Partidul Social-Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) s-au clasat pe primele două poziții la alegerile parlamentare din România, la mică distanță unul de celălalt, conform sondajului exit-poll CURS-Avangarde prezentat duminică la închiderea urnelor de la scrutinul cu cea mai scăzută prezență la vot din istoria postdecembristă a României.
Potrivit sondajelor pentru Camera Deputaților, PSD a obținut 30,5% din voturi, iar PNL, aflat la guvernare, 29%
Cele două formațiuni sunt urmate de Alianța USR PLUS, creditată cu 15,90% din sufragii.
Conform sondajelor exit-poll, în legislativul de la București ar mai putea intra UDMR – 5,7 %, AUR – 5,3% Pro România – 5% și PMP – 5%.
În ce privește exit-poll-ul pentru Senat, PSD este creditat cu 30,6%, PNL – 29,1%, USR PLUS – 16,4%, UDMR – 5,7%, PMP – 5%, Pro România – 5%.
Pragul minim de a intra în Parlament este obținerea a minim 5% din voturile exprimate. Pentru a forma o majoritate parlamentară și un guvern, este necesară o coaliție între formațiuni care reprezintă minim 50% + 1 din totalul celor 329 de membri ai Camerei Deputaților și 136 de membri Senatului.
Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 21:00, de 31,84%, adică 5.793.115 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC). La aceștia se vor mai adăuga peste 260.000 de alegători din diaspora.
Prezența înregistrată este, astfel, cea mai scăzută din 1990 încoace la un scrutin parlamentar. În 1990, au votat 86,19% dintre români, pentru ca procentul să continue să scadă în 1992 (76,29%), 1996 (76,01%), 2000 (65,31%), 2004 (58,50) și 2008 (39,20%). În 2012 a fost înregistrată o ușoară creștere a prezenței, 41,76%, pentru ca în 2016 să voteze 39,42% dintre cetățeni.
