Connect with us

FONDURI EUROPENE

ZF: Topul proiectelor finalizate din bani europeni după cinci ani de UE

Published

on

Training-uri de 4 milioane de euro, analize privind adâncimea Dunării, programe de sprijinire a femeilor discriminate sau redactarea unei strategii guvernamentale pentru susţinerea mediului de business – acestea sunt câteva dintre cele mai mari proiecte pe bani europeni finalizate în primii cinci ani de luat bani europeni, potrivit Ziarul Financiar.

Ziarul Financiar a cerut oficialilor de la Ministerul Afacerilor Euro­pe­ne lis­ta proiectelor pe fonduri eu­ro­pene finalizate la cinci ani de când Ro­mânia a primit undă ver­de pen­tru a aduce în economie bani euro­peni.

Datele că arată că Trans­por­turile şi Me­diul, ministerele ce ar trebui să facă auto­străzi, drumuri naţionale, sisteme de canalizare sau gropi de gunoi nu au reuşit în cinci ani de luat bani europeni să termine niciun pro­iect cu impact concret în teren. Trans­por­tu­rile au terminat două pro­iecte, unul pen­tru măsu­ra­rea adâncimii apelor Du­nă­rii, respectiv un altul pentru pro­tecţia ecologică în cazul lu­crărilor de infrastructură. Si­milar, la Me­diu niciunul din cele mai mari cinci pro­iec­te finalizate nu in­clude o groapă de gunoi sau un sistem de canalizare.

“Problema a fost că după ce auto­ri­tăţile au făcut progra­me­le operaţionale şi axele nu au avut un mecanism de prioritizare. La acel moment, Autoritatea pentru Coor­do­narea In­strumentelor Structurale – instituţia care coor­do­na absorbţia până la crearea MAEur – nu pu­tea să spună unui minister ce pro­iect este mai im­portant şi ce alt proiect este mai puţin im­portant. În condiţiile în care nu a existat o prio­ri­tizare iniţială, autorităţile de ma­nagement au im­ple­men­tat ce proiecte au venit la rând”, ex­plică con­sul­tantul pe fonduri euro­pene Dragoş Pîslaru.

În acest context, Guvernul a publicat în ulti­ma parte a anului trecut o listă de proiecte pe fon­duri europene în valoare totală de 8 miliarde de euro, considerate ca fiind prioritare. Acum lis­ta cuprinde 150 de proiecte de investiţii în do­me­niul transporturilor, energiei sau mediului. Investiţiile derulate prin intermediul acestor pro­iecte sunt însă departe de momentul în care vor fi inaugurate. O mare parte din proiectele de pe lista de priorităţi aveau la sfârşitul lunii mar­tie grade de finalizare de sub 50%.

Citeşte aici articolul integral.

Sursa: ZF.ro
Foto:   smart-villages.com

FONDURI EUROPENE

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sprijină România în accesarea fondurilor europene. Ministrul Marcel Boloș a semnat acordul privind asistența din partea BERD

Published

on

© MIPE

Ministrul Marcel Boloș și directorul regional pentru România și Bulgaria al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Mark Davis, au semnat marți la sediul MIPE Acordul de asistență pentru implementarea proiectelor finanțate prin intermediul fondurilor europene dintre Guvernul României și BERD.

Potrivit unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, la eveniment au mai participat Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România al BERD, Dana Ionescu, specialist în infrastructură municipală al BERD, Carmen Moraru, secretar de stat și Răzvan Popescu, subsecretar de stat MIPE.

Obiectul Acordului este de a asigura sprijin României în realizarea obiectivelor privind dezvoltarea și implementarea politicilor de reformă structurală, îmbunătățirea nivelului de absorbție și a eficienței fondurilor aferente Politicii de Coeziune pentru perioada 2021 – 2027 și Mecanismului de Redresare și Reziliență.

”Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un partener strategic pentru România prin acordarea de asistență tehnică pentru susținerea principalelor reforme, modernizarea administrației publice și implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene. Acordurile anterioare au consacrat colaborarea dintre Guvern și BERD şi sunt convins că vom continua în această manieră, pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene. Le mulțumesc pentru deschiderea față de România și pentru  disponibilitatea de a susține în continuare eforturile noastre de a ne atinge obiectivele de dezvoltare și de a maximiza oportunitățile fără precedent pe care le aduc fondurile din Politica de Coeziune și Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Anterior semnării acestui Acord, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat, împreună cu ministerele de linie, autoritățile de management și cu autoritățile publice implicate în modernizarea administrației publice și realizarea reformelor structurale, identificarea nevoilor de asistență tehnică.

Cum este România sprijinită de BERD 

Expertiza oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare va sprijini următoarele tipuri de intervenții:

  • Legislație, strategii și programe de investiții sectoriale în domenii cheie;
  • Sprijin pentru pregătirea și implementarea proiectelor și schemelor de investiții care urmează să primească finanțare în perioada de programare 2021–2027;
  • Întărirea capacității instituțiilor administrației publice și instituțiilor sectoriale, sprijin pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv în sectoarele de infrastructură, cât și pentru monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor finanțate cu fonduri europene.

Au fost identificate 9 domenii orientative de cooperare:

  • Orașe verzi (Planuri de Acțiune pentru Orașe Verzi);
  • Sectorul apei;
  • Infrastructura naţională și locală/regională;
  • Energie din surse regenerabile și planuri de decarbonizare;
  • Termoficare;
  • Eficiență energetică;
  • Întreprinderi mici și mijlocii;
  • Instrumente financiare;
  • Parteneriat Public-Privat (PPP).

Odată cu semnarea Acordului, a fost încheiat contractul de asistență tehnică pentru evaluarea preliminară a instrumentelor de finanțare a măsurilor de eficiența energetică destinate mediului de afaceri, cu scopul de a identifica un instrument de finanțare dedicat, ce urmează a fi implementat în cursul anului viitor.

Acordul semnat marți este al treilea de acest fel semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alte două acorduri de asistență fiind încheiate în 2013 și 2016.

Semnarea Acordului de asistență tehnică dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost aprobată în Executiv în data de 12 octombrie.

BERD deține un portofoliu de 180 de proiecte active în România, în valoare de 2,2 miliarde de euro. Numărul de proiecte derulate până în prezent se apropie de 500 cu o investiție cumulată de 10 miliarde de euro.

În plan internațional, are un capital subscris de 29,8 miliarde euro (la sfârșitul anului 2021), cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 10% din capital, Japonia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie – fiecare câte 8,6%, Rusia – 4% și Canada – 3,4%.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România primește primii bani din PNRR: Comisia Europeană a efectuat plata primei tranșe de 2,6 de miliarde de euro către țara noastră

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a efectuat joi prima plată de 2,6 miliarde de euro către România în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, anunțul executivului european fiind făcut la finalul vizitei premierului român Nicolae Ciucă la Bruxelles, care a cuprins și o întrevedere cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Plata în valoare de 2,6 miliarde de euro cuprinde 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, fără prefinanțare, informează Comisia Europeană într-un comunicat, executivul de la Bruxelles precizând că aceasta a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a celor 21 de etape și obiective legate de prima tranșă.

Acestea acoperă mai multe reforme care contribuie la tranziția digitală, precum și în domeniile mobilității durabile, decarbonizării, auditului și controlului, educației și sănătății, precum și etape preliminare în reformele fiscale și ale sistemului de pensii.

Sunt incluse, de asemenea, măsuri de sprijinire a întreprinderilor și de asigurare a bunei guvernanțe a țării.

La fel ca pentru toate statele membre, plățile efectuate în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU, sunt bazate pe performanță și sunt condiționate de punerea în aplicare de către România a investițiilor și reformelor descrise în planul său de redresare și reziliență.

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 21 de etape și obiective stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Citiți și Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 15 septembrie 2022, Comisia a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a României. Avizul favorabil al Comitetului economic și financiar privind cererea de plată a deschis calea pentru adoptarea de către Comisie a unei decizii finale privind plata fondurilor. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din PNRR.

Planul global de redresare și reziliență al României va fi finanțat prin granturi în valoare de 12,1 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Sumele plăților efectuate către statele membre sunt publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a RRF în ansamblu și a planurilor individuale de redresare și reziliență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Marcel Ciolacu: Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români. Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând cu 2015

Published

on

© captură video/ Marcel Ciolacu - Facebook

Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând din 2015, de când a început actualul ciclu de plăți din fonduri europene, iar în primele nouă luni ale acestui an, în conturile fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro, a susținut miercuri președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, în cadrul conferinței de deschidere a Indagra, informează Agerpres.

”Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români și ne asigurăm că valorificare corectă a acestor bani este un avantaj. În primele nouă luni ale acestui an, în conturile României şi, implicit, ale fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro. La acestea se vor adăuga 1,3 miliarde de euro reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 de milioane de euro către 375.000 de fermieri, iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului următor agricol. Din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro, bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în inputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură. Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie, avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit, avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023 – 2027”, a declarat Ciolacu.

România a transmis Planul Național Strategic către Comisia Europeană la 18 octombrie.

Alocările pentru perioada de tranziție 2021-2022 se ridică la 6,2 miliarde de euro, urmând ca din 2023, prin Planul Național Strategic să fie cheltuite aproximativ 15,9 miliarde de euro.

Cât privește Indagra, aceste este cel mai cunoscut eveniment agricol din țara noastră, găzduit de Romexpo, și poate fi vizitat până pe 30 octombrie.

În paralel, va avea loc şi Indagra Food – târgul internaţional pentru industria alimentară, la care sunt aşteptate peste 412 de firme expozante.

Continue Reading

Facebook

U.E.6 mins ago

Statele membre ale UE solicită promovarea sistemelor de inteligență artificială sigure care să respecte drepturile fundamentale

CONSILIUL EUROPEAN26 mins ago

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

INTERNAȚIONAL29 mins ago

SUA și Australia vor aprofunda cooperarea pentru contracararea activităților militare destabilizatoare ale Chinei

CONSILIUL EUROPEAN39 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.2 hours ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL2 hours ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu3 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

ROMÂNIA21 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending