Politicile europene sunt influențate de o serie de factori, unii dintre ei fiind mai puțini transparenți sau dificil de cuantificat în mod obiectiv. Unul dintre factorii care pot fi măsurați în mod obiectiv este participarea la procesul de vot în Parlamentul European. La finalul zilei, legislația Uniunii trebuie să treacă de plenul parlamentarilor europeni și, ca orice mecanism democratic de luare a deciziilor, hotărârile trebuie luate prin vot. Mai mult, cei care iau parte la procesul de vot au mai mari șanse de direcționa decizia spre zona dorită de ei, comparativ cu cei care nu sunt prezenți.
Rata participării la voturile în plen a cunoscut o creștere. În medie, gradul de participare la nivel de stat a crescut față media participării a tuturor statelor, dar variații se pot observa. Votewatch a făcut un top al prezenței membrilor Parlamentului pentru fiecare stat, în funcție de participarea la voturile din plen:
1.Austria (96.33%)
2.Malta (95.08%)
3.Croația ( 94.87%)
4.Slovacia (93.58%)
5.Estonia ( 93.14%)
6.Slovenia (92.80%)
7.Republica Cehă (92.54%)
8.Polonia (92.21%)
9.Portugalia (92.03%)
10.Italia ( 91.96%)
11.Belgia (91.68%)
12.Olanda (91.01%)
13.Suedia (90.21%)
14.Finlanda (89.71%)
15.Germania (89.27%)
16.Irlanda (89.13%)
17.Franța (89.13%)
18.Spania (88.82%)
19.Ungaria (88.45%)
20.Luxemburg (87.50%)
21.Cipru (87.32%)
22.România (86.81%)
23.Danemarca (86.10%)
24.Lituania (85.52%)
25.Marea Britanie (85.35%)
26.Letonia (85.07%)
27.Bulgaria (84.26%)
28.Grecia (83.25%)
După cum putem observa, Austria ocupă o poziție fruntașă în clasament, cei 19 europarlamentari ai săi având o prezență activă în cadrul plenului. La finalul clasamentului se află Grecia. Cei 21 de europarlamentari care reprezintă interesele statului în Parlamentul European nu au dat dovadă de implicare, motiv pentru care nici din punct de vedere procentual Grecia nu se poate bucura de o poziție mai bună în clasament. De pildă, Malta, care ocupă locul 2 în acest clasament are doar 6 eurodeputați.
România, reprezentată de către 32 de europarlamentari nu a reușit să se situeze în prima jumătate a clasamentului, media obținută fiind încadrată printre ultimele (locul 22 din 28). Cu toate acestea, putem afirma că, în ciuda unui scor nu foarte îmbucurător în ceea ce privește prezența în plen, România se bucură de o medie mai bună, dacă facem o comparație cu Austria, care a reușit să obțină un scor mai bun. Diferența este dată de numărul de europarlamentari, gradul de prezență fiind mai mare comparativ cu Austria, dacă ne raportăm la acest aspect.
Votewatch a realizat, de asemenea, și un clasament al europarlamentarilor români, folosind diferite criterii, precum frecvența cu care au votat, dar și frecvența activităților întreprinse. Dacă ne raportăm la prima dintre categoriile menționate, primii 5 clasați sunt următorii:
Cristian Preda – independent/ PPE (99.44%);
Csaba Sogor – UDMR/PPE (98.97%);
Theodor Stolojan – PNL/ PPE (98.1%);
Victor Boștinaru – PSD/ S&D (97.7%);
Daniel Buda – PNL/PPE (97.42%).
În ceea ce privește cel de-al doilea segment luat în calcul – cel al activităților – topul europarlamentarilor este determinat de proiectele de raport și opiniile acestora.
Astfel, potrivit proiectelor de raport, clasamentul europarlamentarilor români arată după cum urmează:
Victor Negrescu – PSD/S&D (3 rapoarte);
Siegfried Mureșan – MP/ PPE (3 rapoarte);
Sorin Moisă – PSD/ S&D (1 raport);
Mircea Diaconu – independent/ ALDE (1 raport);
Monica Macovei – independent/ ECR (1 raport);
Norica Nicolai – independent/ ALDE (1 raport);
Cristian Bușoi – PNL/ PPE (1 raport);
Ioan Mircea Pașcu – PSD/S&D (1 raport).
În ceea ce privește opiniile exprimate, top-ul eurodeputaților români este următorul:
Cristian Preda – independent/ PPE (3 opinii);
Sorin Moisă – PSD/ S&D (2 opinii);
Victor Boștinaru – PSD/ S&D (2 opinii);
Viorica Dăncilă – PSD/ S&D (2 opinii);
Doru Frunzulică – UNPR/ S&D (2 opinii).
.
