Comisia Europeană a publicat joi cea de a unsprezecea ediție a tabloului de bord privind justiția în UE, o imagine de ansamblu anuală, cu date comparative asupra eficienței, calității și independenței sistemelor de justiție din statele membre.
Conform unui comunicat al instituției, tabloul de bord din acest an include cifre referitoare la 16 domenii noi, de exemplu, modul în care autoritățile naționale se ocupă de corupție, durata procedurilor legate de cazurile de dare și luare de mită și modalitățile specifice de facilitare a accesului egal la justiție pentru persoanele în vârstă, victimele violenței bazate pe gen și ale violenței domestice, precum și pentru persoanele expuse în general riscului de discriminare.
Ediția din 2023 include, de asemenea, pentru prima dată, cifre specifice privind salariile judecătorilor și procurorilor, privind numirea președinților instanțelor supreme și a procurorilor generali, precum și privind cele mai înalte instanțe cu competențe constituționale, printre altele.
Principalele constatări ale ediției din 2023 a tabloului de bord privind justiția în UE
Rămân provocări în ceea ce privește percepția independenței sistemului judiciar: un sondaj Eurobarometru în rândul publicului larg arată că, începând din 2016, percepția publicului larg cu privire la independența sistemului judiciar s-a îmbunătățit în 15 state membre.
În comparație cu anul trecut, percepția s-a îmbunătățit în 12 state membre și, în același timp, a scăzut sau a rămas stabilă în 12 state membre. În câteva state membre, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut.
România
51% dintre cetățenii români care au participat la sondaj au o părere bună sau foarte bună privind independența sistemului judiciar din țara noastră, ușor sub media UE, care este de 53%.
Principalele motive care explică independența instanțelor și a judecătorilor din România rezidă în lipsa interferențelor sau presiunilor din partea guvernului și a politicienilor (56%, sub media europeană de 62%), lipsa interferențelor sau presiunilor din partea mediului economic sau a altor grupuri specifice (60%, ușor sub media de 63%) și în statutul și poziția judecătorilor (73%, sub media UE de 78%).
Dacă evaluăm situația în oglindă, românii consideră că independența sistemului judiciar este afectată de interferența sau presiuni din partea guvernului sau a politicienilor (74% dintre respondenți, comparativ cu 77%, media UE), de interferența sau presiunile mediului economic sau ale altor grupuri specifice (75% dintre români, peste media UE de 73%) și de lipsa garantării statutului și poziției judecătorilor (54% versus 60%, media UE).
Sondajul a fost realizat în perioada 16 -23 ianuarie 2023, pe un eșantion de 25.876 de cetățeni UE, dintre care 1.008 au fost români.
În rândul întreprinderilor, un alt sondaj Eurobarometru arată că percepția asupra independenței justiției s-a îmbunătățit în 12 state membre față de 2016. Cu toate acestea, față de anul trecut, percepția în rândul întreprinderilor asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în 13 state membre.
Cum percep companiile din România independența sistemului judiciar din țara noastră?
Companiile din România consideră că independența sistemului judiciar este afectată de interferența sau presiuni din partea guvernului sau a politicienilor (72% dintre respondenți, comparativ cu 79%, media UE), de interferența sau presiunile mediului economic sau ale altor grupuri specifice (77% dintre companii, aproape de media UE de 76%) și de lipsa garantării statutului și poziției judecătorilor (63% versus 65%, media UE).
61% dintre companiile din România sunt încrezătoare sau foarte încrezătoare că investițiile lor sunt protejate de lege și de instanțele din țara noastră în cazul unor scenarii nefericite, peste media europeană de 53%.
Sondajul a fost realizat în perioada 16 -23 ianuarie 2023, pe un eșantion de 13.040 de companii din UE, dintre care 500 din România.
O perspectivă asupra luptei împotriva corupției: în 12 state membre, cauzele privind darea sau luarea de mită sunt soluționate de instanțele penale în termen de un an, în timp ce în alte 5 state membre în care sunt disponibile date, procedurile pot dura până la aproximativ 4 ani.
Tabloul de bord din 2023 prezintă, de asemenea, o imagine comparativă a competențelor pe care le au organismele specializate care se ocupă de prevenirea corupției și a modului în care se realizează numirile în aceste organisme. Se prezintă, de asemenea, o primă imagine de ansamblu a organelor de poliție și de urmărire penală specializate în combaterea corupției, precum și procedurile de numire a șefilor parchetelor specializate în combaterea corupției.
Posibilități de îmbunătățire a digitalizării sistemelor de justiție: numai opt state membre au norme procedurale care permit utilizarea comunicării la distanță pe tot parcursul procedurii sau în marea parte a acesteia și admisibilitatea probelor numai în format digital.
În 19 state membre, acest lucru este posibil numai în anumite situații, cum ar fi pentru anumiți utilizatori (de exemplu, pentru părțile la proces, dar nu pentru experții judiciari). În plus, constatările ediției din acest an arată că, cu două excepții, instanțele și parchetele din statele membre încă nu utilizează pe deplin tehnologia digitală la potențialul permis de normele lor procedurale.
Grade diferite de accesibilitate la justiție pentru persoanele expuse riscului de discriminare și pentru persoanele în vârstă, precum și pentru victimele violenței de gen și ale violenței domestice: 17 state membre au furnizat informații cu privire la drepturile persoanelor expuse riscului de discriminare, iar 22 oferă un acces fizic facil în clădirile instanțelor. În plus, nouă state membre au luat măsuri pentru a face asistența juridică mai accesibilă pentru persoanele în vârstă.
În ceea ce privește victimele violenței de gen și ale violenței domestice, în 12 state membre au fost instituite toate garanțiile disponibile, inclusiv accesul online la informații specifice care sunt relevante pentru acest grup, protecția specială a victimelor și a martorilor, sprijinul acordat în cursul procedurilor judiciare de către organizații neguvernamentale sau organisme de promovare a egalității sau formarea specifică pentru judecători. Cu toate acestea, aproape un sfert dintre statele membre nu oferă acces online la informații relevante privind violența de gen și drepturile victimelor.
Informațiile cuprinse în tabloul de bord privind justiția în UE contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul semestrului european și al ciclului anual privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2023 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Ediția din 2023 a tabloului de bord privind justiția în UE a fost dezvoltată pentru a aborda nevoia de informații comparative suplimentare (cum ar fi salariile anuale ale judecătorilor și procurorilor implicați în lupta împotriva corupției), a căror utilitate a reieșit în cursul pregătirii raportului privind statul de drept din 2023. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.
