VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

Lecția pe care europenii trebuie să o învețe după peste trei decenii de ani de la reunificarea pașnică a Germaniei este că nu putem avea încredere în Rusia, o lecție care trebuie învățată “pe calea ce grea”, întrucât Moscova nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere, a declarat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 32 de ani de la reunificarea Germaniei și a celor 30 de ani de la semnarea Tratatului de cooperare prietenească și parteneriat în Europa dintre Germania și România, marcate anul acesta în contextul războiului rus împotriva Ucrainei, la granițele UE și NATO. În cadrul acestui dialog, diplomatul german și-a exprimat optimismul că România se află la “linia de sosire” cu privire la aderarea la Schengen și că statele membre ale UE ar putea vota în favoarea acestui deziderat până la finalul acestui an. Mai mult, Peer Gebauer a mărturisit că firmele germane din România se plâng de timpul de așteptare la granițe pentru camioanele lor din cauza faptului că România este în Schengen și a afirmat că și-ar fi dorit ca România să fie parte a spațiului de liberă circulație încă de la începutul anului, în condițiile sprijinului furnizat Ucrainei.

Ambasadorul Germaniei în România a vorbit în acest interviu despre lecțiile învățate și cele mai puțin învățate la Berlin și în capitalele europene cu privire la Rusia, despre intensificarea cooperării dintre Germania și România pe plan economic, cultural și în sfera politicii de securitate, despre dreptul fiecărui stat UE de a-și stabili propriul mix energetic, dar și despre importanța extinderii UE pentru a nu lăsa un vid în marea familie politică europeană pe care alții să îl umple.

“O lecție pe care trebuie să o învățăm cu toții pe calea cea mai grea în acest moment este că nu poți avea încredere în Rusia. (…) Rusia reprezintă în aceste zile tot ceea ce noi disprețuim, încălcarea regulilor internaționale, agresiunea, încercarea de a intimida partenerii mai slabi sau presupușii parteneri mai slabi”, a spus ambasadorul german.

El a asigurat că statele membre ale Uniunii Europene rămân unite și puternice în răspunsul lor împotriva războiului cauzat de Rusia, spre “disperarea lui Putin”.

Cu privire la NATO, diplomatul german a afirmat că era în care importanța alianței era pusă sub semnul întrebării s-a încheiat pentru că “alianța de apărare transatlantică este cea mai puternică din lume și asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel”.

Întrebat despre semnalul dat de discursul, de la Praga, al cancelarului german Olaf Scholz privind susținerea aderării României la Schengen, Gebauer a răspuns: “Mesajul cancelarului nostru este unul foarte puternic. El va face eforturi pentru ca România și celelalte două țări să devină parte a spațiului Schengen”.

“Aveți dreptate, ar putea avea loc un vot în Consiliu chiar până la sfârșitul anului. (…) Rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire”, a spus ambasadorul Peer Gebauer.

Interviul integral video & text

“Lecția pe care trebuie să o învățăm, pe calea cea grea, este că nu putem avea încredere în Rusia. Rusia reprezintă tot ceea ce noi disprețuim”

CaleaEuropeană.ro: Excelența Voastră, astăzi, în urmă cu 32 de ani, reunificarea Germaniei a devenit realitate după aproape o jumătate de secol, când germanii din est au fost separați de conaționalii lor din vest din cauza logicii “sferelor de influență”. Astăzi, sărbătorim Ziua Unității Germane, un moment de pace, reconciliere și respect pentru democrație, într-un moment de război provocat de Rusia în Ucraina, la granițele UE și NATO. Care sunt lecțiile pe care le-am învățat și pe care nu le-am învățat în ultimele trei decenii?

Dr. Peer Gebauer: Ziua Reunificării Germaniei, Ziua Unității Germane, este într-adevăr un motiv de bucurie pentru noi. După cum ați subliniat pe bună dreptate, a fost o unificare pașnică și suntem mândri astăzi că am realizat acest lucru în pace și unitate – nu numai pentru Germania, ci pentru întreaga Europă. Suntem mai uniți ca niciodată în istoria noastră. Iar când vine vorba de lecțiile învățate sau neînvățate, cred că acești ultimi 30 de ani ne-au arătat, în primul rând, evoluții minunate în Europa, așa cum am subliniat. Unitatea este o mare realizare, iar o lecție cheie pe care am învățat-o este că trebuie să lucrăm împreună, că trebuie să fim uniți și solidari pentru a merge mai departe și pentru a realiza lucruri. Și cred că evoluția în Europa a fost una foarte, foarte pozitivă. Dar aveți dreptate, evoluțiile recente, agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, ridică întrebări. Am sperat că nu vom mai vedea niciodată un astfel de război pe continentul nostru sau în perimetrul continentului nostru, dar iată că acum suntem aici. Așadar, există lecții care trebuie învățate. Cred că o lecție pe care trebuie să o învățăm cu toții pe calea cea mai grea în acest moment este că nu poți avea încredere în Rusia. Nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere. Dimpotrivă, Rusia reprezintă în aceste zile tot ceea ce noi disprețuim, încălcarea regulilor internaționale, agresiunea, încercarea de a intimida partenerii mai slabi sau presupuși mai slabi. Desigur, Ucraina se dovedește a fi de fapt mult mai puternică decât spera Rusia. Așadar, acestea sunt lecții pe care trebuie să le învățăm. Dar, din nou, principala lecție a ultimilor 30 de ani este că împreună suntem mai puternici și cred că asta este ceea ce arătăm acum.

“Firmele germane nu vin în România pentru a face un “euro rapid” și apoi să plece din nou. Ele vin aici și rămân, investesc în inimile și mințile oamenilor”

CaleaEuropeană.ro: În aceste circumstanțe extraordinare, marcăm anul acesta și cea de-a 30-a aniversare a Tratatului germano-român privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. Și s-au întâmplat multe în acest an – o declarație comună semnată de ministerele de externe german și român, vizita președintelui Steinmeier în România, vizita comună a președintelui Iohannis și a cancelarului Scholz împreună cu liderii Franței și Italiei în Ucraina și co-inițiativa Germaniei, României și Franței de a lansa o platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Cum ați descrie stadiul relațiilor bilaterale și, dacă există loc pentru o aprofundare viitoare a relațiilor noastre, cum vedeți colaborarea dintre Germania și România în viitor?

Dr. Peer Gebauer: Relațiile noastre bilaterale sunt excelente. Și cred că este corect să spunem că nu au fost niciodată mai bune în trecut. Suntem conectați din punct de vedere politic, economic, cultural în multe aspecte. Din punct de vedere politic, ca parteneri în UE, ca aliați în NATO, ne bazăm unul pe celălalt și beneficiem unul de celălalt. Putem vedea acest lucru în actuala criză, evident, unde Germania și România sunt în legătură foarte directă și cooperează în atât de multe domenii. Ați menționat diferitele vizite de rang înalt pe care le-am văzut în acest an și care subliniază, de asemenea, parteneriatul deosebit. Din punct de vedere economic, cred că este un parteneriat fantastic pentru ambele părți. Există peste 7500 de companii germane active și prezente în România. Germania este, de departe, cel mai mare partener comercial al României. Vin din ce în ce mai multe investiții germane și ceea ce este deosebit de pozitiv este faptul că firmele germane care investesc nu sunt aici pentru a face un “euro rapid” și apoi să plece din nou. Ele vin aici pentru totdeauna și rămân. Ele investesc nu numai în unități de producție, ci și în inimile și mințile oamenilor. Ele se concentrează puternic pe educația duală și pe transferul de know-how. Așadar, acest parteneriat economic este unul foarte, foarte fructuos pentru ambele părți. Din punct de vedere cultural, bineînțeles, suntem legați prin existența istorică a unei minorități germane în România, care a avut o relevanță timp de secole și care are o mare relevanță până în prezent. Și suntem mândri să avem o moștenire germană aici în România, ceea ce s-a tradus, de exemplu, printr-un interes foarte mare pentru învățământul în limba germană. Chiar în ultimele săptămâni am participat la deschiderea a două școli germane, a unor noi campusuri ale acestor școli. Sunt mult mai multe în țară, susținem învățământul german prin diverse programe. Și, bineînțeles, interesul nu doar al etnicilor germani, ci și al românilor pentru învățământul în limba germană este un alt element care ne leagă puternic. În plus, avem o comunitate românească în Germania în continuă creștere, ceea ce subliniază, de asemenea, apropierea dintre cele două țări ale noastre.

Mai sunt și altele? Da, cred că aceste relații bilaterale de care ne bucurăm oferă multe alte domenii în care ne putem intensifica cooperarea. Un element este cu siguranță sfera politicii de securitate, care este evidentă în aceste zile. Suntem deja în linie pentru a verifica unde putem să ne extindem și mai mult cooperarea. În ceea ce privește sectorul economic, există multe posibilități de îmbunătățire și de extindere a cooperării noastre în domeniul transformării ecologice, al transformării economiilor noastre în economii fără emisii de dioxid de carbon, axate pe surse regenerabile. Există un mare potențial pentru cooperarea româno-germană în viitor. Și, de asemenea, din punct de vedere cultural, cred că acest element al minorității germane, al limbii germane aici, în România, oferă multe posibilități de a fi aduse în viitor.

“Rusia nu poate fi percepută drept un partener. Europa este puternică și unită în răspunsul său, spre disperarea lui Putin”

CaleaEuropeană.ro: Pentru că am pregătit terenul cu Ziua Unității Germane, cu provocările cu care ne confruntăm, cu relația importantă dintre România și Germania, aș vrea să revin la războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei. Germania și-a schimbat viziunea asupra Rusiei. De la discursul Zeitenwende al cancelarului Scholz până la decizia de a opri aprobarea Nord Stream 2 și sprijinul oferit Ucrainei. Cu toate acestea, țările occidentale s-au confruntat cu critici din cauza poziției lor conciliante față de Rusia de-a lungul anilor, în ciuda faptului că a fost avertizată de partenerii și aliații săi estici, precum România. Considerați că unitatea și solidaritatea UE față de Ucraina, față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de iarna dificilă care ne așteaptă rămân solide ca o stâncă sau că sunt în regres?

Dr. Peer Gebauer: Rămân foarte optimist că Uniunea Europeană nu va eșua și nu se va destrăma. Vom rămâne împreună. Și există un motiv simplu pentru asta. Cred că toată lumea poate vedea că nu poți avea încredere în Rusia. O țară care nu numai că merge mai departe cu această agresiune brutală împotriva unuia dintre vecinii săi, dar care răspândește știri false și pretexte, o țară care amenință în mod deschis lumea cu utilizarea armelor nucleare. Cred că o astfel de țară, Rusia, nu poate fi percepută în niciun fel ca un partener sau ca un partener pe care să îl accepți cumva. Suntem uniți în Europa în ceea ce privește răspunsul nostru. Am fost foarte puternici și uniți în răspunsul nostru, spre disperarea lui Putin, dacă îmi permiteți să spun așa. El a crezut că unitatea europeană pur și simplu nu va exista, că vom discuta doar. Dimpotrivă, este adevărat. Am fost foarte puternici în răspunsul nostru unitar atunci când vine vorba de sancțiuni, atunci când vine vorba de sprijinirea deplină a Ucrainei, de asemenea, cu arme și, desigur, financiar și cu ajutor umanitar. Așadar, această unitate a fost esențială în trecut și va continua. Desigur, vă referiți la faptul că în Europa, în cadrul UE discutăm, discutăm în mod deschis. Aceasta este o marcă înregistrată a Uniunii Europene, bazată pe valori democratice. Nu este vorba de o parte sau de un lider care decide pentru toți ceilalți. Nu, toată lumea are propria voce și această voce poate fi auzită. Și, bineînțeles, atunci când vine vorba de conturarea unei abordări politice, pot exista întotdeauna opinii diferite. Acest lucru este firesc. Nu există un adevăr absolut. Este bine că avem posibilitatea de a vorbi și de a discuta deschis. Și asta este ceea ce facem până acum. Și rămân încrezător că acest lucru nu se va schimba în viitor. Până acum, am reușit întotdeauna să ajungem la termeni comuni, să ajungem la un compromis și să mergem mai departe pe această bază.

Securitate energetică: “Este corect ca fiecare țară să aibă un grad de independență privind tipul de energie pe care se concentrează, regenerabilă, nucleară sau altele”

CaleaEuropeană.ro: Chestiunea solidarității UE are câteva subiecte cheie de abordat, cum ar fi securitatea energetică. Iar acest subiect trebuie abordat din diferite unghiuri – prețurile energiei care au crescut vertiginos, eliminarea dependenței de gazul rusesc, achiziția comună și crearea de rezerve europene de gaz, fiecare stat membru are dreptul de a-și crea propriul mix, energiile regenerabile, disputa privind energia nucleară. Care este abordarea Germaniei în această privință și care ar fi un bun compromis european pentru a trece de această iarnă și pentru a atinge obiectivele pe termen mediu în cadrul RePowerEU?

Dr. Peer Gebauer: Ne confruntăm cu mari provocări. Acest lucru este în mod evident adevărat și este deosebit de adevărat când vine vorba de această iarnă. Costurile în creștere ale energiei reprezintă o povară foarte grea atât pentru gospodării, cât și pentru industrie și companii. De aceea, am decis în cadrul UE să găsim modalități comune de a face față situației. Ați menționat inițiativa RePower EU, care are ca scop reducerea cât mai rapidă a dependenței de aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia către Europa. Există mai multe elemente ale acestei abordări, de la economisirea energiei la diversificarea aprovizionării noastre cu energie și cumpărarea de la alți parteneri, până la concentrarea mai puternică pe energiile regenerabile. Și, bineînțeles, trebuie să luăm măsuri pe termen scurt atunci când vine vorba de creșterea prețurilor la energie. Există o serie de instrumente în discuție în acest moment. De exemplu, plafoanele prețurilor la gaze, care ar proteja consumatorii de plata unor prețuri prea mari și, bineînțeles, va trebui să compensați într-o anumită măsură companiile energetice. Este bine că avem UE ca platformă pentru a discuta aceste elemente. Ați abordat câteva elemente în întrebarea dvs. cu privire la tipul de energie pe care ar trebui să ne concentrăm, fie că este vorba de energie regenerabilă și/sau nucleară și altele. Este un element sau o marcă a UE de a fi unită în diversitate. Avem cu toții un trecut istoric diferit și, bineînțeles, abordări diferite față de anumite aspecte și, de aceea, este corect să lăsăm fiecare țară să aibă un anumit grad de independență în ceea ce privește modul în care trebuie să avanseze. Ca să vă dau un exemplu, în Germania, am decis de ceva timp să renunțăm la energia nucleară. Știu că multe țări din Europa văd acest lucru diferit. Așa stau lucrurile. Nu cred că trebuie să ascundem aceste diferențe de abordare. Ne-am stabilit cursul abordării noastre, ne retragem din energia nucleară, în ciuda faptului că centralele noastre nucleare vor funcționa potențial un pic mai mult decât se așteptau, nu le vom opri până la sfârșitul anului, ci le vom face să funcționeze cu câteva luni mai mult. Dar, din nou, cursul a fost stabilit. Și, în cele din urmă, acest amestec de abordări, inclusiv în cadrul UE, este cel care ne face puternici.

“NATO – alianța de apărare transatlantică care este cea mai puternică din lume și care asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel”

CaleaEuropeană.ro: Dacă vorbim despre securitatea energetică, trebuie să vorbim despre securitate în ansamblu și aș vrea să trec puțin la NATO. Sub aceeași imagine a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, unitatea euro-atlantică are aceeași importanță și Germania a dovedit acest lucru prin trimiterea de avioane de luptă și personal militar la Misiunea de Poliție Aeriană a NATO în România și la Marea Neagră. Cum vede Germania prezența NATO în Marea Neagră și dacă intenționează să își intensifice cooperarea cu România în domeniul apărării, atât sub umbrela NATO, cât și sub cea a UE?

Dr. Peer Gebauer: Suntem cu toții foarte, foarte bucuroși să avem NATO, mai ales în aceste zile. În urmă cu câțiva ani, a existat o discuție privind relevanța NATO. Mai avem nevoie de el? Trebuie să își schimbe complet abordarea? Iar acum știm și apreciem faptul că îl avem așa cum este, ca o alianță de apărare transatlantică care este cea mai puternică din lume și care se asigură că nimeni nu îndrăznește să ne atace în niciun fel. Și este grozav să avem România ca partener în acest efort pentru Germania. Concentrarea sporită pe flancul estic, pe flancul sud-estic, pe regiunea Mării Negre, este, pe fondul acestei agresiuni rusești, o necesitate foarte, foarte mare. Acest lucru nu este contestat în Europa și în NATO. Și de aceea NATO a decis, în urma acestui război, să își consolideze prezența în Flancul de sud-est, în Flancul estic, cu noi grupuri de luptă care vor fi înființate în toate țările NATO limitrofe, inclusiv în România. Sunt foarte bucuros și mândru că Germania a contribuit la securizarea flancului sud-estic prin trimiterea de Eurofighter în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană din primăvara acestui an. Iar noi, Germania, am avansat, de asemenea, în creșterea prezenței noastre de-a lungul frontierei, frontiera de est a teritoriului aliat. Conducem un grup tactic în Lituania. Vom avea o amprentă puternică în noul grup tactic care va fi înființat în Slovacia și am fost prezenți în România. Așadar, există diverse părți în care noi ne facem partea noastră și alți parteneri NATO își fac partea lor. În ceea ce privește cooperarea bilaterală dintre Germania și România, cred că există mult loc pentru creșterea cooperării în domeniul securității, atunci când vine vorba de achiziția sau producția de arme. Este un element cheie pentru suveranitatea europeană în acest sens. În Europa, nu aș spune că suferim, dar este o chestiune de fapt că avem mult prea multe sisteme de arme diferite, ceea ce îngreunează în momente de criză interacțiunea și legătura. Prin urmare, am decis în cadrul UE să reducem numărul de sisteme de arme și să ne concentrăm pe producerea de noi sisteme comune pentru viitor. Și cred că, în această privință, Germania și România sunt parteneri naturali și aș fi foarte bucuros să îmi fac și eu partea mea pentru a duce proiectele mai departe. Există câteva elemente ale acestei cooperări în curs de pregătire, care nu vor fi discutate încă aici, dar este ceva în care mergem puternic înainte.

“Extinderea UE către Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova: Nu putem lăsa goluri în familia europeană, un vid pe care alții să-l umple în detrimentul nostru”

CaleaEuropeană.ro: Am văzut cu toții discursul pe care cancelarul german Olaf Scholz l-a ținut la Praga în luna august. Eu personal l-am numit primul său discurs important despre viitorul Europei de la preluarea mandatului. Două subiecte importante ne-au traversat interesul – extinderea UE și aderarea la Schengen pentru România, Bulgaria și Croația.

Mai întâi, despre extindere. Atât Germania, cât și România susțin acest lucru. Când toată lumea vorbea doar despre Ucraina, ceea ce părea corect având în vedere contextul, Berlinul și Bucureștiul pledau și pentru cauza europeană a Republicii Moldova, a Georgiei și a Balcanilor de Vest. Dar în discursul său, cancelarul Scholz a vorbit despre o UE geopolitică, inclusiv din perspectiva comunității politice propuse de președintele Macron, și a menționat și ideea de a reforma dreptul de veto și tratatele în ceea ce privește extinderea. Prin urmare: cum putem construi într-o zi o Uniune Europeană geopolitică cu 36 de națiuni, în timp ce vom avea nevoie și de o reformă a tratatului, un subiect care acum, împreună cu dreptul de veto, este încă o cutie a Pandorei?

Dr. Peer Gebauer: Ați descris pe bună dreptate faptul că există o provocare în a ne asigura că o Uniune Europeană extinsă este în continuare capabilă să acționeze în mod decisiv. Și, desigur, acest lucru indică problema votului majoritar, a necesității unanimității sau a posibilității de a utiliza votul cu majoritate calificată, pe care îl avem în anumite domenii. Așadar, întrebarea este unde putem extinde utilizarea majorității calificate. În primul rând, da, extinderea este un element cheie atunci când vine vorba de UE și suntem pe deplin de acord cu România și cu guvernul român în ceea ce privește necesitatea de a oferi nu numai Balcanilor de Vest o perspectivă europeană clară, ci și celor trei țări din Parteneriatul Estic: Ucraina, Republica Moldova și, de asemenea, Georgia. Sunt foarte bucuros că împreună, în cadrul UE, am reușit să clarificăm faptul că acum Ucraina și Republica Moldova sunt candidate, iar Georgia se află la scurt timp în urma lor și ea se îndreaptă în această direcție. Nu putem lăsa goluri în familia europeană. Nu putem lăsa un vid pe care alții să îl umple, ceea ce ar fi în detrimentul nostru și al UE în general. Și de aceea este important să mergem înainte acolo. Mă bucur că, de exemplu, am rezolvat problema cu Albania și Macedonia de Nord și am putut să mergem mai departe cu începerea negocierilor de aderare cu acestea. În ceea ce privește Ucraina și Republica Moldova, aveți dreptate. Este, de asemenea, un mesaj puternic care a fost transmis atât de România, cât și de Germania. Și da, trebuie să găsim modalități de a face față faptului că o UE mai mare are nevoie de proceduri decizionale mai eficiente. O serie de propuneri sunt pe masă și în urma Conferinței privind viitorul Europei, care a inclus publicul din toate statele membre ale Uniunii Europene. Și cred că vom găsi căi de progres. Este delicat, deoarece, desigur, o Uniune mai largă, mai mare și mai extinsă înseamnă că o țară individuală este mai mică în comparație cu întregul grup. Este firesc ca fiecare stat membru al Uniunii Europene să aibă un mare interes ca vocea sa să fie în continuare auzită. Dar vom reuși să găsim modalități prin care să ne asigurăm că această Uniune este în același timp puternică, dar și reprezentativă pentru fiecare țară în parte, cu toate acestea.

Aderarea României la Schengen: “Un vot ar putea fi dat până la finalul anului. Rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire”

CaleaEuropeană.ro: În al doilea rând, despre Schengen. Cancelarul Scholz a spus că România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen. Acest lucru a fost văzut ca un progres major și un semnal că un vot politic în Consiliu ar putea avea loc în curând, poate până la sfârșitul anului. Ne aflăm pe o linie de sosire ireversibilă sau partenerii noștri din UE încă mai așteaptă evoluția reformelor judiciare?

Dr. Peer Gebauer: Pentru a începe cu reforma judiciară, cred că aceasta este o necesitate evidentă. Și este clar în interesul României să avanseze în acest sens. Și știu că Guvernul depune multe eforturi pentru reforma judiciară. Îi încurajăm pe prietenii și partenerii noștri români să avanseze cu ambiție în această privință. Un sistem judiciar fiabil și demn de încredere este esențial pentru toată lumea: pentru societăți, pentru economie și, desigur, și din punct de vedere politic. De aceea, încurajăm, din nou, fiecare pas ambițios în această privință. Și, dacă îmi permiteți să spun acest lucru, este, de asemenea, un efort care nu se termină niciodată. Nici în România și nici în alte țări. Și nici în Germania. Întotdeauna trebuie să lucrăm în mod constant pentru a ne asigura că avem un sistem judiciar funcțional și instituții funcționale în toate domeniile guvernului și statului. Deci acesta va fi un efort continuu care va urma. Dar, oricum, este un lucru care este abordat chiar acum în România, iar când vine vorba de Schengen, cred că mesajul cancelarului nostru, pe care l-ați citat, într-adevăr, este unul foarte puternic. El va face eforturi pentru ca România și celelalte două țări să devină parte a spațiului Schengen. Acesta este foarte, foarte important, cred că este un mesaj foarte puternic. Cum se va traduce acest lucru în procedură? Aveți dreptate, ar putea avea loc un vot în Consiliu chiar până la sfârșitul anului.

Nu este ușor pentru mine, din această poziție, să determin cu exactitate cum votează alte țări, dar cred că mesajul nostru a fost unul foarte puternic din partea unui stat membru important. Un stat membru care, în trecut, poate că nu și-a exprimat în mod explicit sprijinul. Deci, în acest sens, cred că este o veste bună pentru România. Și rămân optimist că suntem cu adevărat la linia de sosire. Dar, din nou, nu pot să văd viitorul pentru a vă spune exact cum va fi.

“Nu există nicio vizită la o companie germană unde nu mi se spune că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen/ Din punct de vedere al sprijinului pentru Ucraina, ar fi fost mai bine să avem România în Schengen”

CaleaEuropeană.ro: La începutul interviului nostru ați vorbit despre puternica relație economică și parteneriatul care există între Germania și România. Aderarea la Schengen ar veni într-un moment în care acțiunea României s-a dovedit a fi crucială pentru securitatea alimentară și sprijinul umanitar acordat Ucrainei și ucrainenilor. Dar ar stimula, de asemenea, în mod semnificativ economia și circulația mărfurilor pe piața unică. Considerați că relațiile economice dintre România și Germania se vor îmbunătăți și aprofunda după aderarea României la Schengen?

Dr. Peer Gebauer: Cu siguranță, da! Aderarea României la Schengen ar stimula cu siguranță relațiile economice deja excelente dintre cele două țări. Aproape că nu există nicio vizită pe care o fac la un sediu al unei companii germane undeva, de cele mai multe ori în Transilvania, unde directorii generali să nu-mi spună: Ascultați, dacă România ar fi în Schengen, lucrurile ar fi și mai bune pentru noi în ceea ce privește faptul că mașinile și camioanele noastre nu ar mai trebui să aștepte la graniță pentru a fi lăsate să intre în spațiul Schengen. Deci, cu siguranță, acest lucru ar avea un efect economic extrem de pozitiv și ar îmbunătăți și mai mult calitatea și valoarea României ca loc de amplasare pentru industrie, atât din Germania, cât și din alte țări din Europa. Doar un cuvânt despre ceea ce ați spus, pentru că vreau doar să subliniez, într-adevăr, faptul că România a fost super constructivă și importantă în cadrul sprijinului acordat Ucrainei. Fiind statul membru al UE cu cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina din punct de vedere geografic, România joacă un rol crucial atunci când vine vorba de acordarea de ajutor umanitar Ucrainei, atunci când vine vorba de a ajuta Ucraina să își exporte cerealele, atunci când vine vorba, de exemplu, la începutul crizei, de a primi refugiați din Ucraina. În toate aceste domenii, România a fost acolo ca un partener extrem de fiabil și suntem foarte recunoscători guvernului român și poporului român pentru că au livrat atunci când a fost cea mai mare nevoie. Și, bineînțeles, tot din acest punct de vedere, ar fi fost mai bine să avem aderarea României la Schengen încă de la începutul anului. Dar, din nou, România s-a descurcat foarte bine. Și, personal, m-aș bucura să văd România în Schengen.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare