CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Corespondență specială de la Roma. Momentul zero al Uniunii Europene: 60 de ani de integrare, față în față cu un viitor incert. Care sunt mizele României
Published
7 years agoon
Corespondență specială de la Roma – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu
Visul integrării europene și obiectivul zero al păcii într-o Europă a națiunilor secătuită și însângerată după două conflagrații mondiale împlinește mâine 60 de ani. Cele șase decenii de când istoria comună europeană a fost scrisă cu demersuri profunde de integrare – punerea în comun a cărbunelui și a oțelului, Tratatele de la Roma, uniunea vamală și piața comună, libera circulație, moneda euro – dar și cu provocări actuale – criza migrației, Brexit, terorismul – vor sta sâmbătă, 25 martie, față în față cu liderii prezentului, cei care poartă responsabilitatea menținerii unității europene, independent de scenarii scrise într-o Cartă sau de greutățile pe care Europa Unită le are și le va avea de înfruntat.
La 60 de ani de la semnarea tratatelor privind înființarea Comunităților Europene, liderii celor 27 de țări UE, fără Marea Britanie, se vor angaja printr-o declarație solemnă pentru a face Europa ”mai sigură, mai prosperă, mai socială și mai puternică”, însă vor demara la summitul de la Roma și un amplu proces de reflecție cu privire la viitorul Uniunii Europene, proces care ar urma să fie definitivat în cursul anului 2019.
Europa la bilanț: Declarația UE de la Roma și Carta Albă a președintelui Comisiei Europene
Imediat după votul favorabil privind Brexit, liderii UE-27 au demarat un proces de reflecție privind viitorul UE care să coincidă cu aniversarea a 60 de ani la semnarea Tratatelor de la Roma privind înființarea Comunităților Europene. În același context, Parlamentul European a votat la mijlocul lunii februarie 3 rapoarte nelegislative privind viitorul UE din trei perspective – valorificarea potențialului Uniunii conform actualului tratat de funcționare, oportunitățile privind un nou tratat UE și întărirea zonei euro – iar recent președintele Comisiei Europene a prezentat o Carte Albă privind viitorul UE cu cinci scenarii de integrare, în care prezintă modul în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă. Cele cinci scenarii vizează 1) o Uniune Europeană care continuă pe același o drum; 2) o Uniune cu accent exclusiv pe piața unică; 3) o Uniune în care cei ce doresc mai mult realizează mai mult (celebra formulă a unei Europe cu mai multe viteze); 4) O Uniune Europeană mai puțină, dar mai eficientă; și 5) mai multă Europă, pasul spre federalizare.
Ce urmează să se regăsească în Declarația UE de la Roma
Mesajul principal pe care liderii Uniunii Europene – de la Angela Merkel la Klaus Iohannis și de la Donald Tusk la Jean-Claude Juncker – vor dori să-l imprime declarației solemne de la Roma este unitatea în contextul provocărilor fără precedent.
În ultima versiune de lucru a declarației, liderii celor 27 de țări vor descrie Uniunea Europeană ca fiind o ”o comunitate a păcii, libertății, democrației, drepturilor omului și domniei legii, o mare putere economică cu niveluri paralele de protecție socială și bunăstare”.
Totodată, principalul angajament pe care liderii și-l vor lua prevede crearea unei Uniuni Europene mai puternice prin intermediul unei mari solidarități și unități.
”Individual, vom fi marginalizați de dinamica globală. Împreună avem cea mai bună șansă de a fi influenți”, își vor lua liderii angajamentul. Mai multe detalii despre declarația ce va fi semnată de cei 27 de lideri la Roma, aici.
Cel de mai preț principiu – unitatea – pus în calea compromisului: Țările mari vor o Europă cu mai multe viteze, Polonia avertizase că nu va adopta declarația de la Roma
Cu toate că Declarația de la Roma nu este direct legată de Carta Albă a Comisiei Juncker, cel mai abrupt și delicat scenariu al acesteia din urmă – Europa cu mai multe viteze- plan pe care Franța, Germania, Italia și Spania par dispuse să-l susțină după summitul comun de la Versailles de pe 6 martie, ridică semne de întrebare despre cum va arăta viitorul Uniunii Europene.
“Unitatea nu este uniformitate. Este motivul pentru care pledez în favoarea unor noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce numim cooperări diferențiate”, a spus Francois Hollande cu acel prilej, completat de liderii Germaniei, Italiei și Spaniei.
Angela Merkel a indicat atunci că europenii trebuie “să aibă curajul să accepte cu unele țări avansează mai repede decât altele”, fără “să se închidă pentru cei care sunt în urmă”. Ulterior, la Consiliul European, aceasta a făcut referire la realitățile juridice ale tratatelor.
”Cu privire la Europa cu mai multe viteze, câțiva au exprimat îngrijorări că acest lucru ar însemna mai multe clasificări ale europenilor. Le-am spus că o astfel de diferență există, într-un fel, deja în tratate”, a spus Merkel, care a explicat că unitatea în diversitate va fi mesajul pe care liderii UE-27 îl vor transmite la Roma.
Europa cu mai multe viteze constituie o variantă care este respinsă aspru de Polonia.
În vreme ce marile puteri europene par să încline spre o Uniune Europeană a mai multor viteze, argumentând că în cazul zonei euro, a spațiului Schengen sau cooperării consolidate permanente această formulă de integrare deja există, Polonia a avertizat că nu va adopta declarația de la Roma, dacă aceasta nu va include prioritățile pe care Varșovia le consideră fundamentale.
”Unitatea Uniunii Europene, apărarea ei printr-o cooperare strânsă cu NATO, consolidarea rolului guvernelor naționale și regulile unei piețe comune care ne unește – acestea sunt cele patru priorități care trebuie incluse în declarație”, a transmis premierul polonez, Beata Szydlo, care promitea să creeze un nou precedent după ce în urmă cu două săptămâni a refuzat să agreeze concluziile Consiliului European ca urmare a realegerii lui Donald Tusk, fost premier polonez, în funcția de președinte al instituției europene.
Ulterior, prim-ministrul polonez Beata Szydlo a afirmat vineri că va semna declarația finală a summitului european de la Roma, deoarece acum documentul este în cele din urmă acceptabil pentru toți.
”Nu există Europa de prim rang și Europa de rang secund, nici centru și periferie și, în general, avem cea mai puternică antipatie față de o Europă cu două viteze. În același timp, nu suntem împotriva ideii ca unele țări să avanseze mai mult decât altele în gestionarea anumitor chestiuni”, a avertizat și premierul maghiar, Viktor Orban.
Pe de altă parte, Grecia – o țară care are nevoie de sprijinul zonei euro pentru negocierile cu Fondul Monetar Internațional – și-a exprimat sprijinul pentru Declarația UE la 60 de ani de la semnarea tratatelor fondatoare. ”Intenționăm să sprijinim declarația de la Roma, un document care ne îndreaptă spre direcția pozitivă”, a spus premierul Alexis Tsipras.
Europa cu mai multe viteze reprezintă o opțiune pe care România o califică ca având potențialul de a distruge proiectul european, însă țara noastră va sprijini Declarația de la Roma.
Mizele României la summitul de la Roma
2017 nu este doar anul momentelor electorale în țări fondatoare ale UE sau celebrarea a șase decenii de când Uniunea Europeană de astăzi lua ființă sub forma Comunităților Europene, ci și anul care marchează primul deceniu românesc în Europa Unită, în Europa instituțională și în Europa prosperă și pașnică.
România consideră că obiectivul principal al Declarației de la Roma din 25 martie ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente și angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori și incluzivă, care să fie în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni, indică un document al Administrației Prezidențiale, care relevă atât poziția pe care Klaus Iohannis a transmis-o liderilor UE la Consiliul European de la Bruxelles, cât și contribuția României în contextul summitului de la Roma.
”Trebuie să axăm mai mult acțiunea noastră pe ceea ce cetățenii așteaptă cu adevărat de la Uniune și să evităm să acționăm pe baza unor scenarii orientate spre <o Europă cu mai multe viteze> sau <o Uniune a unor cercuri concentrice (închise)>, care au potențialul de a antrena dezintegrarea proiectului european”, se arată în documentul pe care Klaus Iohannis îl va susține în fața liderilor UE și care exprimă poziția prezentată în mai multe rânduri de șeful statului.
În document se precizează că “obiectivul principal al Declarației de la Roma ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente și angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori și incluzivă, care să fie în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni“.
România pledează pentru o Uniune Europeană mai puternică, mai consolidată și mai coezivă, iar unul dintre principiile de bază ale Declarației de la Roma trebuie să vizeze unitatea, coeziunea și durabilitatea. “Trebuie să fie clar exprimat faptul că nu există nicio alternativă la o soluție europeană care plasează stabilitatea economiilor și societăților noastre și prosperitatea cetățenilor noștri în centrul acțiunilor Uniunii“, mai stipulează documentul.
Un alt principiu enunțat în document este “fără pași înapoi”.
Cele șase decenii de la începuturile integrării europene, aniversate sâmbătă la Roma printr-o declarație politică a șefilor de stat sau de guvern din țările membre ale UE, constituie un moment de bilanț al integrării europene, dar și un nou punct de plecare înspre viitor.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
Emil Boc, la Forumul liderilor locali și regionali din UE: Lupta pentru Pactul Verde European și democrație poate fi câștigată sau pierdută la nivel local
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
Franța dorește o “comunitate europeană a inteligenței artificiale” pe care să o conducă: A venit momentul să îmbrățișăm inovația, nu să fim clienți Meta și Google
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest
Published
4 years agoon
November 18, 2019By
REDACTIADan Cărbunaru
Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.
Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.
Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.
Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.
Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.
ALEGERI EUROPENE 2019
Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia
Published
5 years agoon
May 26, 2019By
Diana ZaimCorespondență din Bruxelles
Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.
Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.
S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri. Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.
UPDATE 26 mai, ora 14:55
Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.
Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.
Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.
Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate
La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.
În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.
Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.
CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez
Published
5 years agoon
April 10, 2019Corespondență Bruxelles
Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.
,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert.
De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.
De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.
Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european.
Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.
,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.
În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.
Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene