Connect with us

INTERNAȚIONAL

ANALIZĂ Statele Unite doresc un acord comercial ”fenomenal” cu Regatul Unit, după ce acesta ”se eliberează de cătușe”. Cât de sinuoasă va fi calea încheierii unei astfel de înțelegeri post-Brexit

Published

on

©️ White House/ Facebook

Președintele american, Donald Trump, aflat într-o vizită de stat de trei zile în Marea Britanie, prima din acest an, a declarat în cadrul unei întrevederi bilaterale cu premierul Theresa May, al cărei mandat se încheie pe 10 iunie, decizie anunțată pe 24 mai, la doar o zi după desfășurarea alegerilor europene, că dorește un acord comercial cu Regatul Unit, puternic afectat de decizia de a părăsi Uniunea Europeană.

Să nu uităm că cel de-al doilea principal contributor la vistieria europeană trebuie să achite contribuițiile la bugetul UE, iar aceasta nu este o negociere politică, ci o obligație pe care Londra și-a asumat-o atunci când a votat pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, sumă care se ridică la 39 de miliarde de lire.

La aceste aspecte se adaugă impactul pe care l-a avut Brexit-ul asupra mediului de afaceri din Marea Britanie.

În luna martie, un raport publicat de o firmă de cercetare releva că peste 275 de companii financiare transferau active și fonduri cumulate de 1.200 de miliarde de doalri, dar și mii de angajați din Marea Britanie în Uniunea Europeană, decizii potențate de hotărârea Regatului Unit din UE.

Cu un viitor care se arată încert, Londra cochetează cu ideea încheierii unui acord comercial cu Washington-ul, o posibilă astfel de înțelegere putând însă să intre în vigoare doar după ce Brexit-ul se va fi produs.

De altfel, demersuri în această direcție au fost făcute de premierul Theresa May încă de anul trecut.

Ne amintim vizita de trei zile pe care șefa guvernului londonez a efecutat-o în China la începutul lunii februarie 2018 în încercarea de a consolida relațiile sino-britanice.

”Regatul Unit va părăsi UE şi vom fi prin urmare orientaţi mai mult către exterior. Încercăm să ne consolidăm relaţiile din lume, iar această relaţie cu China constituie o parte importantă“ a acestei strategii, declara May la acel moment pentru postul public chinez CCTV, afirmații care veneau pe fondul unor relații comerciale bilaterale care se ridică la peste 59 de miliarde de lire sterline (67 de miliarde de euro), exporturile din Marea Britanie către China fiind în creștere cu 60% din 2010.

La aceasta se adaugă promisiunile cu care May s-a întors de la cel de-al 12-lea summit Asia-Europa (ASEM), desfășurat în luna octombrie 2018.

Premierul statului Singapore, Lee Hsien Loong și-a arătat deschiderea pentru a încheia un acord comercial cu Marea Britanie ”indiferent dacă este sau nu în interiorul UE”, care să intre în vigoare de îndată ce perioada de tranziție post-Brexit se va fi terminat.

Eforturile de prospectare comercială au continuat și în 2019, premierul britanic găsind deschidere din partea Insulelor Fiji și Papa Noua Guinee, Islandei, Norvegiei, Liechtenstein, Elveția, Chile și Insulele Feroe.

La 15 martie, Marea Britanie a semant înțelegeri comerciale post-Brexit cu Insulele Pacificului din Fiji și Papa Noua Guinee, menite să mențină accesul la bunuri, inclusiv la zahărul și peștele importate din insule, comerțul total între Regatul Unit și reginea în cauză ridicându-se la aproximativ 369 de milioane de lire sterline pe an.

La câteva zile distanță de data amintită mai sus, mai precis la 19 martie, secretarul pentru comerț internațional, Liam Fox, anunța un acord de comerț liber cu Islanda și Norvegia.

”Am ajuns la un acord cu Islanda și Norvegia pentru a asigura accesul continuu al companiilor britanice la Spațiul Economic European în cazul în care ar trebui să părăsim UE fără o înțelegere”, spunea Fox.

Revenind la o posibilă înțelegere comercială între Statele Unite și Regatul Unit, trebuie să menționăm că negocierile dintre cele două state s-ar putea prelungi pe parcursul mai multor ani.

Doar Uniunea Europeană și, probabil China, au greutatea economică necesară pentru a negocia cu americanii, și nici acestora nu le este  sarcina facilă.

Să nu uităm iminentul război comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, care a fost amânat datorită măiestriei diplomatice a președintelui Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker.

Privind spre răsărit, vedem cum China, a doua economie a lumii, își ascute securea conflictului comercial, ca răspuns la deciziile Wshingtonului de a introduce tarife suplimentare pentru importurile chineze, o ceartă între coloși care afectează creșterea economică la nivel global, avertisment lansat, de altfel, și în luna iulie a anului trecut de Fondul Monetar Internațional.

Prin vocea directorului general al FMI, Christine Lagarde, le atrăgea atenția liderilor G20 (grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente) că escaladarea tensiunilor comerciale între SUA, China şi UE vor determina o reducere a creșterii economiei mânidale cu 0.5% (430 de miliarde de dolari) până în 2020.

