Connect with us

U.E.

Alegeri în Germania: Emmanuel Macron îi va primi la Palatul Elysee pe Armin Laschet și Olaf Scholz, principalii candidați la succesiunea Angelei Merkel

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, îi va primi săptămâna viitoare pe conservatorul Armin Laschet (CDU) şi social-democratul Olaf Scholz (SPD), ambii candidaţi la succesiunea cancelarului german Angela Merkel în cazul în care taberele lor respective vor câştiga alegerile legislative din 26 septembrie, a anunţat vineri Palatul Elysee, notează AFP, potrivit Agerpres.

Olaf Scholz, actualul vice-cancelar și ministru al finanţelor al coaliţiei SPD-CDU, va fi primit luni, 6 septembrie, apoi la 8 septembrie va fi rândul lui Armin Laschet, care conduce landul Renania de Nord-Westfalia (vest).

La nivelul relațiilor franco-germane este o cutumă ca un președinte francez sau un cancelar german să primească vizita unor candidați la conducerea țărilor lor pe fondul retragerii liderilor în funcție. În 2017, Merkel s-a întâlnit cu candidatul dreptei la președinția franceză, Francois Fillon, în timp ce Emmanuel Macron s-a mai întâlnit în trecut cu Armin Laschet, noul lider al CDU, partidul actualului cancelar. 

Atât Parisul, cât și Berlinul acordă o importanță aparte acestor dialoguri, întocmai pentru a asigura continuitatea colaborării franco-germane la nivel european și în principalele dosare precum criza COVID-19, redresarea economică pe baze verzi și digitale, viitorul zonei euro și al politicii fiscale, sau autonomia strategică în termeni de securitate și apărare.

Angela Merkel, provenită din rândurile CDU, îşi părăseşte funcţia după 16 ani la putere şi o popularitate foarte mare. Oricare ar fi rezultatul scrutinului, formarea următorul guvern s-ar putea dovedi foarte complicată, cu o multitudine de coaliţii posibile.

Cei trei aspiranți la poziția de cancelar al Germaniei deținută de Angela Merkel în ultimii 16 ani – creștin-democratul Armin Laschet, social-democratul Olaf Scholz și ecologista Annalena Baerbock – s-au confruntat pe 29 august într-o emisiune electorală organizată în marja alegerilor generale din 26 septembrie, scrutin care înfățișează o singură certitudine: retragerea Angelei Merkel de la conducerea țării. Următoarele două runde de dezbateri vor avea loc pe 12 și 19 septembrie.

Armin Laschet (60 de ani) este președintele Uniunii Creștin-Democrate (CDU) și este premier al celui mai populat land german – Renania de Nord. Olaf Scholz (62 de ani), candidatul social-democraților, este vice-cancelar și ministru de finanțe în guvernul de coaliție CDU – SPD, anterior deținând poziția de primar al Hamburgului. În vârstă de 40 de ani, Annalena Baerbock este co-președinte al Verzilor din 2018, ea fiind criticată pentru lipsa ei de experiență de guvernare.

Într-un sondaj flash realizat de institutul de sondaje Forsa imediat după dezbatere, 36% dintre cei 2.500 de respondenți au spus că Scholz a ieșit învingător, 30% au văzut-o pe Baerbock în frunte și doar 25% au spus același lucru despre Laschet, candidatul conservator aflându-se într-o cădere liberă după ce a fost surprins că râdea în timpul unei vizite în zonele afectate de inundații.

Mai mult, înaintea dezbaterii, campania electorală s-a încins şi mai mult după publicarea unui nou sondaj care arată că Partidul Social Democrat (SPD) câştigă şi mai mult în preferinţele electoratului în faţa conservatorilor Angelei Merkel.

Susţinerea pentru SPD a crescut cu două puncte procentuale de săptămâna trecută, ajungând acum la 24%, cel mai bun rezultat al lor din ultimii patru ani, potrivit sondajului INSA realizat pentru publicaţia Bild am Sonntag.

La rândul lor, conservatorii au pierdut un punct procentual, situându-se acum la 21% în preferinţele electoratului, cel mai prost scor al lor înregistrat vreodată în sondaje.

Într-un ipotetic vot direct pentru cancelarul federal, sondajul INSA arată că ministrul de finanţe Olaf Scholz, candidatul SPD, ar primi 31% din voturi, comparativ cu numai 10% pentru Laschet şi 14% pentru candidata Verzilor, Annalena Baerbock.

Germanii sunt chemaţi la urne pe 26 septembrie, când Angela Merkel se va retrage din funcţia de cancelar federal după 16 ani şi după patru victorii în alegeri naţionale. Plecarea iminentă a Angelei Merkel a slăbit sprijinul pentru alianţa sa conservatoare, fapt ce ar putea însemna revendicarea poziției de cancelar al Germaniei de către social-democrați după 16 ani, când Merkel l-a înlocuit pe social-democratul Gerhard Schröder.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Conturile Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2020 oferă „o imagine corectă și fidelă” și veniturile au fost considerate lipsite de eroare, însă plățile continuă să fie afectate de prea multe erori, indică raportul anual referitor la exercițiul financiar 2020 publicat marți de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

Curtea a emis o opinie contrară cu privire la cheltuieli pentru al doilea an consecutiv și a identificat riscuri și provocări legate de execuția și de buna gestiune financiară a fondurilor UE puse la dispoziție ca răspuns la criza provocată de COVID-19. 

Mai mult, raportul constată că nivelul general al neregulilor în ceea ce privește cheltuielile UE a rămas stabil, și anume la 2,7 % în 2020 (2019: 2,7 %). În 2020, peste jumătate din cheltuielile auditate (59 %) au fost considerate cheltuieli cu risc ridicat, în creștere față de 2019 (53 %) și față de anii anteriori.

Normele și criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce crește probabilitatea producerii de erori. Cheltuielile cu risc ridicat continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, estimat la 4,0 % (2019: 4,9 %). La fel ca anul trecut, auditorii au concluzionat, prin urmare, că nivelul de eroare din cadrul acestui tip substanțial de cheltuieli este generalizat și au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE aferente exercițiului 2020.

În 2020 au fost raportate șase cazuri de suspiciuni de fraudă care au fost identificate în cursul activității de audit a Curții – mai puține decât în 2019, când au fost raportate nouă cazuri. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis anchete pentru toate aceste cazuri.

Având în vedere provocările majore cărora va trebui să le facem față în viitor, trebuie să rămânem cu atât mai vigilenți cu privire la soliditatea financiară a UE. În următorii șapte ani, UE va cheltui mult mai mult decât în perioada de programare anterioară. Cele 27 de state membre au convenit asupra unui program de redresare după pandemia de COVID-19, care va fi finanțat prin emiterea de datorie publică. Această decizie marchează o schimbare majoră în finanțele UE și antrenează o nevoie evidentă de controale eficace pentru a se verifica cum sunt cheltuiți banii UE și dacă sunt obținute rezultatele preconizate”, a declarat Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene.

Răspunsul UE la pandemia de COVID-19 va avea un impact foarte puternic asupra finanțelor UE: pentru perioada financiară 2021-2027, alocarea combinată de fonduri din instrumentul NextGenerationEU și din cadrul financiar multianual (CFM) se va cifra la 1 824 de miliarde de euro, aproape dublul cheltuielilor din perioada precedentă a CFM. În acest context, auditorii atrag atenția asupra riscului de demarare tardivă a execuției fondurilor cu gestiune partajată în perioada financiară 2021-2027. Execuția fondurilor din perioada financiară 2014-2020 a fost și ea afectată de o demarare tardivă.

Curtea subliniază că rata de absorbție de către statele membre a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) a continuat să fie mai mică decât se prevăzuse. Până la sfârșitul anului 2020, ultimul din actualul cadru bugetar pe șapte ani, fusese plătită doar 55 % din finanțarea UE aprobată pentru perioada 2014-2020.

Din această cauză, nivelul angajamentelor restante a crescut, ajungând la 303,2 miliarde de euro până la sfârșitul exercițiului 2020 (sumă echivalentă cu aproape două bugete anuale). Curtea observă că există diferențe considerabile de la un stat membru la altul sub acest aspect.

În timp ce Finlanda, de exemplu, absorbise 79 % din alocarea sa totală până la sfârșitul exercițiului 2020, cele trei state membre în care rata de absorbție a fost cea mai scăzută (Italia, Croația și Spania) utilizaseră doar aproximativ 45 % din sumele lor angajate.

​La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. Curtea remarcă că, la 31 decembrie 2020, conturile UE prezentau o creanță netă de 47,5 miliarde de euro datorată de Regatul Unit, în temeiul obligațiilor reciproce definite în acordul de retragere.

Continue Reading

U.E.

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

Published

on

©European Union, 2020

Germania, Franța, Austria și alte șase țări membre ale Uniunii Europene au anunțat că nu vor sprijini o reformă a pieței europene de electricitate, înaintea unei reuniuni de urgență a miniștrilor europeni ai Energiei care vor discuta despre recenta explozie a prețurilor, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Cele nouă state membre au dat publicității luni un comunicat în care precizează ”că nu pot susține nicio măsură care intră în conflict cu piaţa internă de gaze naturale şi electricitate”, precum o reformare a pieţei angro de electricitate.

”Având în vedere că majorările de preţuri au la bază factori globali, ar trebui să fim foarte atenţi înainte de a interveni în designul pieţelor interne de energie. Acesta nu va fi remediul pentru a contracara actuala creştere a preţurilor la energie, care are legătură cu pieţele de combustibili fosili”, se mai arată în comunicatul semnat de cele nouă state membre.

Austria, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia şi Ţările de Jos au semnat acest document în care sunt cerute, în schimb, mai multe măsuri pentru a economisi energia şi o ţintă de 15% pentru interconectarea pieţei europene de electricitate până în 2030.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles săptămâna trecută, au solicitat Comisiei Europene să ia în considerare urgent măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil, sporind, în egală măsură, reziliența sistemului energetic al UE și a pieței interne a energiei.

Astfel, Executivul european este invitat să apeleze la sprijinul Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (ESMA) pentru ”a analiza funcționarea piețelor de gaz și de energie electrică, precum și a pieței EU ETS” pentru a vedea dacă ”anumite comportamente comerciale necesită măsuri de reglementare suplimentare”.

Ursula von der Leyen a anunțat deja că va face acest lucru și că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialogul internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contracte în domeniul energiei.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

Published

on

©ecolabel.eu

Comisia Europeană a adoptat noile criterii de acordare a etichetei ecologice a UE (EU Ecolabel) pentru produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor, oferindu-le astfel consumatorilor din întreaga UE beneficiile unor dovezi fiabile pentru mărcile cu adevărat verzi, potrivit unui comunicat.

Criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE duc la reducerea impactului produselor asupra apei, solului și biodiversității, contribuind astfel la o economie curată și circulară și la un mediu înconjurător fără substanțe toxice. Eticheta ecologică a UE este o etichetă fiabilă de excelență în materie de mediu, verificată de o terță parte, care ia în considerare impactul unui produs asupra mediului pe parcursul întregului său ciclu de viață, de la extracția materiilor prime până la eliminarea sa finală.

Produsele cosmetice și produsele pentru animale de companie cu un impact cât mai redus asupra mediului pot fi acum recompensate prin eticheta ecologică a UE, ceea ce sporește și mai mult succesul de care se bucură această etichetă începând din 1992. Încurajez companiile să solicite eticheta ecologică a UE și să profite de reputația incontestabilă a acesteia. Eticheta ecologică a UE contribuie la orientarea consumatorilor preocupați către produse verzi certificate și fiabile și sprijină tranziția către o economie circulară și curată”, a declarat  comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Criteriile actualizate privind eticheta ecologică a UE se vor aplica de acum tuturor produselor cosmetice, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE privind produsele cosmetice. Anterior, cerințele pentru acordarea etichetei ecologice a UE pentru produsele cosmetice acopereau o gamă limitată de produse „care se pot îndepărta prin clătire”, precum gelurile de duș, șampoanele și balsamurile de păr. Normele actualizate includ produse cosmetice „fără clătire” precum cremele, uleiurile, loțiunile pentru îngrijirea pielii, deodorantele și antiperspirantele, produsele de protecție solară, precum și produsele pentru coafură și machiaj. În sectorul îngrijirii animalelor, de acum se poate acorda eticheta ecologică a UE unor produse care se îndepărtează prin clătire.

Eticheta ecologică a UE sprijină tranziția ecologică și ambiția de a reduce la zero poluarea, oferindu-le în același timp alternative mai bune consumatorilor care caută opțiuni sănătoase și durabile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.36 mins ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ50 mins ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.57 mins ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D4 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA20 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending