Corespondență specială de la Roma – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu
Visul integrării europene și obiectivul zero al păcii într-o Europă a națiunilor secătuită și însângerată după două conflagrații mondiale împlinește mâine 60 de ani. Cele șase decenii de când istoria comună europeană a fost scrisă cu demersuri profunde de integrare – punerea în comun a cărbunelui și a oțelului, Tratatele de la Roma, uniunea vamală și piața comună, libera circulație, moneda euro – dar și cu provocări actuale – criza migrației, Brexit, terorismul – vor sta sâmbătă, 25 martie, față în față cu liderii prezentului, cei care poartă responsabilitatea menținerii unității europene, independent de scenarii scrise într-o Cartă sau de greutățile pe care Europa Unită le are și le va avea de înfruntat.
La 60 de ani de la semnarea tratatelor privind înființarea Comunităților Europene, liderii celor 27 de țări UE, fără Marea Britanie, se vor angaja printr-o declarație solemnă pentru a face Europa ”mai sigură, mai prosperă, mai socială și mai puternică”, însă vor demara la summitul de la Roma și un amplu proces de reflecție cu privire la viitorul Uniunii Europene, proces care ar urma să fie definitivat în cursul anului 2019.
Europa la bilanț: Declarația UE de la Roma și Carta Albă a președintelui Comisiei Europene
Imediat după votul favorabil privind Brexit, liderii UE-27 au demarat un proces de reflecție privind viitorul UE care să coincidă cu aniversarea a 60 de ani la semnarea Tratatelor de la Roma privind înființarea Comunităților Europene. În același context, Parlamentul European a votat la mijlocul lunii februarie 3 rapoarte nelegislative privind viitorul UE din trei perspective – valorificarea potențialului Uniunii conform actualului tratat de funcționare, oportunitățile privind un nou tratat UE și întărirea zonei euro – iar recent președintele Comisiei Europene a prezentat o Carte Albă privind viitorul UE cu cinci scenarii de integrare, în care prezintă modul în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă. Cele cinci scenarii vizează 1) o Uniune Europeană care continuă pe același o drum; 2) o Uniune cu accent exclusiv pe piața unică; 3) o Uniune în care cei ce doresc mai mult realizează mai mult (celebra formulă a unei Europe cu mai multe viteze); 4) O Uniune Europeană mai puțină, dar mai eficientă; și 5) mai multă Europă, pasul spre federalizare.
Ce urmează să se regăsească în Declarația UE de la Roma
Mesajul principal pe care liderii Uniunii Europene – de la Angela Merkel la Klaus Iohannis și de la Donald Tusk la Jean-Claude Juncker – vor dori să-l imprime declarației solemne de la Roma este unitatea în contextul provocărilor fără precedent.
În ultima versiune de lucru a declarației, liderii celor 27 de țări vor descrie Uniunea Europeană ca fiind o ”o comunitate a păcii, libertății, democrației, drepturilor omului și domniei legii, o mare putere economică cu niveluri paralele de protecție socială și bunăstare”.
Totodată, principalul angajament pe care liderii și-l vor lua prevede crearea unei Uniuni Europene mai puternice prin intermediul unei mari solidarități și unități.
”Individual, vom fi marginalizați de dinamica globală. Împreună avem cea mai bună șansă de a fi influenți”, își vor lua liderii angajamentul. Mai multe detalii despre declarația ce va fi semnată de cei 27 de lideri la Roma, aici.
Cel de mai preț principiu – unitatea – pus în calea compromisului: Țările mari vor o Europă cu mai multe viteze, Polonia avertizase că nu va adopta declarația de la Roma
Cu toate că Declarația de la Roma nu este direct legată de Carta Albă a Comisiei Juncker, cel mai abrupt și delicat scenariu al acesteia din urmă – Europa cu mai multe viteze- plan pe care Franța, Germania, Italia și Spania par dispuse să-l susțină după summitul comun de la Versailles de pe 6 martie, ridică semne de întrebare despre cum va arăta viitorul Uniunii Europene.
“Unitatea nu este uniformitate. Este motivul pentru care pledez în favoarea unor noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce numim cooperări diferențiate”, a spus Francois Hollande cu acel prilej, completat de liderii Germaniei, Italiei și Spaniei.
Angela Merkel a indicat atunci că europenii trebuie “să aibă curajul să accepte cu unele țări avansează mai repede decât altele”, fără “să se închidă pentru cei care sunt în urmă”. Ulterior, la Consiliul European, aceasta a făcut referire la realitățile juridice ale tratatelor.
”Cu privire la Europa cu mai multe viteze, câțiva au exprimat îngrijorări că acest lucru ar însemna mai multe clasificări ale europenilor. Le-am spus că o astfel de diferență există, într-un fel, deja în tratate”, a spus Merkel, care a explicat că unitatea în diversitate va fi mesajul pe care liderii UE-27 îl vor transmite la Roma.
Europa cu mai multe viteze constituie o variantă care este respinsă aspru de Polonia.
În vreme ce marile puteri europene par să încline spre o Uniune Europeană a mai multor viteze, argumentând că în cazul zonei euro, a spațiului Schengen sau cooperării consolidate permanente această formulă de integrare deja există, Polonia a avertizat că nu va adopta declarația de la Roma, dacă aceasta nu va include prioritățile pe care Varșovia le consideră fundamentale.
”Unitatea Uniunii Europene, apărarea ei printr-o cooperare strânsă cu NATO, consolidarea rolului guvernelor naționale și regulile unei piețe comune care ne unește – acestea sunt cele patru priorități care trebuie incluse în declarație”, a transmis premierul polonez, Beata Szydlo, care promitea să creeze un nou precedent după ce în urmă cu două săptămâni a refuzat să agreeze concluziile Consiliului European ca urmare a realegerii lui Donald Tusk, fost premier polonez, în funcția de președinte al instituției europene.
Ulterior, prim-ministrul polonez Beata Szydlo a afirmat vineri că va semna declarația finală a summitului european de la Roma, deoarece acum documentul este în cele din urmă acceptabil pentru toți.
”Nu există Europa de prim rang și Europa de rang secund, nici centru și periferie și, în general, avem cea mai puternică antipatie față de o Europă cu două viteze. În același timp, nu suntem împotriva ideii ca unele țări să avanseze mai mult decât altele în gestionarea anumitor chestiuni”, a avertizat și premierul maghiar, Viktor Orban.
Pe de altă parte, Grecia – o țară care are nevoie de sprijinul zonei euro pentru negocierile cu Fondul Monetar Internațional – și-a exprimat sprijinul pentru Declarația UE la 60 de ani de la semnarea tratatelor fondatoare. ”Intenționăm să sprijinim declarația de la Roma, un document care ne îndreaptă spre direcția pozitivă”, a spus premierul Alexis Tsipras.
Europa cu mai multe viteze reprezintă o opțiune pe care România o califică ca având potențialul de a distruge proiectul european, însă țara noastră va sprijini Declarația de la Roma.
Mizele României la summitul de la Roma
2017 nu este doar anul momentelor electorale în țări fondatoare ale UE sau celebrarea a șase decenii de când Uniunea Europeană de astăzi lua ființă sub forma Comunităților Europene, ci și anul care marchează primul deceniu românesc în Europa Unită, în Europa instituțională și în Europa prosperă și pașnică.
România consideră că obiectivul principal al Declarației de la Roma din 25 martie ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente și angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori și incluzivă, care să fie în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni, indică un document al Administrației Prezidențiale, care relevă atât poziția pe care Klaus Iohannis a transmis-o liderilor UE la Consiliul European de la Bruxelles, cât și contribuția României în contextul summitului de la Roma.
”Trebuie să axăm mai mult acțiunea noastră pe ceea ce cetățenii așteaptă cu adevărat de la Uniune și să evităm să acționăm pe baza unor scenarii orientate spre <o Europă cu mai multe viteze> sau <o Uniune a unor cercuri concentrice (închise)>, care au potențialul de a antrena dezintegrarea proiectului european”, se arată în documentul pe care Klaus Iohannis îl va susține în fața liderilor UE și care exprimă poziția prezentată în mai multe rânduri de șeful statului.
În document se precizează că “obiectivul principal al Declarației de la Roma ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente și angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori și incluzivă, care să fie în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni“.
România pledează pentru o Uniune Europeană mai puternică, mai consolidată și mai coezivă, iar unul dintre principiile de bază ale Declarației de la Roma trebuie să vizeze unitatea, coeziunea și durabilitatea. “Trebuie să fie clar exprimat faptul că nu există nicio alternativă la o soluție europeană care plasează stabilitatea economiilor și societăților noastre și prosperitatea cetățenilor noștri în centrul acțiunilor Uniunii“, mai stipulează documentul.
Un alt principiu enunțat în document este “fără pași înapoi”.
Cele șase decenii de la începuturile integrării europene, aniversate sâmbătă la Roma printr-o declarație politică a șefilor de stat sau de guvern din țările membre ale UE, constituie un moment de bilanț al integrării europene, dar și un nou punct de plecare înspre viitor.
.
