Connect with us

Siegfried Mureșan

EXCLUSIV INTERVIU Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan: ”Jean-Claude Juncker va participa la Congresul PPE. Vom vorbi cu domnia sa despre relaţia UE cu Federaţia Rusă”

Published

on

Partidul Popular European, cea mai mare familie politică pan-europeană, se va reuni la Madrid începând de astăzi, 21 octombrie 2015, pentru Congresul popularilor europeni. Popularii vor aborda cele mai importante provocări cu care se confruntă Europa de la migraţie şi lupta împotriva terorismului, la creştere economică, ocuparea forţei de muncă, piaţa unică digitală, schimbările climatice şi parteneriatul dintre Europa‬ şi SUA‬.

siegfriedMuresan_bannerPurtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a vorbit într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre importanța acestui congres și despre modul în care pozițiile adoptate de liderii popularilor europeni vor avea aplicabilitate și importanță la nivelul decizional european. Totodată, europarlamentarul român a făcut referire și la participarea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker la congres și la declarațiilor domniei sale privind relația cu Rusia. Oficialul PPE a declarat că poziția partidului va fi că agresiunea Rusiei este un risc pentru securitatea, dar și pentru ordinea democratică și statul de drept din Europa.

epp groupCaleaEuropeana.ro: Congresul Partidului Popular European este un eveniment ce se desfășoară o dată la trei ani, precedenta ediție având loc la București în 2012. Ce s-a schimbat de atunci pentru PPE, pentru viziunea sa asupra Europei Unite și pentru Europa per ansamblu?

Siegfried Mureșan: Conform Statutului Partidului Popular European (PPE), din trei în trei ani, are loc un Congres Statutar al PPE la care este aleasă întreaga conducere: preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general și trezorier. Ultimul Congres Statutar a avut loc în octombrie 2012, la Bucureşti. Acum, este următorul Congres, la termen.

Între ele, în mai 2014, a avut loc la Dublin un Congres Extraordinar al PPE, unde Jean-Claude Juncker a fost ales candidat al familiei noastre politice pentru preşedinţia Comisiei Europene şi unde a fost adoptat și Programul Electoral pentru alegerile europarlamentare din 2014. Anul alegerilor europarlamentare din 2014 a fost pentru prima dată când oamenii au ales prin votul lor direct, exprimat la alegerile europarlamentare, preşedintele Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker a devenit preşedintele Comisiei Europene fiindcă a fost candidatul familiei politice care a câştigat alegerile la nivel european.

Concluzia este că alegerile europarlamentare sunt importante şi votul exprimat de oameni chiar contează, întrucât rezultatul alegerilor este determinant pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene şi, implicit, pentru toate iniţiativele legislative care vin la nivel european. Mesajul care trebuie transmis oamenilor este că alegerile din 2019 vor fi și mai importante; în 2014 a fost prima dată când am aplicat această procedură şi oamenii au înţeles că votul lor contează. În anul 2019 sper că vom avea o campanie şi mai puternic concentrată la nivel european.

CaleaEuropeana.ro: Ce se așteaptă de la acest Congres? Nicicând, Europa nu a avut, în același timp, un arc de instabilitate în întreaga sa vecinătate și o eroziune a solidarității interne.

Siegfried MURESAN in Plenary session week 28 2015 in StrasbourgSiegfried Mureșan: În afară de alegerea noii conduceri a PPE, la acest Congres vom încerca să oferim răspunsuri la principalele provocări cu care Europa se confruntă în momentul de faţă: criza refugiaţilor, securitatea UE, dar şi creşterea populismului.

Adevărul este că UE, prin natura ei, este un proiect bazat pe solidaritate, în care statele cele mai dezvoltate ajută statele cele mai puţin dezvoltate. Cele mai bune exemple în acest sens sunt fondurile europene. Doar din cadrul fondurilor structurale şi de coeziune, României i-au fost alocate 19,6 miliarde de euro pentru anii 2007 – 2013 şi aproape 22 de miliarde de euro pentru anii 2014 – 2020.

