În vederea protejării flancului sud-estic al NATO, în jur de 2.000 soldați germani din cadrul Diviziei Schnelle Kräfte (Division Rapid Forces) precum şi numeroși militari ai altor aliați NATO și personal de sprijin participă la un exercițiu în România, informează Ambasada Germaniei la București, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru desfășurarea exercițiului multinațional de desant în România, a fost operaționalizat Forward Command Post al Diviziei în Ungaria, ca națiune gazdă, precum și postul de comandă al brigăzii aeropurtate 1.

Militarii germani, alături de aliații din Ţările de Jos, Franța, Spania, SUA și România, vor participa la cel mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece.

Aproximativ 5.000 de militari vor lua parte. La diferitele misiuni de desant vor participa până la 1.500 de parașutiști și forțe specializate. Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul de brigadă Pop, a numit această operațiune un eveniment istoric.

Obiectivul exercițiului NATO SWIFT RESPONSE din România și Ungaria, desfășurat sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte, este protejarea flancului sud-estic al NATO.

“Prin participarea numeroasă a trupelor germane la exercițiul NATO SWIFT RESPONSE sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, Germania demonstrează din nou că ne situăm ferm alături de aliații noștri, aducând o contribuție relevantă la asigurarea securității României și a flancului de sud-est al NATO. Mulțumesc militarilor Diviziei Schnelle Kräfte, precum și tuturor celorlalte forțe participante pentru contribuția lor importantă. În aceste vremuri dificile, trebuie să facem totul, ca aliați NATO, pentru asigurarea protecției cetățenilor noștri și a teritoriului aliat. În acest sens, capacitatea unei deplasări rapide de trupe este decisivă. Mulțumesc Forțelor Terestre române pentru ospitalitate și excelenta colaborare“, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer, citat în comunicat.

“În cadrul operațiunii SWIFT RESPONSE, se desfășoară exerciții de desant și debarcare din elicoptere, în condiții de luptă, pentru a demonstra deplasarea rapidă a unor trupe rapid operaționale. Pe lângă pregătirea pentru deplasare și luptă, demonstrarea disponibilității de apărare a țării și a alianței la frontiera externă a NATO este obiectivul principal al acestui exercițiu. Aceasta este, desigur, comunicare strategică. Transmitem un semnal general foarte clar cu exercițiul «STEADFAST DEFENDER», că suntem oricând foarte rapid operaționali pentru deplasarea de forțe în acele zone, în care este nevoie de ele și în care descurajează agresiunea oricărui adversar“, a declarat și generalul-maior Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte. 

Divizia Schnelle Kräfte urmărește, în principiu, deplasarea strategică pe distanțe mari într-un timp foarte scurt, pentru a fi oriunde rapid operațională. În acest sens, sunt utilizate toate modalitățile de transport posibile: aerian, terestru și feroviar.

În acest sens, nu doar în cazul deplasărilor, ci și în cazul operațiunilor ale Air Mobile Task Force (AMTF), sunt utilizate cele mai diferite modele de aeronave ale națiunilor participante. În total, este vorba despre aproximativ 40 aeronave cu aripi fixe și 35 de elicoptere, precum și 200 vehicule terestre.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut miercuri consultări bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Hanke Bruins Slot, aflată în vizită la București, întrevedea având loc pe fondul intensificării dialogului politic și sectorial bilateral, precum și a coordonării constante și strânse la nivel european și internațional, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a punctat relevanța deosebită a intensificării dialogului politico-diplomatic și a cooperării economice și sectoriale, mai ales în domenii precum energia, educația, agricultura și industria de apărare. A apreciat, de asemenea, creșterea schimburilor comerciale care au atins anul trecut 8,4 miliarde euro.

Ministrul Luminița Odobescu a salutat contribuția Olandei la postura NATO de descurajare și apărare din România, îndeosebi participarea militarilor olandezi, în anii 2022 și 2023, la Grupul de Luptă NATO condus de Franța, precum și dislocarea în România a aeronavelor F-16 și a altor capabilități militare. În context, a evidențiat conlucrarea eficientă în ceea ce privește Centrul European de Instruire pentru aeronavele F-16 din România.

Oficialul român a prezentat o evaluare a evoluțiilor regionale critice de securitate pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a evidențiat necesitatea continuării sprijinului ferm pentru Ucraina și a unei abordări cuprinzătoare de asigurare a securității în întreaga regiune a Mării Negre, prezentând și demersurile României în acest sens. Cei doi oficiali au abordat și aspectele privind pregătirea summit-ului NATO de la Washington și necesitatea de a obține rezultate consistente atât în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, cât și consolidarea posturii de descurajare și apărare a Flancului Estic.

Citiți și Rivali în bătălia pentru poziția de secretar general NATO, Klaus Iohannis și Mark Rutte au avut o întâlnire bilaterală la Bruxelles

Ministrul Odobescu a salutat implicarea Olandei în sprijinul Republicii Moldova pe linie de reformă, dezvoltare și consolidare a rezilienței. În context, a evocat proiectul de twinning finalizat recent și destinat consolidării sectorului financiar din Republica Moldova, dezvoltat cu sprijinul consorțiului din care au făcut parte băncile centrale ale României, în calitate de lider proiect, Olandei și Lituaniei.

Întrevederea a prilejuit, totodată, trecerea în revistă a unor subiecte prioritare ale agendei europene, precum finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen și politica de extindere a Uniunii Europene. De asemenea, cei doi miniștri au avut un schimb de vederi privind criza din Orientul Mijlociu.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, marţi seară, că decizia privind trimiterea sau nu în Ucraina a sistemului de apărare aeriană Patriot pe care România îl are operațional va fi luată în CSAT, însă a subliniat că această discuție este una bună pentru că “deranjează foarte mult Moscova”, el asigurând că Rusia nu va ataca România.

”Cred că este prematur, decizia se va lua cadrul CSAT, cum este şi normal. Este o decizie importantă”, a declarat, marţi seară, la Digi 24, premierul Marcel Ciolacu, întrebat dacă România va da Ucrainei sistemul Patriot, la o zi după ce președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a făcut un apel ca acest proiect să nu fie politizat.

Premierul a adăugat că a văzut reacţia Moscovei.

Noi avem de-a face cu un agresor şi cu un dictator (…) O eventuală decizie a României deranjează foarte mult Moscova”, a spus el, susținând că Rusia nu va ataca România.

”Vreau să fiu foarte bine înţeles: ”Rusia nu va ataca România. Rusia nu-şi permite să atace România şi nici nu vrea să atace România”, a mai declarat premierul.

Precizările sale au devenit după ce ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a declarat marți că sistemul Patriot pe care îl deține România este indispensabil. România deține un astfel de sistem, alte trei sunt în curs de operaționalizare și alte trei sunt în procesul de a fi livrate României.

Președintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută că este deschis discuțiilor ca România să ofere un sistem de apărare antiaeriană Patriot Ucrainei, după o întâlnire cu omologul său american Joe Biden la Casa Albă, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

“Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană avansate în Ucraina. Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și am fost întrebați și noi. Și președinte Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni. Asta înseamnă că va trebui să discutăm în CSAT să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”, a spus Klaus Iohannis, care a subliniat că România are un singur sistem Patriot funcțional, dar “altele sunt pe cale de operaționalizare”.

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat recent se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.