Astfel, este lesne de înțeles de ce ipoteza potrivit căreia, în negocierile cu Londra, Washingtonul, capitala primei economii globale, vine de pe o poziție de forță.

SUA-Marea Britanie: parteneri importanți, obstacole mari 

©️ UK Prime Minister/ Facebook

Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 49.4% din comerțul pe care țara le întreprinde. Statele Unite, în schimb, se află pe locul al doilea, cu 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii, informează CNN. 

Comerțul dintre cele două țări a depășit 262 miliarde dolari în 2018, potrivit datelor SUA. Exporturile americane de bunuri și servicii în Regatul Unit au totalizat 141 miliarde de dolari, producând un excedent modest de 20 miliarde de dolari. Investițiile se ridică la aproximativ 1 trilion de dolari, iar 1 milion de persoane din fiecare țară sunt angajate de companii din celălalt stat.

Premierul Theresa May a precizat că discuțiile cu liderul de la Casa Albă privind un acord comercial au fost unele ”pozitive”.

Trump, în stilu-i caracteristic, a completat că acordul va fi ”fenomenal”, deschizând ușa unor schimburi comerciale care ar fi de ”două, sau trei ori mai mari față de facem acum”.

În pofida deschiderii celor doi reprezentanți de a se așeza la masa tratativelor în vederea stabilirii unor prevederi comerciale, multe dintre solicitările prezentate de Administrația Trump nu par a fi privire cu foarte mare relaxare de către Londra.

De altfel, Statele Unite au publicat în luna februarie obiectivele ambițioase pe care le are în vedere în viitorul proces de negociere cu Regatul Unit.

Dincolo de discuțiile curente privind eliminarea tarifelor și a cotelor, Marea Britanie va trebui să elimine regulile de igienă alimentară care reprezintă în prezent o barieră pentru exporturile americane de carne de vită, de porc, de pui și lapte. Normele care stabilesc care produse beneficiază de tratament tarifar în temeiul acordurilor trebuie să stimuleze în mod specific producția pe teritoriul SUA, iar acordul ar trebui să includă un mecanism care să permită SUA să ia măsurile adecvate în cazul în care Marea Britanie negociază un acord cu o ”economie planificată”, cu aluzie la China.

Un alt sector al economiei britanice care ar putea reprezenta subiect al discuțiilor comerciale este agricultura. Administrația Trump a declarat că dorește să obțină un ”acces global” pentru bunuri agricole prin reducerea sau excluderea tarifelor.

Eliminarea acestor bariere ar putea deschide ușa culturilor modificate genetic și animalelor hrănite cu antibiotice, lucruri interzise în Uniunea Europeană, dar populare în Statele Unite.

Cu toate acestea, fără o mai mare claritate privind natura viitoarelor relații dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, este dificil de crezut că Londra va putea să deschidă negocieri substațiale cu Washingtonul până la 31 octombrie, noua dată a producerii Brexit-ului, când și actuala Comisie Europeană își încheie mandatul.

Această incertitudine este o rezultantă a faptului că orice relație a Marii Britanii cu UE suficient de cuprinzătoare pentru a asigura o soluție pentru granița nord-irlandeză limitează abilitatea Londrei de a accepta solicitările Statelor Unite.

În prezent, Regatul Unit stabilește relații comerciale la nivel global în conformitate cu termenii negociați de Uniunea Europeană, care gestionează legăturile comerciale cu țările terțe în numele membrilor săi.

Într-adevăr, părăsirea comunității europene îi va oferi Regatului Unit posibilitatea de a negocia propriile acorduri de liber schimb, dar păstrarea unei distanțe față de UE ar putea avea urmări.

Cu turbulențe politice și economice care riscă să afecteze velele ambarcațiunii britanice, probabil ca singurul eveniment care ar putea determina parlamentarii și societatea engleză să renunțe la orgoliul de care au dat dovadă în negocierile cu Uniunea Europeană să fie un Brexit fără acord.

În pofida acestei posibile realități, dualitatea președintelui american Donald Trump ar trebui să fie un semnal de atenționare.

Mexicul poate depune mărturie.

Cu toate că Statele Unite au convenit în luna octombrie 2018 să revitalizeze Acordul Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA), care cuprinde Canada și Mexic, Washingoton-ul a amenințat Ciudad de Mexico ca va impune tarife de 5%, care ar urma să crească progresiv, exporturilor mexicane dacă nu este rezolvată problema imigranților ilegali.

Gândindu-se la viitor, Marea Britanie trebuie însă să rămână ancorată în realitate; o realitate în care s-a deschis cursa pentru funcția de premier odată cu anunțul Theresei May că părăsește locuința de la numărul 10. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini: UE salută soluția pașnică de la Chișinău. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să păstreze direcția reformelor

Published

on

Uniunea Europeană va rămâne foarte vigilentă și va monitoriza atent următorii pași pe care-i vor face autoritățile de la Chișinău pentru implementarea reală a reformelor, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, după reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg.

