Connect with us

INTERNAȚIONAL

EXCLUSIV România își proiectează la Conferința de Securitate de la München ”statutul de furnizor de securitate”. Președintele Klaus Iohannis, reprezentat de consilierul pentru securitate națională, Ion Oprișor

Published

on

Corespondență de la München – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis va fi reprezentat de către consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale – Conferința de Securitate de la München (MSC) – eveniment care se desfășoară de vineri până duminică în capitala Bavariei.

”Conferința de Securitate de la Munchen este un eveniment anual important. Conferința beneficiază de prezența unui număr impresionant de specialiști de prim rang din întreaga lume. Participarea noastră vizează atât lucrările Conferinței, cât și contactele bilaterale pe care le vom avea pe parcursul derulării acestui eveniment. Este de așteptat ca angajamentele privind consolidarea apărării, atât în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cât și la nivelul Uniunii Europene, să fie un subiect central al ediției din acest an a Conferinței”, a declarat Ion Oprișor în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro.

FOTO: Administrația Prezidențială

Întrebat despre obiectivele cu care participă România la cea de-a 54-a ediție a Conferinței de la München, consilierul prezidențial a precizat că ”România își proiectează, cu această ocazie, statutul de furnizor de securitate, aliat credibil în cadrul Alianței Nord-Atlantice și membru al Uniunii Europene”.

”Țara noastră este parte activă, ferm angajată pe ambele paliere de efort: european – prin alăturarea la cele 24 state ale Uniunii Europene participante la cooperarea structurata în domeniul apărării (PESCO), și euro-atlantic – prin contribuţia substanţială la securitatea aliată, prin participarea națională la misiuni și operații NATO. Angajamentul nostru constant și efectiv la combaterea terorismului internațional și la procesul de stabilizare din Afganistan (Misiunea Resolute Support) presupune un efort național semnificativ și beneficiază ca atare de aprecierea aliaților și partenerilor noștri”, a mai spus Oprișor.

Citiți și Rolul global al UE și relațiile Europei cu SUA și Rusia, temă centrală la Conferința de Securitate de la München. Delegația României va fi condusă de ministrul Apărării, Mihai Fifor

La acest important forum dedicat securității și apărării România va fi reprezentată și de ministrul Apărării, Mihai Fifor, după ce anul trecut Bucureștiul a fost reprezentat de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, iar în urmă cu doi ani, președintele Klaus Iohannis a fost invitat să susțină un keynote speech privind securitatea regională la Marea Neagră, un exercițiu diplomatic important în pregătirea deciziilor summitului NATO de la Varșovia de atunci.

Președintele Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la Munchen din 2016 (FOTO: Administrația Prezidențială)

Potrivit Raportului MSC 2018, asistăm la o criză a ordinii internaționale liberale, cu provocări majore în privința proliferării nucleare, de natură cibernetică, dar și cu dezechilibre de forțe între NATO și Rusia în zona flancului estic.

În acest context, Ion Oprișor a punctat că ”relațiile internaționale sunt influențate de mediul de securitate” și că ”trebuie combătută tendinţa de utilizare a puterii militare, ca instrument de presiune asupra echilibrului internațional, iar aceasta reprezintă o provocare pentru relațiile internaționale, în ansamblu”.

”Mai concret, soluția politică trebuie să primeze în fața forței și întotdeauna trebuie analizate cu atenție toate alternativele deoarece o soluție negociată este mai bună și mai durabilă decât o soluție rezultată dintr-o confruntare militară. De asemenea, domeniul cibernetic capătă o relevanță din ce în ce mai mare în actualul mediu de securitate și trebuie să facem mai mult pentru a se asigura apărarea și a ne adapta evoluțiilor acestui nou mediu operațional”, a mai spus consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Iohannis.

În mod particular conferința va fi consacrată viitorului rol al Uniunii Europene ca actor global și relațiile sale cu Rusia și Statele Unite ale Americii. Această temă vizează, printre altele, și noul impuls dat politicii europene de apărare, o inițiativă din care face parte și România și despre care NATO și SUA solicită să fie un demers complementar Alianței Nord-Atlantice și nu transformat într-o alternativă.

Potrivit lui Ion Oprișor, nivelul de ambiție al NATO și al Uniunii Europene este unul complementar și ”categoric nu se pune problema ca dezvoltările dimensiunii apărării din cadrul UE să se transforme într-o alternativă la Alianța Tratatului Nord-Atlantic”.

NATO și UE au la bază un set de valori comune, majoritatea statelor fiind membre în ambele organizații. De aceea, NATO și UE deja beneficiază de o cooperare foarte bună și există premise pozitive pentru consolidarea acesteia. La Summitul NATO de la Varșovia, a fost semnată o declarație comună în acest sens, care este în proces de derulare. De subliniat, în context, angajamentul României pe ambele paliere de efort și susținerea pentru asigurarea principiului complementarității NATO – UE”, a mai spus acesta.

De asemenea, în raportul ediției din anul 2018 a Conferinței – To the Brink – and Back? România se situează printre țările Europei Centrale și de Est cu cel mai ridicat sentiment de apartenență față de Occident, iar cetățenii români susțin în procente covârșitoare ca țara lor să apere, în caz de atac, aliații din NATO.

Cât despre atitudinea pro-occidentală și pro-NATO a României – este un adevăr evident și am convingerea că va rămâne așa. România și românii și-au dorit prea mult statutul de stat membru al NATO și UE pentru a ezita acum sau în viitor față de aceste realizări naționale, esenţiale pentru securitatea şi prosperitatea noastră”, a conchis consilierul prezidențial.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

Published

on

 „Ofițerii ucraineni de aplicare a legii continuă să fie rezilienți, motivați și determinați să își îndeplinească misiunile de aplicare a legii de mare amploare și să sprijine civilii nevinovați din orașele și localitățile care se confruntă cu bombardamentele continue ale Rusiei. (...) Statele Unite sunt alături de poporul ucrainean și își mențin angajamentul de a sprijini o Ucraină democratică, independentă și suverană”, se arată în comunicat.

Statele Unite au alocat astăzi, 26 septembrie, o sumă suplimentară de 457,5 milioane de dolari pentru asistență civilă în domeniul securității, pentru a spori eforturile agențiilor ucrainene de aplicare a legii și de justiție penală de a-și îmbunătăți capacitatea operațională și de a salva vieți, în timp ce acestea continuă să ajute la apărarea poporului ucrainean, a libertății și a democrației sale de războiul brutal de agresiune al Kremlinului, a anunțat Departamentul de Stat.

 „Ofițerii ucraineni de aplicare a legii continuă să fie rezilienți, motivați și determinați să își îndeplinească misiunile de aplicare a legii de mare amploare și să sprijine civilii nevinovați din orașele și localitățile care se confruntă cu bombardamentele continue ale Rusiei. (…) Statele Unite sunt alături de poporul ucrainean și își mențin angajamentul de a sprijini o Ucraină democratică, independentă și suverană”, se arată în comunicat.

De la jumătatea lunii decembrie 2021, Statele Unite au alocat până acum peste 645 de milioane de dolari sub formă de asistență care a avut un impact tangibil și pozitiv asupra partenerilor ucraineni în materie de aplicare a legii și de justiție penală, inclusiv Poliția Națională a Ucrainei (PNU) și Serviciul de Stat al Gărzii de Frontieră. De asemenea, furnizarea de echipamente de protecție personală, de materiale medicale și de vehicule blindate de către SUA a redus în mod semnificativ numărul de victime în rândul civililor ucraineni și al apărătorilor acestora. 

Pe lângă extinderea asistenței directe americane pentru forțele de ordine ucrainene, o parte din această nouă asistență va continua, de asemenea, sprijinul SUA pentru eforturile guvernului ucrainean de a documenta, investiga și urmări în justiție atrocitățile comise de forțele Rusiei, bazându-se pe relația de lungă durată cu agențiile ucrainene de justiție penală, inclusiv cu Biroul Procurorului General al Ucrainei și cu unitatea pentru crime de război a PNU.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023, pe fondul efectelor inflaționiste ale războiului din Ucraina și preconizează o perioadă prelungită de creștere redusă, se arată într-un raport interimar al organizației privind perspectivele economice.

Raportul arată că economia globală a fost afectată de invazia Rusiei în Ucraina, ducând la stagnarea creșterii economice globale în al doilea trimestru al anului 2022. În plus, războiul a determinat o creștere substanțială a prețurilor la energie și alimente, agravând presiunile inflaționiste într-un moment în care costul vieții creștea deja rapid în întreaga lume.

Economia globală încetinește mai mult decât preconizat

Astfel, se preconizează o încetinire a creșterii globale de la 3% în 2022 la 2,2% în 2023, cu mult sub ritmul prevăzut înainte de război. În 2023, veniturile reale la nivel mondial ar putea fi cu aproximativ 2.800 miliarde USD mai mici decât se preconiza în urmă cu un an (un deficit de puțin peste 2% din PIB în termeni de paritate a puterii de cumpărare).

Se preconizează că în 2023 creșterea anuală a PIB-ului va încetini brusc, ajungând la 0,5% în Statele Unite și la 0,25% în zona euro, existând riscuri de scădere a producției în mai multe economii europene în lunile de iarnă. Se preconizează că în China creșterea va scădea la 3,2 % în acest an, pe fondul carantinelor impuse de COVID-19 și al slăbiciunii pieței imobiliare, dar sprijinul politic ar putea contribui la redresarea creșterii în 2023.

Inflația a devenit generalizată

De asemenea, raportul arată că inflația a devenit generalizată în multe economii. În acest sens, o politică monetară mai strictă și atenuarea blocajelor din aprovizionare ar trebui să tempereze presiunile inflaționiste anul viitor, însă prețurile ridicate ale energiei și costurile mai mari ale forței de muncă vor încetini probabil ritmul de scădere.

Se preconizează că inflația globală va scădea de la 8,2% în 2022 la 6,5% în 2023 în economiile G20 și că va scădea de la 6,2% în economiile avansate din G20 în acest an la 4% în 2023.

Proiecțiile sunt înconjurate de o incertitudine semnificativă

O penurie mai severă de combustibili, în special de gaze, ar putea reduce creșterea în Europa cu încă 1,2 puncte procentuale în 2023, iar creșterea globală ar putea fi redusă cu 0,5 puncte procentual3, și ar putea crește inflația europeană cu peste 1,5 puncte procentuale.

În acest context, sunt necesare noi majorări ale ratelor dobânzilor în majoritatea economiilor importante, pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a se asigura că presiunile inflaționiste sunt reduse în mod durabil.

Totodată, este nevoie de sprijin fiscal pentru a contribui la atenuarea impactului costurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și companiilor. Cu toate acestea, acest sprijin ar trebui să fie temporar, să se concentreze asupra celor mai vulnerabili, să mențină stimulentele de reducere a consumului de energie și să fie retras pe măsură ce presiunile asupra prețurilor la energie se diminuează.

Totuși, acțiunile fiscale pe termen scurt pentru a atenua nivelul de trai ar trebui să țină seama de necesitatea de a evita un stimulent persistent suplimentar într-o perioadă de inflație ridicată și de a asigura sustenabilitatea fiscală.

Nu în ultimul rând, guvernele trebuie să se asigure că obiectivele de securitate energetică și de atenuare a schimbărilor climatice sunt aliniate. Eforturile de asigurare a securității energetice și a accesibilității pe termen scurt prin intermediul sprijinului fiscal, al diversificării aprovizionării și al reducerii consumului de energie ar trebui să fie însoțite de măsuri de politică mai puternice pentru a spori investițiile în tehnologiile curate și în eficiența energetică.

De asemenea, consecințele războiului rămân o amenințare la adresa securității alimentare la nivel mondial, în special dacă se combină cu alte fenomene meteorologice extreme rezultate din schimbările climatice. În acest sens, este nevoie de cooperare internațională pentru a menține deschise piețele agricole, pentru a răspunde nevoilor de urgență și pentru a consolida aprovizionarea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Republica Moldova ar putea retrage cetăţenia în cazul acelor persoane care merg să lupte de partea Rusiei în Ucraina, după ce au fost chemate la arme întrucât deţin şi cetăţenia rusă, a anunţat luni preşedintele moldovean Maia Sandu, potrivit Reuters, scrie Agerpres.

Săptămâna trecută preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o „mobilizare parţială” pentru a-şi consolida trupele din Ucraina.

În regiunea separatistă Transnistria trăiesc în jur de 200.000 de persoane cu dublă cetăţenie, moldovenească şi rusă. Maia Sandu a spus că există riscul ca unii dintre aceşti oameni să poată fi chemaţi la arme de către Rusia.

„Pentru a împiedica să se întâmple asta, noi analizăm posibilitatea aplicării procedurii de revocare a cetăţeniei moldoveneşti pentru acele persoane (cu paşapoarte ruseşti) care luptă de partea agresorului”, a explicat ea.

De asemenea, președinta a declarat că Republica Moldova examinează posibilitatea înăspririi pedepsei pentru cetăţenii moldoveni fără paşapoarte ruseşti care se află „în rândurile forţelor armate ale agresorului”.

Maia Sandu a adăugat că au loc consultări cu Moscova pentru a preveni cazurile în care cetăţeni moldoveni să fie chemaţi la arme.

Președinta Republicii Moldova a ținut săptămâna trecută un discurs în fața plenului Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, unde a cerut retragerea trupelor ruse staționate ilegal în Republica Moldova, a condamnat mobilizarea parțială anunțată în Rusia și a reiterat faptul că Republica Moldova pledează în continuare pentru pace.

Șefa statului moldovean a mai subliniat că statutul de candidat pentru aderarea la UE oferă Republicii Moldova speranță, o direcție clară, un obiectiv unificator, o ancoră și un puternic sentiment de apartenență la lumea liberă.

Rusia are staţionate trupe de menţinere a păcii în Transnistria de la începutul anilor 1990, atunci când separatiştii pro-ruşi au scos de sub controlul Chişinăului cea mai mare partea a regiunii.

Continue Reading

Facebook

SUA2 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA2 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL2 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE4 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA4 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda4 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană se angajează să asigure transparența și cooperarea cu statele membre

ROMÂNIA8 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.3 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA3 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending