Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat vineri NATO să ofere garanţii de protecţie teritoriului ucrainean sub controlul său cu scopul de “a încheia faza fierbinte a războiului”, în timp ce ministrul ucrainean de externe Andrii Syhiba le-a cerut omologilor săi din ţările NATO ca la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor Alianţei, care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, să transmită Ucrainei invitaţia de aderare la NATO.
Zelenski a mai lăsat să se înţeleagă că este dispus să aştepte înainte de a recupera zonele ocupate de armata rusă – aproape o cincime din ţară -, dacă un astfel de acord ar putea oferi securitate restului Ucrainei şi ar pune capăt luptelor.
“Dacă vrem să încheiem faza fierbinte a războiului, trebuie să aducem teritoriul Ucrainei pe care îl controlăm sub umbrela NATO“, a declarat preşedintele la postul britanic Sky News, potrivit unei traduceri din off în engleză a cuvintelor sale, relatează AFP, potrivit Agerpres.
“Trebuie să facem acest lucru rapid. Apoi, Ucraina va putea să recupereze cealaltă parte a teritoriului său pe cale diplomatică”, a adăugat el.
Scrisoarea ministrului de externe ucrainean, consultată de Reuters, sugerează o nouă ofensivă diplomatică a Ucrainei de a obţine primirea în NATO, demers înscris şi în “planul de victorie” în războiul cu Rusia prezentat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski aliaţilor occidentali ai Kievului.
Acest plan cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un “pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.
În scrisoarea consultată vineri de Reuters, Ucraina menţionează că acceptă ideea că nu se poate alătura NATO cât timp continuă războiul cu Rusia, dar primirea unei invitaţii de aderare acum i-ar arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că unul din principalele obiective ale acestuia, respectiv împiedicarea intrării Ucrainei în NATO, nu poate fi atins, se argumentează în text.
NATO a declarat că Ucraina se va alătura Alianţei şi că se află pe o cale “ireversibilă” în direcţia aderării, dar nu a emis o invitaţie oficială şi nici nu a stabilit un calendar.
Discuţiile asupra unui eventual armistiţiu sau acord de pace s-au intensificat de când Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale americane la începutul lunii noiembrie.
Dacă exemplul Finlandei a presupus neutralitate după conflictul cu URSS, iar securitatea postbelică a Japoniei este asigurată printr-un tratat bilateral cu Statele Unite, Stoltenberg a propus o altă comparație.
“Germania de Vest privea Germania de Est ca parte a Germaniei mai mari. Ei nu aveau o ambasadă în Berlinul de Est. Dar NATO proteja bineînțeles doar Germania de Vest. Există modalități de a rezolva această problemă (…) Atunci când există o voință, există modalități de a găsi soluția. Dar ai nevoie de o linie care să definească unde este invocat articolul 5, iar Ucraina trebuie să controleze tot teritoriul până la acea graniță”, a spus el.
Moscova controlează aproximativ 18% din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea pe care a anexat-o în 2014. Rusia a mai anexat regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, chiar dacă nu le controlează complet.
Până în prezent, Kievul a exclus întotdeauna cedarea de teritorii în schimbul păcii, în timp ce Vladimir Putin cere ca armata ucraineană să se retragă din mai multe teritorii şi refuză orice aderare a adversarului său la NATO.
