România are nevoie de mai multă forță de muncă pentru a-și susține creșterea economică, a fost mesajul crucial pe care Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) l-a reiterat astăzi, când a prezentat rezultatele unei analize a pieței muncii din România și a impactului estimat al deficitului de forță de muncă.
Vicepreședintele AmCham, Elisabeta Moraru, a subliniat necesitatea urgentă de a aborda cauzele sistemice ale acestui deficit pentru a evita agravarea sa.
„România datorează cele mai importante investiții în economie capitalului uman, care, prin calitate și disponibilitate, se numără de mult timp printre cele mai apreciate avantaje competitive oferite de țara noastră. În ultimii ani, o suprapunere de factori interni și efectele tendințelor globale au erodat acest avantaj, iar altele noi nu au fost create. Deși nu putem inversa sau controla transformarea digitală, tranziția verde sau contextul geopolitic, investițiile și reformele în sistemele critice – educație, sănătate, infrastructură și administrație – pot reduce exodul creierelor, rata abandonului școlar, disparitățile dintre regiuni, rata populației inactive și alte aspecte similare care pun presiune pe piața muncii la niveluri alarmante. Analiza AmCham evidențiază problemele și subliniază soluțiile pe care le putem implementa pentru ca oportunitățile să nu treacă pe lângă noi. Fără oameni bine pregătiți în toate domeniile, ambiția României de a sta la masa țărilor dezvoltate ca parte a OCDE, de a intensifica relațiile comerciale și de investiții cu Statele Unite, de a atrage investiții cu valoare adăugată mare și de a fi un lider regional va rămâne doar o iluzie.”
Prezentând cauzele sistemice ale acestui deficit și estimând nevoia de forță de muncă suplimentară, Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România și președinte al Comitetului AmCham pentru Piața Muncii, a declarat:
„Mesajul nostru este că măsurile de reducere a deficitului de capital uman vor avea efecte benefice pe mai multe planuri, nu este vorba doar de a avea mai mulți candidați eligibili pentru un post vacant. Activarea mai multor lucrători în economie crește capacitatea de a produce bunuri și servicii în România, pentru consumul intern și pentru alte piețe. Pentru majoritatea sectoarelor, înseamnă să nu mai fie nevoiți să amâne proiecte și investiții din cauza lipsei de personal, va sprijini eforturile de asigurare a echilibrului bugetar prin creșterea ponderii taxelor legate de muncă în bugetul de stat. O forță de muncă bine calificată va crește nivelul de productivitate, va reduce costurile operaționale și va evita acumularea de blocaje interne sau probleme cu furnizorii, transferate de-a lungul întregului lanț valoric, sau întârzieri în livrarea de bunuri și servicii de înaltă calitate. Dincolo de presiunea actuală, cel mai puternic semnal din analiza noastră se referă la viitor. Dacă unele dintre intervențiile pe termen scurt vor atenua parțial tensiunea de pe piața muncii, fără măsuri sistemice, fără investiții majore care să reducă decalajul României față de media europeană în tot ceea ce determină calitatea vieții și a serviciilor publice, fără o integrare serioasă și de impact a conceptului de învățare pe tot parcursul vieții, va fi imposibil să asigurăm un capital uman de calitate și competențele necesare unei economii și societăți aflate într-un proces de transformare rapidă.”
În ceea ce privește recomandările, măsurile pe termen scurt incluse în analiză se încadrează în domeniile de intervenție identificate la nivelul UE.
„Considerăm relevante pentru România măsurile care vizează atragerea forței de muncă, creșterea utilizării forței de muncă existente sau activarea resurselor subutilizate prin eliminarea barierelor de pe piața muncii pentru diferite grupuri care sunt în prezent șomeri de lungă durată sau inactivi. Pentru prima categorie, având în vedere cererea tot mai mare de lucrători extracomunitari, recomandările vizează îmbunătățirea acestui flux prin optimizarea procesului de eliberare a permiselor de muncă, creșterea treptată a cotei de lucrători extracomunitari, dezvoltarea de proceduri alternative, simplificate și prioritare pentru forța de muncă înalt calificată sau adaptarea celor mai bune practici din alte piețe”, a arătat Anca Grigorescu, copreședinte al Comitetului pentru Piața Muncii din cadrul AmCham România.
Analiza a fost realizată pentru AmCham România de către PricewaterhouseCoopers (PwC) România, pe baza datelor publice disponibile furnizate de Institutul Național de Statistică, Eurostat, Comisia Națională de Strategie și Prognoză și Inspectoratul General pentru Imigrări. Analiza este structurată în patru componente: (i) o descriere a contextului actual al pieței muncii, (ii) o estimare a deficitului forței de muncă, (iii) o estimare a impactului economic al deficitului forței de muncă și (iv) recomandări de politici bazate pe modele de bune practici din alte state. Specificațiile metodologice sunt incluse în cadrul analizei.