În plus, tot în acest spirit de solidaritate, UE a ajutat toate statele europene aflate în dificultăți economice începând cu anii 2008 și 2009.

CaleaEuropeana.ro: Inevitabil, va fi discutată și chestiunea agresiunii ruse și statusul relațiilor Europei cu Moscova, mai ales ca urmare a unor declarații considerate fie inoportune, fie neinspirate, fie total eronate ale președintelui Comisiei Europene, care provine din familia PPE. Va veni acesta la Congres? Este de așteptat să avem o lămurire a acelei declarații?

Siegfried Mureșan: Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost invitat la Congresul PPE şi va participa. Vom avea acolo ocazia să vorbim cu domnia sa despre relaţia UE cu Federaţia Rusă.

Vă pot spune însă de acum că poziția PPE va fi că agresiunea Rusiei este un risc pentru securitatea, dar și pentru ordinea democratică și statul de drept din Europa și că actuala conducere a Federației Ruse se află pe un curs de coliziune cu Vestul.

Vom vorbi și despre anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, care a dispărut de pe ordinea de zi a multora, și despre încercarea Federației Ruse de a acapara instituții mass-media occidentale.

CaleaEuropeana.ro: PPE, în calitate de cel mai mare partid european, s-a identificat de-a lungul decenilor cu integrarea, cu unitatea europeană și cu construirea valorilor comune și a legăturilor dintre statele europene. Dincolo de declarația președintelui Juncker, dacă adăugăm și cele spuse de Johannes Hahn – Europa nu se va extinde în următorii 10 ani – sau începutul anevoios al noului plan de investiții strategice, putem spune că PPE și-a diminuat din vocația și rolul său pan-european?

Siegfried Mureșan: Nicidecum. Președintele Comisiei Europene a spus la începutul mandatului că nu crede că vreun alt stat din afara UE va fi pregătit să adere la UE în următorii 5 ani. Multă lume din Vecinătatea Estică a fost dezamăgită de această declarație, însă, iată, că a trecut deja un an și jumătate și nu ni se pare că în următorii trei ani vreun stat va fi pregătit de aderarea la UE. Deci această declarație a fost factual corectă.

De altfel, trebuie să introducem mai multă responsabilitate în dezbaterea privind extinderea Uniunii Europene și anume extinderea trebuie să aibă loc la momentul la care statele candidate sunt pregătite și cred că este evident că în următorii trei ani niciunul dintre statele candidate nu va fi pregătit. Ce trebuie făcut este să folosim mijloacele de cooperare pe care le avem cu aceste state, acordurile de asociere și liber schimb, pentru apropierea lor de UE și să stimulăm procesele de reformă. O discuție despre date fictive de aderare acum nu ajută pe nimeni. Discuția va fi privită cu reținere în UE și nu este nici în folosul statelor care vor să adere de vreme ce nu sunt pregătite acum.

Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să implementăm reformele necesare aderării la UE și la momentul la care statele vor fi pregătite va asigur că și discuția despre aderarea la UE, mult mai oportună atunci, va fi mai ușoară și nu se va mai ivi de rezistența vechilor state membre din UE.

siegfried muresan plen peFiindcă ați vorbit de Planul de investiții strategice, îl consider ca fiind un proiect de succes pe plan european, bazat pe o abordare realistă. Acest proiect a identificat problema, și anume că avem un deficit semnificativ de investiții la nivel european, pe care vrem să-l acoperim fără a crește însă prea mult nivelul datoriei publice și fără a împovăra oamenii cu un nivel crescut al datoriei. Este un mecanism prin care ne propunem să generăm investiții din sectorul privat pentru a acoperi acest deficit de investiții.

Startul nu este deloc anevoios. Comisia Europeană a lansat aceast proiect cu mai puțin de un an de zile în urmă și într-o perioadă record am reușit să adoptăm toate documentele legislative într-un proces care nu este deloc simplu – printr-un acord dintre Consiliu și Parlament. Reușim acum să punem pe picioare o instituție care să acorde credite de 315 miliarde de euro economiei reale în următorii 3 ani. Tocmai săptămâna trecută am audiat în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare și am votat în Parlament candidații pentru funcția de director și director-adjunct. Nu este un start anevoios, dimpotrivă, s-a realizat foarte mult pentru un proiect extrem de ambițios.

CaleaEuropeana.ro: Pregătesc popularii europeni și noul lor leaderhip o revenire la viziunea tradițională care a adus Europa în vârful modelelor de bunăstare globală, cel mai mare donator în domeniul ajutorului umanitar și un continent sigur și prosper? Poate bugetul UE contribui la rezolvarea crizei refugiaților?

Siegfried Mureșan: Chiar săptămâna trecută am adoptat în plenul Parlamentului European o rectificare a bugetului UE pentru a răspunde crizei refugiaților.

Această rectificare introduce modificările bugetare necesare pentru lunile rămase din 2015. Acestea includ: 300 de milioane de euro în credite de angajament pentru Instrumentul European de Vecinătate pentru a oferi asistență țărilor terțe care găzduiesc refugiați din Siria prin Fondul Fiduciar „Madad”; 100 de milioane de euro în angajamente pentru finanțarea asistenței de urgență în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă și 55,7 de milioane de euro în credite de plată pentru ajutorul umanitar. Rectificarea finanțează, de asemenea, crearea a 120 de noi posturi în cele trei mari agenții UE cu atribuții în problematica migrației: Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil și Europol. Înseamnă costuri suplimentare de 1,3 milioane de euro în angajamente și plăți în 2015. Astfel se va spori capacitatea lor de pe teren.

Este esențial ca banii pe care UE îi acordă țărilor terțe să ajungă acolo unde este nevoie de ei, să fie folosiți de oamenii care au nevoie de ei. De aceea, trebuie întărit controlul și redusă și prevenită frauda cu fonduri europene în țările din afara UE, de unde provin refugiații. Vrem să ajutăm aceste state cu mai mulți bani tocmai pentru ca acești oameni să nu-și mai dorească să părăsească țara lor de origine.

CaleaEuropeana.ro: Nu în ultimul rând, vă aflați la primul Congres la a cărui organizare participați în calitate de purtător de cuvânt al PPE. Ce ne puteți spune despre organizare?

Siegfried Mureșan: PPE este cea mai mare forță politică din UE. Avem cel mai mare număr de partide și organizarea a necestitat multe eforturi coordonate fiindcă vorbim de cel mai mare Congres al PPE care a avut loc vreodată. La această ediție participă 750 de delegați reprezentând toate cele 75 de partide membre. De asemenea, participă peste 600 de jurnaliști și sunt invitați 15 șefi de stat și de guvern. În total, vor fi peste 3.000 de participanți.

Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European începând din anul 2014 și vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European.

De asemenea, deputatul european Siegfried Mureșan este membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.

Începând cu luna ianuarie 2015, Siegfried Mureșan deține și funcția de purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Siegfried Mureșan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan: Cerem Parlamentului R. Moldova să respecte legea și voința oamenilor exprimată la vot! Maia Sandu va avea tot sprijinul PE pentru implementarea agendei europene

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cerem Parlamentului Republicii Moldova să respecte legea și voința oamenilor exprimată la vot, a transmis europarlamentarul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru Relațiile cu Republica Moldova, după întâlnirea cu președinta aleasă a Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit unei declarații remise caleaeuropeana.ro.

„Noi, Parlamentul European, avem datoria să acționăm ori de câte ori există evoluții îngrijorătoare în Republica Moldova. Este inacceptabil votul majorității Parlamentului Republicii Moldova – controlată de președintele socialist încă în funcție, Igor Dodon – prin care a fost transferat Serviciul de Informații și Securitate din subordinea președintelui Republicii Moldova, în subordinea Parlamentului. Igor Dodon a pierdut alegerile, dar nu vrea să piardă prerogativele prezidențiale, așa că încearcă să le ia împreună cu el. Într-o democrație, odată ce ai pierdut alegerile prezidențiale, trebuie să accepți transferul transparent de putere către succesorul tău”, a explicat Siegfried Mureșan. 

Eurodeputatul a punctat că o astfel de decizie duce inevitabil la o scădere a încrederii instituțiilor europene în Parlamentul Republicii Moldova și, odată pierdută credibilitatea pe plan internațional ca instituție democratică, o vei câștiga înapoi foarte greu”. Astfel, Parlamentul European cere membrilor Parlamentului Republicii Moldova „să respecte legea și voința oamenilor exprimată la vot”.

În cadrul ședinței Delegației Parlamentului European pentru Relațiile cu Republica Moldova, la care a participat și președinta aleasă a Republicii Moldova, Maia Sandu, eurodeputatul Siegfried Mureșan a felicitat-o pe aceasta pentru victoria la alegerile prezidențiale de luna trecută și i-a transmis că va avea tot sprijinul Parlamentului European pentru implementarea reformelor de care Republica Moldova are nevoie.

„Avem acum posibilitatea unei colaborări strânse cu președintele Republicii Moldova, un președinte care are o agendă europeană și care își dorește o relație strânsă cu partenerii internaționali. Rezultatul alegerilor prezidențiale este foarte important pentru Republica Moldova, dar este foarte important și pentru Uniunea Europeană. Republica Moldova este un vecin la granițele Uniunii Europene. O Republică Moldova stabilă la granițele noastre contribuie inclusiv la stabilitatea din interiorul Uniunii. Suntem pregătiți să ajutăm Republica Moldova în combaterea pandemiei de coronavirus, pentru întărirea sistemului medical, în economie, dar și în combaterea dezinformării și a știrilor false”, a precizat Siegfried Mureșan în cadrul reuniunii. 

 

 

Continue Reading

PPE

Siegfried Mureșan: Parlamentul European a aprobat alocările de 30,5 miliarde de euro obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Raportul legislativ privind Mecanismul European de Reziliență și Redresare – coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL / PPE) din poziția de coraportor – a fost adoptat aseară cu largă majoritate de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European. Raportul a primit 84 de voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” și 4 abțineri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
 
Mecanismul de Reziliență și Redresare are o alocare de 672,5 miliarde de euro și este primul și cel mai important pilon al Planului de Redresare al Uniunii Europene în valoare de 750 de miliarde de euro.
 
Prin votul pe acest raport, Parlamentul European aprobă alocările din mecanism pentru statele membre la nivelul negociat în Consiliul European din luna iulie, inclusiv cele 30,5 miliarde de euro obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România.
 
„Parlamentul European a aprobat prin acest vot alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele, cât și criteriile. Astfel, la negocierile finale ale Parlamentului European cu Consiliul Uniunii Europene pe raportul legislativ nu se vor mai lua în discuție alocările pe țară. Deși grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România, ne-am opus cu succes. Criteriile rămân aceleași, iar suma pe care președintele Klaus Iohannis a obținut-o pentru România din acest mecanism este susținută de Parlamentul European. La fel este susținută și suma obținută pentru România din bugetul clasic, multianual, al Uniunii Europene. Putem spune acum cu certitudine că cele 79,9 miliarde de euro vor reveni României”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din comisiile de specialitate ale Parlamentului European.

Citiți și Comisiile Parlamentului European au aprobat mandatul de negociere al lui Dragoș Pîslaru cu statele membre pentru mecanismul de 672,5 miliarde de euro de salvare a economiei UE

În plus, în urma negocierilor pe care le-a desfășurat în ultimele 3 luni, Siegfried Mureșan a inclus în proiectul de raport legislativ mai multe prevederi care vor ajuta România să atragă mai ușor aceste fonduri europene în vederea realizării priorităților naționale de redresare economică.
 
Una dintre cele mai importante prevederi o reprezintă creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la 4 ani.
 
„Prin această prevedere, vrem să acordăm țărilor membre un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului”, a mai spus Siegfried Mureșan.
 
Raportul legislativ include și propunerea de creștere a prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.
 
„Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile naționale de redresare. Cu cât vor ajunge mai multe fonduri europene mai repede în țările membre, cu atât oamenii vor simți mai mult și mai repede beneficiile acestui ajutor pentru depășirea crizei”, a mai spus eurodeputatul român.
 
După votul de luni, cei trei coraportori, Siegfried Mureșan de la Grupul PPE, Dragoș Pîslaru de la Grupul RENEW și Eider Gardiazabal Rubial de la Grupul Socialiștilor, vor primi săptămâna aceasta mandatul din partea plenului Parlamentului European pentru a începe negocierile finale pe raportul legislativ cu reprezentanții Consiliului Uniunii Europene. Obiectivul este ca Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord cât mai rapid, în următoarele săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan anunță un acord în Parlamentul European asupra Mecanismului de Reziliență și Redresare: Putem spune cu certitudine că României îi vor reveni 79,9 miliarde euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) a anunțat luni un acord politic în Parlamentul European asupra Mecanismului de Reziliență și Redresare, prin care România ar urma să beneficieze de o finanțare europeană de peste 30 de miliarde de euro în următorii patru ani, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Am ajuns la un acord politic în Parlamentul European asupra raportului legislativ al Mecanismului de Reziliență și Redresare. Raportul legislativ este susținut de cele patru mari grupuri politice proeuropene din Parlamentul European: Grupul PPE, Grupul Socialiștilor, Renew și Verzii. Mecanismul de Reziliență și Redresare este cel mai important pilon al Planului de Redresare al Uniunii Europene. Mecanismul va gestiona 672,5 miliarde de euro din cele 750 de miliarde de euro alocate Planului de Redresare. Prin acest mecanism, România va primi peste 30 de miliarde de euro în următorii 4 ani”, a scris pe site-ul său Siegfried Mureșan, care este coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare alături de Dragoș Pîslaru (Grupul RENEW) și Eider Gardiazabal Rubial (Grupul Socialiștilor).

Potrivit sursei citate, Parlamentul European susține alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele cât și criteriile, în ciuda faptului că “grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România”.

În actualele condiții, “putem spune astăzi cu certitudine că cele 79,9 miliarde de euro vor reveni României”, subliniază Mureșan.

Ce elemente mai conține acordul politic obținut în Parlamentul European:

  • creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la patru ani. În acest fel, România va nemeficia de un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului.
  • creșterea prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.
  • evitarea adoptării unei unei liste de proiecte neeligibile, în condițiile în care, spre exemplu, alte grupuri politice doreau, spre exemplu, interzicerea explicită de a finanța investiții din combustibili fosili, inclusiv gaz.
  • fiecare stat va putea transfera în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare. Pentru România acest lucru înseamnă că va putea transfera până la 1,3 miliarde de euro din fondurile de coeziune spre proiecte finanțate prin mecanism.
  • fondurile din acest mecanism VOR FI alocate către șase direcții: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică (includem aici sectorul privat, IMM-urile, industria, infrastructura), întărirea capacității administrative (de exemplu reformarea și extinderea capacității instituțiilor publice) și politicile pentru tineri.

Acordul politic se bucură de susținere din partea celor patru mari grupuri politice din Parlamentul European – PPE, Socialiștii, Renew și Verzii – ceea ce înseamnă o susținere din partea a peste 70% din totalul membrilor Parlamentului European.

În continuare, raportul urmează să fie votat lunea viitoare în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Joi, 12 noiembrie, va fi votat în plenul Parlamentului European mandatul cu care coraportorii vor merge la negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene.

Imediat după 12 noiembrie vom începe negocierile finale cu Consiliul cu obiectivul de a ajunge la un acord final în câteva săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021, iar banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei, mai precizează Siegfried Mureșan.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA29 mins ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.59 mins ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ1 hour ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

ROMÂNIA DIGITALĂ2 hours ago

Ministrul cercetării și digitalizării: Portalul ”gov.uk”, un foarte bun exemplu de urmat pentru portalul guvernamental românesc

U.E.2 hours ago

Comisarul european pentru piața internă: Cel puțin 12 țări UE au încredere că pot vaccina 70% din populația adultă împotriva COVID-19 până la jumătatea lunii iulie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending