Connect with us

Siegfried Mureșan

EXCLUSIV INTERVIU Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan: ”Jean-Claude Juncker va participa la Congresul PPE. Vom vorbi cu domnia sa despre relaţia UE cu Federaţia Rusă”

Published

on

Partidul Popular European, cea mai mare familie politică pan-europeană, se va reuni la Madrid începând de astăzi, 21 octombrie 2015, pentru Congresul popularilor europeni. Popularii vor aborda cele mai importante provocări cu care se confruntă Europa de la migraţie şi lupta împotriva terorismului, la creştere economică, ocuparea forţei de muncă, piaţa unică digitală, schimbările climatice şi parteneriatul dintre Europa‬ şi SUA‬.

siegfriedMuresan_bannerPurtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a vorbit într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre importanța acestui congres și despre modul în care pozițiile adoptate de liderii popularilor europeni vor avea aplicabilitate și importanță la nivelul decizional european. Totodată, europarlamentarul român a făcut referire și la participarea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker la congres și la declarațiilor domniei sale privind relația cu Rusia. Oficialul PPE a declarat că poziția partidului va fi că agresiunea Rusiei este un risc pentru securitatea, dar și pentru ordinea democratică și statul de drept din Europa.

epp groupCaleaEuropeana.ro: Congresul Partidului Popular European este un eveniment ce se desfășoară o dată la trei ani, precedenta ediție având loc la București în 2012. Ce s-a schimbat de atunci pentru PPE, pentru viziunea sa asupra Europei Unite și pentru Europa per ansamblu?

Siegfried Mureșan: Conform Statutului Partidului Popular European (PPE), din trei în trei ani, are loc un Congres Statutar al PPE la care este aleasă întreaga conducere: preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general și trezorier. Ultimul Congres Statutar a avut loc în octombrie 2012, la Bucureşti. Acum, este următorul Congres, la termen.

Între ele, în mai 2014, a avut loc la Dublin un Congres Extraordinar al PPE, unde Jean-Claude Juncker a fost ales candidat al familiei noastre politice pentru preşedinţia Comisiei Europene şi unde a fost adoptat și Programul Electoral pentru alegerile europarlamentare din 2014. Anul alegerilor europarlamentare din 2014 a fost pentru prima dată când oamenii au ales prin votul lor direct, exprimat la alegerile europarlamentare, preşedintele Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker a devenit preşedintele Comisiei Europene fiindcă a fost candidatul familiei politice care a câştigat alegerile la nivel european.

Concluzia este că alegerile europarlamentare sunt importante şi votul exprimat de oameni chiar contează, întrucât rezultatul alegerilor este determinant pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene şi, implicit, pentru toate iniţiativele legislative care vin la nivel european. Mesajul care trebuie transmis oamenilor este că alegerile din 2019 vor fi și mai importante; în 2014 a fost prima dată când am aplicat această procedură şi oamenii au înţeles că votul lor contează. În anul 2019 sper că vom avea o campanie şi mai puternic concentrată la nivel european.

CaleaEuropeana.ro: Ce se așteaptă de la acest Congres? Nicicând, Europa nu a avut, în același timp, un arc de instabilitate în întreaga sa vecinătate și o eroziune a solidarității interne.

Siegfried MURESAN in Plenary session week 28 2015 in StrasbourgSiegfried Mureșan: În afară de alegerea noii conduceri a PPE, la acest Congres vom încerca să oferim răspunsuri la principalele provocări cu care Europa se confruntă în momentul de faţă: criza refugiaţilor, securitatea UE, dar şi creşterea populismului.

Adevărul este că UE, prin natura ei, este un proiect bazat pe solidaritate, în care statele cele mai dezvoltate ajută statele cele mai puţin dezvoltate. Cele mai bune exemple în acest sens sunt fondurile europene. Doar din cadrul fondurilor structurale şi de coeziune, României i-au fost alocate 19,6 miliarde de euro pentru anii 2007 – 2013 şi aproape 22 de miliarde de euro pentru anii 2014 – 2020.

În plus, tot în acest spirit de solidaritate, UE a ajutat toate statele europene aflate în dificultăți economice începând cu anii 2008 și 2009.

CaleaEuropeana.ro: Inevitabil, va fi discutată și chestiunea agresiunii ruse și statusul relațiilor Europei cu Moscova, mai ales ca urmare a unor declarații considerate fie inoportune, fie neinspirate, fie total eronate ale președintelui Comisiei Europene, care provine din familia PPE. Va veni acesta la Congres? Este de așteptat să avem o lămurire a acelei declarații?

Siegfried Mureșan: Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost invitat la Congresul PPE şi va participa. Vom avea acolo ocazia să vorbim cu domnia sa despre relaţia UE cu Federaţia Rusă.

Vă pot spune însă de acum că poziția PPE va fi că agresiunea Rusiei este un risc pentru securitatea, dar și pentru ordinea democratică și statul de drept din Europa și că actuala conducere a Federației Ruse se află pe un curs de coliziune cu Vestul.

Vom vorbi și despre anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, care a dispărut de pe ordinea de zi a multora, și despre încercarea Federației Ruse de a acapara instituții mass-media occidentale.

CaleaEuropeana.ro: PPE, în calitate de cel mai mare partid european, s-a identificat de-a lungul decenilor cu integrarea, cu unitatea europeană și cu construirea valorilor comune și a legăturilor dintre statele europene. Dincolo de declarația președintelui Juncker, dacă adăugăm și cele spuse de Johannes Hahn – Europa nu se va extinde în următorii 10 ani – sau începutul anevoios al noului plan de investiții strategice, putem spune că PPE și-a diminuat din vocația și rolul său pan-european?

Siegfried Mureșan: Nicidecum. Președintele Comisiei Europene a spus la începutul mandatului că nu crede că vreun alt stat din afara UE va fi pregătit să adere la UE în următorii 5 ani. Multă lume din Vecinătatea Estică a fost dezamăgită de această declarație, însă, iată, că a trecut deja un an și jumătate și nu ni se pare că în următorii trei ani vreun stat va fi pregătit de aderarea la UE. Deci această declarație a fost factual corectă.

De altfel, trebuie să introducem mai multă responsabilitate în dezbaterea privind extinderea Uniunii Europene și anume extinderea trebuie să aibă loc la momentul la care statele candidate sunt pregătite și cred că este evident că în următorii trei ani niciunul dintre statele candidate nu va fi pregătit. Ce trebuie făcut este să folosim mijloacele de cooperare pe care le avem cu aceste state, acordurile de asociere și liber schimb, pentru apropierea lor de UE și să stimulăm procesele de reformă. O discuție despre date fictive de aderare acum nu ajută pe nimeni. Discuția va fi privită cu reținere în UE și nu este nici în folosul statelor care vor să adere de vreme ce nu sunt pregătite acum.

Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să implementăm reformele necesare aderării la UE și la momentul la care statele vor fi pregătite va asigur că și discuția despre aderarea la UE, mult mai oportună atunci, va fi mai ușoară și nu se va mai ivi de rezistența vechilor state membre din UE.

siegfried muresan plen peFiindcă ați vorbit de Planul de investiții strategice, îl consider ca fiind un proiect de succes pe plan european, bazat pe o abordare realistă. Acest proiect a identificat problema, și anume că avem un deficit semnificativ de investiții la nivel european, pe care vrem să-l acoperim fără a crește însă prea mult nivelul datoriei publice și fără a împovăra oamenii cu un nivel crescut al datoriei. Este un mecanism prin care ne propunem să generăm investiții din sectorul privat pentru a acoperi acest deficit de investiții.

Startul nu este deloc anevoios. Comisia Europeană a lansat aceast proiect cu mai puțin de un an de zile în urmă și într-o perioadă record am reușit să adoptăm toate documentele legislative într-un proces care nu este deloc simplu – printr-un acord dintre Consiliu și Parlament. Reușim acum să punem pe picioare o instituție care să acorde credite de 315 miliarde de euro economiei reale în următorii 3 ani. Tocmai săptămâna trecută am audiat în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare și am votat în Parlament candidații pentru funcția de director și director-adjunct. Nu este un start anevoios, dimpotrivă, s-a realizat foarte mult pentru un proiect extrem de ambițios.

CaleaEuropeana.ro: Pregătesc popularii europeni și noul lor leaderhip o revenire la viziunea tradițională care a adus Europa în vârful modelelor de bunăstare globală, cel mai mare donator în domeniul ajutorului umanitar și un continent sigur și prosper? Poate bugetul UE contribui la rezolvarea crizei refugiaților?

Siegfried Mureșan: Chiar săptămâna trecută am adoptat în plenul Parlamentului European o rectificare a bugetului UE pentru a răspunde crizei refugiaților.

Această rectificare introduce modificările bugetare necesare pentru lunile rămase din 2015. Acestea includ: 300 de milioane de euro în credite de angajament pentru Instrumentul European de Vecinătate pentru a oferi asistență țărilor terțe care găzduiesc refugiați din Siria prin Fondul Fiduciar „Madad”; 100 de milioane de euro în angajamente pentru finanțarea asistenței de urgență în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă și 55,7 de milioane de euro în credite de plată pentru ajutorul umanitar. Rectificarea finanțează, de asemenea, crearea a 120 de noi posturi în cele trei mari agenții UE cu atribuții în problematica migrației: Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil și Europol. Înseamnă costuri suplimentare de 1,3 milioane de euro în angajamente și plăți în 2015. Astfel se va spori capacitatea lor de pe teren.

Este esențial ca banii pe care UE îi acordă țărilor terțe să ajungă acolo unde este nevoie de ei, să fie folosiți de oamenii care au nevoie de ei. De aceea, trebuie întărit controlul și redusă și prevenită frauda cu fonduri europene în țările din afara UE, de unde provin refugiații. Vrem să ajutăm aceste state cu mai mulți bani tocmai pentru ca acești oameni să nu-și mai dorească să părăsească țara lor de origine.

CaleaEuropeana.ro: Nu în ultimul rând, vă aflați la primul Congres la a cărui organizare participați în calitate de purtător de cuvânt al PPE. Ce ne puteți spune despre organizare?

Siegfried Mureșan: PPE este cea mai mare forță politică din UE. Avem cel mai mare număr de partide și organizarea a necestitat multe eforturi coordonate fiindcă vorbim de cel mai mare Congres al PPE care a avut loc vreodată. La această ediție participă 750 de delegați reprezentând toate cele 75 de partide membre. De asemenea, participă peste 600 de jurnaliști și sunt invitați 15 șefi de stat și de guvern. În total, vor fi peste 3.000 de participanți.

Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European începând din anul 2014 și vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European.

De asemenea, deputatul european Siegfried Mureșan este membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.

Începând cu luna ianuarie 2015, Siegfried Mureșan deține și funcția de purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Gheorghe Falcă propune desemnarea lui Siegfried Mureșan drept candidat al PPE la șefia Parlamentului European: Am discutat la Berlin ca poziția să fie ocupată de un român

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Corespondență din Strasbourg. Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupițu

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a anunțat miercuri că a propus în cadrul Grupului Popular European ca viitorul președinte al Parlamentului European să fie un eurodeputat român și a avansat în acest sens numele lui Siegfried Mureșan, vice-lider al grupului PPE și vicepreședinte al Partidului Popular European.

În Partidul Popular European, Partidul Național Liberal și grupul europarlamentarilor români este al doilea după grupul german. Logic ar fi să creștem în putere și să începem să ne mărim influența. Am și discutat la Berlin într-un cerc de români și într-un cerc mai restrâns de politicieni PPE ca poziția care se va elibera în Parlamentul European, cea ce de președinte, și care va trebui prin negociere să revină Partidului Popular European și să fie ocupată de un român. Vă pot spune că am prezentat această situație atât grupului PPE România, cât și unor apropiați din Partidul Popular European, spunând că este momentul ca și estul Europei să aibă o funcție din cele importante – președinția Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European și Banca Centrală Europeană. Este un moment prielnic ca un român, reprezentând PPE și estul Europei, să ocupe această funcție”, a declarat Falcă, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

La reuniunea grupului PPE de la Berlin de săptămâna trecută, popularii europeni și-ua confirmat angajamentul față de acordul din 2019 dintre grupurile politice din Parlamentul European ca președintele Parlamentului în a doua jumătate a mandatului să provină din rândurile grupului PPE.

În același timp, Grupul PPE a lansat atunci o procedură internă de selectare a candidatului său.

Domnul Weber a și transmis ca nu poate să ocupe aceasta funcție. El dorește să candideze la funcția de președinte al Partidului Popular European în locul domnului Tusk care revine în prim-planul politicii din Polonia. Logic ar fi ca partidul numărul doi din PPE să solicite această funcție de jumătate de mandat de președinte al Parlamentului și eu l-am propus pe domnul Siegfried Mureșan, el fiind și vicepreședintele PPE, având și o experiență în Parlamentul European. Cu un lobby foarte bun, cu o relație personală cu președintele Renew, care este român și care ar trebui să sprijine această nominalizare, Siegfried Mureșan este omul care poate să ocupe această funcție“, a continuat Falcă.

Potrivit informațiilor apărute recent și în presă, Manfred Weber, care este președintele grupului PPE din Parlamentul European, ar urma să candideze pentru șefia PPE.

La începutul mandatului actualului Parlament European (iulie 2019), președintele instituției a fost ales social-democratul David Sassoli ca urmare a negocierilor dintre familiile politice în urma cărora poziția de președinte al Comisiei Europene a revenit PPE (Ursula von der Leyen), funcția de președinte al Consiliului European a fost preluată de Renew Europe (Charles Michel). De asemenea, poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate a revenit social-democraților europeni (Josep Borrell), iar la șefia BCE a fost numită Christine Lagarde din Franța.

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Negocierile de atunci au respectat principiile echilibrului politic ce a urmat alegerilor și cel al criteriului de gen, însă nu și pe cel al repartiției geografice între est și vest.

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și cel mai vechi grup din Parlamentul European, având 175 de eurodeputați. Din cei 175 de europarlamentari, 14 reprezintă delegația română, alcătuită din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR.

În ce-l privește, Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European din anul 2014, când a fost ales pe listele Partidului Mișcarea Populară. În primul său mandat în legislativul european a deținut și poziția de purtător de cuvânt al PPE și a fost primul europarlamentar român care a deținut poziția de negociator-șef al PE pentru bugetul anual al UE.

În 2019, Mureșan a fost realeas în PE pe listele Partidului Național Liberal și deține în prezent atât poziția de vice-lider al grupului PPE, cât și pe cea de vicepreședinte al Partidului Popular European.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din PE, solicită Comisiei Europene să sprijine cetățenii și întreprinderile afectate de prețurile din ce în ce mai mari la energie

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, a cerut miercuri ajutor pentru consumatorii vulnerabili de energie în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii Europene.

”Nu ne putem permite să punem povara tranziției către o economie verde pe seama întreprinderilor mici și mijlocii și pe seama oamenilor afectați de facturi mai mari la electricitate, în special cetățenii cei mai vulnerabili. În acest context global al creșterii prețului la energie, fac un apel către Comisie, vă cer ca noi toți să ne asigurăm că folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție și să creăm noi instrumente, dacă este necesar, pentru a ajuta cetățenii vulnerabili în această tranziție spre o economie verde. La fel ca în timpul pandemiei, trebuie să fim de partea oamenilor”, a declarat Siegfried Mureșan în plenul Parlamentului European.

Acesta a punctat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro că este nevoie ”să evaluăm impactul tranziției spre o economie verde asupra cetățenilor vulnerabili și trebuie să-i sprijinim.”

”Trebuie să înțelegem situația dificilă în care cetățenii și consumatorii vulnerabili se află în contextul creșterii prețului la energie la nivel global. Ei se află acum într-o situație mult mai dificilă decât acum 2 ani. Obligația oamenilor politici este să creeze stabilitate și oportunități pentru cetățeni, nu nesiguranță. Așa cum Uniunea Europeană a fost de partea cetățenilor și a întreprinderilor mici și mijlocii pe durata pandemiei, trebuie să fim și în tranziția spre o economie verde”, a mai spus Siegfried Mureșan, după dezbaterea privind Starea Uniunii.

Continue Reading

Alin Mituța

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

Published

on

© Alin Mituța/arhivă personală

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe) a apreciat atmosfera de la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei ca fiind „bună și optimistă” și a subliniat că este o șansă pentru români pentru a contura viitorul așa cum și-l doresc, potrivit unui mesaj pe Facebook. În acest sens, el a atras atenția că evenimentul va aduce schimbare doar dacă cetățenii se vor implica. 

„Atmosferă bună și optimistă la prima plenară a Conferinței pentru Viitorul Europei. Europarlamentari, comisari, parlamentari naționali, reprezentanți ai societății civile și cetățeni au vorbit despre așteptările lor de la acest exercițiu de democrație participativă, care se întâmplă pentru prima dată în istoria UE . Marea majoritate sunt de acord că cetățenii trebuie să fie în centrul atenției și că trebuie ca instituțiile europene să îi asculte, nu doar să îi audă. Mai sunt de acord că trebuie să fim ambițioși să ajungem chiar la modificări de tratate, dacă va fi necesar. (…) Conferința aceasta va avea succes și va duce la schimbări reale doar dacă cetățenii se vor implica. E o șansă enormă pe care noi, românii o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori”, a scris eurodeputatul român pe Facebook.

În continuare, Alin Mituța a descris etapele următoare ale Conferinței care se va încheia în 2022.

„După această primă plenară introductivă, urmează să ne împărțim pe grupuri de lucru și să discutăm concret pe teme concrete, de la schimbări climatice, la sănătate, social, finanțe, agricultură sau cadru instituțional. În toamnă vor începe să funcționeze și patru agore ale cetățenilor formate fiecare din câte 200 de cetățeni aleși aleatoriu din toate statele membre, inclusiv din România. Propunerile lor vor ajunge pe masa plenarei împreună cu cele venite pe platforma online futureu.europa.eu. Din octombrie ne vom întâlni din nou în plen și în fiecare lună apoi, până în mai 2022 când ar trebui să avem adoptate concluziile Conferinței, care vor fi apoi implementate”, a mai spus el. 

Nu în ultimul rând, eurodeputatul a enumerat câteva dintre așteptările sale privind conținutul acestor concluzii, pe care s-a angajat, totodată, să le apere în cadrul plenarei:

  • competențe UE în sănătate: România are nevoie de sprijin european pentru a reforma sistemul de sănătate și a-l aduce la standarde europene; avem nevoie de standarde minime de calitate a serviciilor medicale, de mai mulți bani europeni pentru infrastructură și dotări, de cooperare mai bună în ceea ce privește bolile rare, transplantul, îngrijirea marilor arși șamd
  • competențe UE în educație: standarde minime de calitate, cadru comun de evaluare a țcolilor și universităților, mai multă mobilitate, mai mult sprijin pentru cercetare; includerea de cursuri de educație civică legată de UE în curricula educațională.
  • crearea unui Procuror European pentru Mediu: acesta ar trebui să funcționeze în coordonare cu Procurorul European Codruța Kovesi în a investiga infracțiuni de mediu care afectează întreaga UE, precum tăierile ilegale de pădure sau transporturile ilegale de deșeuri.
  • crearea unui mecanism permanent de implicare a cetățenilor în deciziile UE: nu mai e suficient să ascultăm oamenii la vot, la fiecare 5 ani, ci trebuie să creăm un sistem prin care cetățenii și societatea civilă să fie consultați în fiecare an cu privire la prioritățile UE, iar concluziile lor să meargă direct la Comisie care trebuie să le ia în considerare când stabilește inițiativele pentru anul următor; mai mult, aceste priorități cetățenești trebuie să aibă un buget participativ alocat din care să fie finanțate.

„Acestea sunt doar câteva din prioritățile mele în plenara Conferinței și sper ca ele să fie completate și îmbunătățite ascultându-vă”, a mai precizat eurodeputatul Renew Europe. 

Alături de acesta, la sesiunea plenară a Conferinței privind Viitorul Europei au participat și eurodeputații români Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, și Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, membru în grupul S&D.

Siegfried Mureșan a declarat în intervenția sa:

„Uniunea Europeană s-a confruntat cu trei crize semnificative în ultimii 10 ani: criza economică și financiară acum 10 ani, criza migrației și a refugiaților acum 5 ani și acum pandemia de COVID-19. Niciuna din acestea nu a fost creată de Uniunea Europeană, dar în toate aceste trei crize, cetățenii europeni s-au așteptat ca Uniunea Europeană să ofere soluții, iar Uniunea Europeană a ajutat. Fiecare țară aflată în dificultate a fost ajutată în timpul crizei economice. Mulți oameni au fost ajutați în timpul crizei migrației și a refugiaților. Și acum, în timpul pandemiei de COVID-19, am achiziționat împreună vaccinuri și am lansat cel mai mare pachet de sprijin economic lansat vreodată de Uniunea Europeană. Acum, obiectivul acestei conferințe este să asculte cetățenii Europei și să asculte ceea ce ei așteaptă ca Uniunea Europeană să realizeze în următorii ani, care sunt domeniile în care ar trebui să oferim soluții și în care ar trebui să dotăm Uniunea Europeană cu instrumentele necesare pentru a depăși aceste crize. Să înceapă dialogul!”

Victor Negrescu a declarat în intervenția sa:

„Conferința privind viitorul Europei este doar punctul de plecare. Oamenii au așteptări mari de la noi și trebuie să livrăm. Trebuie să fim îndrăzneți. Trebuie să construim mai bine pentru viitor. Avem nevoie de o Europă care să nu lase pe nimeni în urmă, unde toate țările și toți cetățenii să simtă că vocea lor este auzită. Din România până în Portugalia, oameni de toate vârstele, din medii diferite, trebuie să fim uniți, să ne simțim europeni și să acționăm împreună. De aceea, cred că avem nevoie ca UE să aibă competențe pentru a acționa mai mult în domenii precum educația, sănătatea sau politicile sociale. Putem face acest lucru numai prin consolidarea democrației europene, iar conferința noastră poate fi punctul de plecare pentru acest lucru. Oamenii nu sunt numere, sunt sufletul și nucleul Europei. Trebuie să fim pregătiți pentru orice rezultat, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim pregătiți și să schimbăm tratatele dacă acest lucru va fi necesar. Susțin o astfel de schimbare care va reconecta Europa de cetățeni!”

La sesiunea plenară a Conferinței au participat 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

Citiți și

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL25 mins ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș1 hour ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ3 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D4 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL5 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

U.E.15 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO15 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO18 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA22 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending