Economistul Radu Golban a acordat un interviu pentru caleaeuropeana.ro în care a comentat rezultatul alegerilor parlamentare din Grecia, dar și decizia Băncii Centrale Europene de a injecta 1.080 mld. euro pe pieţele financiare și efectele acesteia asupra românilor cu credite în franci elvețieni.
În opinia sa, decizia grecilor de a vota pentru extrema stângă vine ca urmare a incapacității politicienilor de a gestiona eficient datoriile elenilor, iar o nouă negociere cu creditorii internaționali ”redeschide cutia Pandorei”, aducând în prim-plan criza datoriilor suverane.
Decizia BCE de a achiziționa oligațiuni este o măsură ce va avantaja Franța și Italia și nu va fi resimțită în bugetul UE, consideră economistul.
Francul elvețian se va aprecia în continuare, susține R.Golban, iar expunerea românilor la creditele în valută este situație problematică pentru economia unui stat, problemă ce poate fi rezolvată prin crearea unei case de conversie.
VIDEO 1:
VIDEO 2:
Principalele declarații ale economistului Radu Golban:
Despre alegerile din Grecia: Alegerea lui Tsipras ne arată că trebuie să lucrăm împreună dacă vrem să salvăm viitorul european
Euroscepticii sau eurorealiștii împreuna cu filo-europenii au identificat valorile comune. Alegerea lui Tsipras ne arată că trebuie să lucrăm împreună dacă vrem să salvăm viitorul european, asigurarea Europei unite de mâine. Nu mai putem ignora problemele reale economie.
Oamenii din Grecia nu s-au radicalizat, s-au săturat de anumite structuri de partide, care nu au putut în ultimii ani să rezolve provocările la care a fost țara expusă, numite într-un termen generic, datorii.
Grecii nu sunt mai eurosceptici decât britanicii
Viața de zi cu zi a cetățeanului a fost atât de dificilă încât oamenii au optat pentru o cale care poate fi interpretată ca o cale eurosceptică. Grecii nu cred că sunt mai eurosceptici decât britanicii doar că la problemele lor , Europa nu a venit cu soluții.
Grecia nu este un ”pacient” mai grav decât ce este România sau poate chiar Germania. Germania este o economie extrem de vulnerabilă.
Dacă Grecia ar părăsi astăzi spațiul euro și ar avea o monedă proprie, ar avea de azi pe mâine mai puține datorii. Grecia este în situația să își rezolve problemele mari mari, datoria externă, printre renegociere.
Germania depinde totalmente de exporturi și e la fel de interesată ca Grecia pentru menținerea proiectului european
Germania depinde totalmente de exporturi bazate pe un curs de schimb fix într-un spațiu delimitat este o economie vulnerabilă. Este ca un motor electric, care oprește instant când îl scoți din priză.
Germania, la fel de interesată ca Grecia pentru menținerea proiectului european.
Trebuie să încetăm stigmatizarea (…) unii sunt leneși, alții sunt harnici. (…) Germania trebuie să admită beneficiile pe care le are în urma integrării europene, și atunci grecii ar recunoaște că nu și-aU făcut anumite teme.
Trebuie să renunțăm la prejudicii, trebuie să ne detașăm și noi, înRomânia, fie că vorbim despre Grecia sau nu, cu aceste idei potrivit cărora unii sunt harnici, unii sunt leneși, alții sunt cinstiți, alții sunt corupți.
Germania ”scoate la tablă” Parisul. Cine ar putea scoate la tablă Germania?
Dacă Germania este dascălul și Franța este elevul, atunci, în mod sigur, Franța primește meditații de la dascălul german, dar sunt meditații ”clandestine” despre care ceilalți nici nu știu.
Elevii preferați ai Berlinului, Parisul și Roma, în mod sigur, deja au primit subiectele de la examen de acasă, din timp.
Fixarea cursurilor de schimb în Uniunea Europeană a asigurat germaniei un export în spațiul comunitar care nu a mai putut fi frânat de deprecierea valutelor în sud.
Datorită compartimentării spațiului monetar, în sud inflația a fost mai mare decât în centru, nordul a devenit mai competitiv în timp decât sudul.
Lecția pe care a administrat-o Germania sudului a fost ”bun-venit în zona euro, vă dorim salarii germane!”
A dori salarii europene sudului, înseamnă a-l falimenta, i-ai dorit falimentul.
Renegocierea datoriilor înseamnă readucerea crizei datoriilor pe tapet
Există o măsură politică de a decupla francul elevețian în moneda euro, în așteptarea rezultatelor de la alegerile din Grecia
Cred că vom avea tensiuni la nivel european privind renegocierea datoriilor, ceea ce înseamnă pt mine readucerea crizei datoriilor pe tapet.
Europa își pune problema, dacă Grecia își va renegocia datoriile și a altor țări precum Spania sau Italia.
Și România va profita prea puțin de astfel de renegocieri, suntem prudenți.
Se redeschide cutia Pandorei.
Cum putem rezolva criza datoriilor
Beneficiarii planului BCE nu este economica reală, nu vor fi cetățenii.
1 euro tipărit de BCE nu este egal cu un euro în bugetul UE.
În cazul în care BCE achiziționează obligațiuni de stat trebuie să vedem ce state au voie să emită obligațiuni și cum au voie să cheltuiască banii pe care îi obțin de la BCE de pe urma achiziționării acelor obligațiuni.
Franța și Italia sunt mai degrabă beneficiarele acestui proiect.
Dna Christine Lagarde laudă politica BCE, încercând să traducă pentru francezi intervenția BCE.
Eu cred că această măsură a fost concepută tocmai pentru a asigura Franței și Italiei o gură de oxigen, în timp ce țări precum Grecia nu vor avea posibilitatea de a participa.
Berlinul explică proiectul BCE: În cazul în care Italia și Franța vor combate corupția, vor întreprinde reforme pentru a asigura o mai bună derulare a priectelor de investiții publice, și acest proiect al BCE va avea succes. Ce are de a face reformarea administrației franceze sau italiene cu politica BCE?
Francul este singura valută forte care prezintă încredere, aprecierea lui se va menține și pe viitor
Un dolar în trend de apreciere în următoarele săptămâni ar prelua această povară, dar petrolul ieftin îngreunează sarcina.
Francul va rămâne pentru o perioadă de timp moneda cea mai căutată pentru siguranța care o generează.
Însă cei care caută această siguranță nu o vor găsi și vor plăti dobanda negativă
Ce se va întâmpla cu leul românesc
O depreciere a euro ar însemna și o depreciere a leului față de dolar sau franc elvețian, vom suporta aceleași consecințe față de monede terțe
În România este importantă expunerea românilor la credite în valută, situație problematică pentru economia unui stat
Cred că trebuie și noi să venim cu modele care să asigure interesul oamenilor cu credite în valută, al băncilor, dar și al cetățenilor care să nu devină sponsori pentru ”găurile” băncilor
Convertirea creditelor în lei, o soluție
E foarte greu de realizat o convertire a creditelor, deoarece se creează oricum, undeva, o pierdere. Trebuie creat un mecanism win-win.
O posibilă soluție este sindicalizarea creditelor, crearea unei case de conversie, care este o punte între debitor și creditor.
Este nevoie de un catalizator care să schimbe creditele în lei și, simultan, să asigure băncilor recuperarea creditelor.
Și cazul acelor bănci care trebuie să își recupere creditele, cetățeanul va avea de pierdut – vor avea de a face de o creștere a dobânzii, pentru că băncile își vor recupera banii prin intermediul consumatorilor
Trebuie găsită o soluție prin care această gaură să nu fie acoperită din buzunarul cetățenilor, al statului sau al băncilor.
Economistul Radu Golban s-a născut la Timișoara în 1973, iar 15 ani mai târziu a emigrat în Germania. Din 2003 locuiește în Elveția. Este absolvent al Universității „Albert-Ludwigs” din Freiburg, Germania, Facultatea de Filozofie, specializarea: Politica științifică și drept, dar și a unui program de masterat în Studii Europene Avansate al Institutului European al Universității din Basel, Elvetia. Totodată, este doctor în economie, absolvent al programului doctoral al Universității de Vest din Timișoara, fiind specializat în domeniul integrării europene.
.
.
