Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Studenții străini din SUA care aleg să urmeze instituții de învățământ care vor continua cursurile doar în regim ”online” nu vor mai pimi vize din partea autorităților americane, după vacanţa de vară 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, au anunţat lunii serviciile americane de migraţie.

Studenţii deja prezenţi pe teritoriul american “trebuie să părăsească ţara ori să ia alte măsuri, ca înscrierea la o şcoală oferind cursuri în persoană pentru a-şi putea păstra statutul legal”, a preciza poliţia Vămilor şi Imigraţiei (ICE) într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Când unităţile de învăţământ vor opta pentru un model “hibrid”, ele vor trebui să certifice că studenţii lor străini sunt înscrişi la maximul posibil de cursuri în persoană pentru ca aceştia să îşi poată conserva dreptul de şedere.

Sunt avute în vedere vizele F1 (pentru studii academice) sau M1 (pentru pregătire profesională).

Reamintim că administrația Trump a decis să prelungească pauza de acordare a vizelor de muncă până la sfârșitul anului, având un impact negativ asupra asupra cetățenilor UE în plan academic, profesional și personal, ca și asupra relațiilor transatlantice în ansamblu.

Citiți și: Președintele Donald Trump prelungește ”pauza” de eliberare a ”cărților verzi”, dorind să îi readucă pe cetățenii americani la locurile de muncă