„A fost mereu clar pentru noi ce trebuie de făcut pentru a avea sprijinul total al UE, inclusiv cel financiar: implementarea Acordului de Asociere, agenda de reformare a ţării nu pentru asta cere UE, dar din cauza aspiraţiilor poporului moldovean de a vedea realizate aceste reforme. Salutăm faptul că s-a găsit o soluţie paşnică pentru criză. Transmitem un mesaj de angajament, prin vizita comisarului Hahn. Şi un mesaj de abordare aprofundată că vom monitoriza atent paşii următori, dar că angajamentele pe care autorităţile şi le-au anunţat vor fi realizate şi cum va evolua situaţia. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să rămână angajați pozitivi și concret pe direcția de realizare a agendei de reforme, cred că țara așteaptă asta de mult timp”, a spus Mogherini, potrivit deschide.md.

Șefa diplomației europene a subliniat că pentru a avea susținerea UE, inclusiv cea financiară, Chișinăul trebuie să implementeze Acordul de Asociere și să îndeplinească agenda de reforme.

Federica Mogherini a făcut aceste precizări în condițiile în care situația din Republica Moldova s-a aflat pe agenda reuniunii Consiliului.

Transferul pașnic al puterii a fost salutat anterior și de comisarul pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ungaria a descoperit cel mai mare câmp petrolier din ultimii 30 de ani printr-o cooperare maghiaro-americană

Published

on

Compania ungară Horizon Energy Kft. şi TDE Services au descoperit cel mai mare câmp petrolier din ţară din ultimele trei decenii printr-o cooperare maghiaro-americană, potrivit portalului de ştiri economice G7.hu, preluat de Budapest Business Journal, relatează Digi24.

Câmpul a fost găsit în apropierea râului Drava, în partea de sud a Ungariei, lângă două sate mici din judeţul Baranya, Istvándi şi Kétújfalu. Experţii au creat cutremure artificiale în apropierea teritoriului pentru a explora dimensiunile rezervelor de petrol subterane cu ajutorul dispozitivelor de măsurare.

Cantitatea de ţiţei estimată a fi extrasă se ridică la 11.000 de barili pe zi, aproape la fel de mare ca cea a companiei de petrol şi gaze MOL, de 13.000 de barili pe zi în 2018.

G7.hu arată că această cantitate ar putea fi chiar mai mare, având în vedere că dezvoltarea planificată include o staţie mare de transfer de petrol în Szigetvár (la 246 km sud-vest de Budapesta) lângă câmpul petrolier.

Este totodată preconizat ca extinderea capacităţii sistemului principal de colectare să se efectueze în a doua fază a dezvoltării, însemnând o creştere până la 15.000 de barili de petrol pe zi.

Conform calculelor efectuate, cele 30 de puţuri vor putea extrage în jur de 475 barili pe zi fiecare, producţia totală putându-se ridica la 14.200 de barili pe zi.

Horizon Energy activează pe piaţa internă din Ungaria de peste 20 de ani.

Continue Reading

NATO

Două avioane ale Forțelor Aeriene Italiene au efectuat prima misiune de alertă în spaţiul aerian al României

Published

on

© Allied Air Command/ NATO

Două avioane Eurofighter ale Forţelor Aeriene italiene, care în prezent se află pe teritoriul României executând misiuni de poliţie aeriană, au fost lansate la ordinul Centrului pentru Operaţii Aeriene Mixte din Torrejon, Spania, pentru prima dată de la sosirea acestora la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în luna mai a acestui an, informează Comandamentul Aerian al NATO într-un comunicat.

Avioanele au decolat joi în doar câteva minute de la primirea informaţiei că un avion neindentificat zboară în apropierea spaţiului aerian NATO, deasupra apelor internaţionale ale Mării Negre. Odată ce acest avion neidentificat a părăsit zona, avioanele italiene Eurofighter s-au întors la baza aeriană din Constanţa. Profesionalismul şi timpul de răspuns al acestora demonstrează că NATO este pregătit să răspundă în faţa a astfel de provocări”, transmite comunicatul aliat.

Aceasta este o procedură standard, pe care Forţele Aeriene Române o realizează, în mod normal, în astfel de situaţii. Joi, piloţii avioanelor italiene Eurofighter au cooperat cu piloţii avioanelor bulgare MiG-29, care au fost, de asemenea, lansate de către Centrul pentru Operaţii Aeriene Mixte.

Citiți și Patru avioane Eurofighter italiene și 130 de militari vor apăra spațiul aerian al României până în luna august, ca parte a misiunilor de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră

Contribuţia italiană la misiunile de Poliţie Aeriană NATO evidenţiază solidaritatea aliată în asigurarea securităţii colective, mai arată sursa citată.

Prin acest zbor, alături de avioanele militare ale Forţelor Aerine Române, care, de obicei, execută misiuni de Poliţie Aeriană deasupra ţării lor, avioanele italiene Eurofighter au executat un total de 150 de ore de instruire cu aliaţii, în prima lună de la dislocarea acestora pe teritoriul României.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending