Preşedintele francez, Emmanuel Macron, îi va primi săptămâna viitoare pe conservatorul Armin Laschet (CDU) şi social-democratul Olaf Scholz (SPD), ambii candidaţi la succesiunea cancelarului german Angela Merkel în cazul în care taberele lor respective vor câştiga alegerile legislative din 26 septembrie, a anunţat vineri Palatul Elysee, notează AFP, potrivit Agerpres.
Olaf Scholz, actualul vice-cancelar și ministru al finanţelor al coaliţiei SPD-CDU, va fi primit luni, 6 septembrie, apoi la 8 septembrie va fi rândul lui Armin Laschet, care conduce landul Renania de Nord-Westfalia (vest).
La nivelul relațiilor franco-germane este o cutumă ca un președinte francez sau un cancelar german să primească vizita unor candidați la conducerea țărilor lor pe fondul retragerii liderilor în funcție. În 2017, Merkel s-a întâlnit cu candidatul dreptei la președinția franceză, Francois Fillon, în timp ce Emmanuel Macron s-a mai întâlnit în trecut cu Armin Laschet, noul lider al CDU, partidul actualului cancelar.
Atât Parisul, cât și Berlinul acordă o importanță aparte acestor dialoguri, întocmai pentru a asigura continuitatea colaborării franco-germane la nivel european și în principalele dosare precum criza COVID-19, redresarea economică pe baze verzi și digitale, viitorul zonei euro și al politicii fiscale, sau autonomia strategică în termeni de securitate și apărare.
Angela Merkel, provenită din rândurile CDU, îşi părăseşte funcţia după 16 ani la putere şi o popularitate foarte mare. Oricare ar fi rezultatul scrutinului, formarea următorul guvern s-ar putea dovedi foarte complicată, cu o multitudine de coaliţii posibile.
Cei trei aspiranți la poziția de cancelar al Germaniei deținută de Angela Merkel în ultimii 16 ani – creștin-democratul Armin Laschet, social-democratul Olaf Scholz și ecologista Annalena Baerbock – s-au confruntat pe 29 august într-o emisiune electorală organizată în marja alegerilor generale din 26 septembrie, scrutin care înfățișează o singură certitudine: retragerea Angelei Merkel de la conducerea țării. Următoarele două runde de dezbateri vor avea loc pe 12 și 19 septembrie.
Armin Laschet (60 de ani) este președintele Uniunii Creștin-Democrate (CDU) și este premier al celui mai populat land german – Renania de Nord. Olaf Scholz (62 de ani), candidatul social-democraților, este vice-cancelar și ministru de finanțe în guvernul de coaliție CDU – SPD, anterior deținând poziția de primar al Hamburgului. În vârstă de 40 de ani, Annalena Baerbock este co-președinte al Verzilor din 2018, ea fiind criticată pentru lipsa ei de experiență de guvernare.
Într-un sondaj flash realizat de institutul de sondaje Forsa imediat după dezbatere, 36% dintre cei 2.500 de respondenți au spus că Scholz a ieșit învingător, 30% au văzut-o pe Baerbock în frunte și doar 25% au spus același lucru despre Laschet, candidatul conservator aflându-se într-o cădere liberă după ce a fost surprins că râdea în timpul unei vizite în zonele afectate de inundații.
Mai mult, înaintea dezbaterii, campania electorală s-a încins şi mai mult după publicarea unui nou sondaj care arată că Partidul Social Democrat (SPD) câştigă şi mai mult în preferinţele electoratului în faţa conservatorilor Angelei Merkel.
Susţinerea pentru SPD a crescut cu două puncte procentuale de săptămâna trecută, ajungând acum la 24%, cel mai bun rezultat al lor din ultimii patru ani, potrivit sondajului INSA realizat pentru publicaţia Bild am Sonntag.
La rândul lor, conservatorii au pierdut un punct procentual, situându-se acum la 21% în preferinţele electoratului, cel mai prost scor al lor înregistrat vreodată în sondaje.
Într-un ipotetic vot direct pentru cancelarul federal, sondajul INSA arată că ministrul de finanţe Olaf Scholz, candidatul SPD, ar primi 31% din voturi, comparativ cu numai 10% pentru Laschet şi 14% pentru candidata Verzilor, Annalena Baerbock.
Germanii sunt chemaţi la urne pe 26 septembrie, când Angela Merkel se va retrage din funcţia de cancelar federal după 16 ani şi după patru victorii în alegeri naţionale. Plecarea iminentă a Angelei Merkel a slăbit sprijinul pentru alianţa sa conservatoare, fapt ce ar putea însemna revendicarea poziției de cancelar al Germaniei de către social-democrați după 16 ani, când Merkel l-a înlocuit pe social-democratul Gerhard Schröder.
