Connect with us

INTERNAȚIONAL

ANALIZĂ Statele Unite doresc un acord comercial ”fenomenal” cu Regatul Unit, după ce acesta ”se eliberează de cătușe”. Cât de sinuoasă va fi calea încheierii unei astfel de înțelegeri post-Brexit

Published

on

©️ White House/ Facebook

Președintele american, Donald Trump, aflat într-o vizită de stat de trei zile în Marea Britanie, prima din acest an, a declarat în cadrul unei întrevederi bilaterale cu premierul Theresa May, al cărei mandat se încheie pe 10 iunie, decizie anunțată pe 24 mai, la doar o zi după desfășurarea alegerilor europene, că dorește un acord comercial cu Regatul Unit, puternic afectat de decizia de a părăsi Uniunea Europeană.

Să nu uităm că cel de-al doilea principal contributor la vistieria europeană trebuie să achite contribuițiile la bugetul UE, iar aceasta nu este o negociere politică, ci o obligație pe care Londra și-a asumat-o atunci când a votat pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, sumă care se ridică la 39 de miliarde de lire.

La aceste aspecte se adaugă impactul pe care l-a avut Brexit-ul asupra mediului de afaceri din Marea Britanie.

În luna martie, un raport publicat de o firmă de cercetare releva că peste 275 de companii financiare transferau active și fonduri cumulate de 1.200 de miliarde de doalri, dar și mii de angajați din Marea Britanie în Uniunea Europeană, decizii potențate de hotărârea Regatului Unit din UE.

Cu un viitor care se arată încert, Londra cochetează cu ideea încheierii unui acord comercial cu Washington-ul, o posibilă astfel de înțelegere putând însă să intre în vigoare doar după ce Brexit-ul se va fi produs.

De altfel, demersuri în această direcție au fost făcute de premierul Theresa May încă de anul trecut.

Ne amintim vizita de trei zile pe care șefa guvernului londonez a efecutat-o în China la începutul lunii februarie 2018 în încercarea de a consolida relațiile sino-britanice.

”Regatul Unit va părăsi UE şi vom fi prin urmare orientaţi mai mult către exterior. Încercăm să ne consolidăm relaţiile din lume, iar această relaţie cu China constituie o parte importantă“ a acestei strategii, declara May la acel moment pentru postul public chinez CCTV, afirmații care veneau pe fondul unor relații comerciale bilaterale care se ridică la peste 59 de miliarde de lire sterline (67 de miliarde de euro), exporturile din Marea Britanie către China fiind în creștere cu 60% din 2010.

La aceasta se adaugă promisiunile cu care May s-a întors de la cel de-al 12-lea summit Asia-Europa (ASEM), desfășurat în luna octombrie 2018.

Premierul statului Singapore, Lee Hsien Loong și-a arătat deschiderea pentru a încheia un acord comercial cu Marea Britanie ”indiferent dacă este sau nu în interiorul UE”, care să intre în vigoare de îndată ce perioada de tranziție post-Brexit se va fi terminat.

Eforturile de prospectare comercială au continuat și în 2019, premierul britanic găsind deschidere din partea Insulelor Fiji și Papa Noua Guinee, Islandei, Norvegiei, Liechtenstein, Elveția, Chile și Insulele Feroe.

La 15 martie, Marea Britanie a semant înțelegeri comerciale post-Brexit cu Insulele Pacificului din Fiji și Papa Noua Guinee, menite să mențină accesul la bunuri, inclusiv la zahărul și peștele importate din insule, comerțul total între Regatul Unit și reginea în cauză ridicându-se la aproximativ 369 de milioane de lire sterline pe an.

La câteva zile distanță de data amintită mai sus, mai precis la 19 martie, secretarul pentru comerț internațional, Liam Fox, anunța un acord de comerț liber cu Islanda și Norvegia.

”Am ajuns la un acord cu Islanda și Norvegia pentru a asigura accesul continuu al companiilor britanice la Spațiul Economic European în cazul în care ar trebui să părăsim UE fără o înțelegere”, spunea Fox.

Revenind la o posibilă înțelegere comercială între Statele Unite și Regatul Unit, trebuie să menționăm că negocierile dintre cele două state s-ar putea prelungi pe parcursul mai multor ani.

Doar Uniunea Europeană și, probabil China, au greutatea economică necesară pentru a negocia cu americanii, și nici acestora nu le este  sarcina facilă.

Să nu uităm iminentul război comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, care a fost amânat datorită măiestriei diplomatice a președintelui Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker.

Privind spre răsărit, vedem cum China, a doua economie a lumii, își ascute securea conflictului comercial, ca răspuns la deciziile Wshingtonului de a introduce tarife suplimentare pentru importurile chineze, o ceartă între coloși care afectează creșterea economică la nivel global, avertisment lansat, de altfel, și în luna iulie a anului trecut de Fondul Monetar Internațional.

Prin vocea directorului general al FMI, Christine Lagarde, le atrăgea atenția liderilor G20 (grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente) că escaladarea tensiunilor comerciale între SUA, China şi UE vor determina o reducere a creșterii economiei mânidale cu 0.5% (430 de miliarde de dolari) până în 2020.

Astfel, este lesne de înțeles de ce ipoteza potrivit căreia, în negocierile cu Londra, Washingtonul, capitala primei economii globale, vine de pe o poziție de forță.

SUA-Marea Britanie: parteneri importanți, obstacole mari 

©️ UK Prime Minister/ Facebook

Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 49.4% din comerțul pe care țara le întreprinde. Statele Unite, în schimb, se află pe locul al doilea, cu 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii, informează CNN. 

Comerțul dintre cele două țări a depășit 262 miliarde dolari în 2018, potrivit datelor SUA. Exporturile americane de bunuri și servicii în Regatul Unit au totalizat 141 miliarde de dolari, producând un excedent modest de 20 miliarde de dolari. Investițiile se ridică la aproximativ 1 trilion de dolari, iar 1 milion de persoane din fiecare țară sunt angajate de companii din celălalt stat.

Premierul Theresa May a precizat că discuțiile cu liderul de la Casa Albă privind un acord comercial au fost unele ”pozitive”.

Trump, în stilu-i caracteristic, a completat că acordul va fi ”fenomenal”, deschizând ușa unor schimburi comerciale care ar fi de ”două, sau trei ori mai mari față de facem acum”.

În pofida deschiderii celor doi reprezentanți de a se așeza la masa tratativelor în vederea stabilirii unor prevederi comerciale, multe dintre solicitările prezentate de Administrația Trump nu par a fi privire cu foarte mare relaxare de către Londra.

De altfel, Statele Unite au publicat în luna februarie obiectivele ambițioase pe care le are în vedere în viitorul proces de negociere cu Regatul Unit.

Dincolo de discuțiile curente privind eliminarea tarifelor și a cotelor, Marea Britanie va trebui să elimine regulile de igienă alimentară care reprezintă în prezent o barieră pentru exporturile americane de carne de vită, de porc, de pui și lapte. Normele care stabilesc care produse beneficiază de tratament tarifar în temeiul acordurilor trebuie să stimuleze în mod specific producția pe teritoriul SUA, iar acordul ar trebui să includă un mecanism care să permită SUA să ia măsurile adecvate în cazul în care Marea Britanie negociază un acord cu o ”economie planificată”, cu aluzie la China.

Un alt sector al economiei britanice care ar putea reprezenta subiect al discuțiilor comerciale este agricultura. Administrația Trump a declarat că dorește să obțină un ”acces global” pentru bunuri agricole prin reducerea sau excluderea tarifelor.

Eliminarea acestor bariere ar putea deschide ușa culturilor modificate genetic și animalelor hrănite cu antibiotice, lucruri interzise în Uniunea Europeană, dar populare în Statele Unite.

Cu toate acestea, fără o mai mare claritate privind natura viitoarelor relații dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, este dificil de crezut că Londra va putea să deschidă negocieri substațiale cu Washingtonul până la 31 octombrie, noua dată a producerii Brexit-ului, când și actuala Comisie Europeană își încheie mandatul.

Această incertitudine este o rezultantă a faptului că orice relație a Marii Britanii cu UE suficient de cuprinzătoare pentru a asigura o soluție pentru granița nord-irlandeză limitează abilitatea Londrei de a accepta solicitările Statelor Unite.

În prezent, Regatul Unit stabilește relații comerciale la nivel global în conformitate cu termenii negociați de Uniunea Europeană, care gestionează legăturile comerciale cu țările terțe în numele membrilor săi.

Într-adevăr, părăsirea comunității europene îi va oferi Regatului Unit posibilitatea de a negocia propriile acorduri de liber schimb, dar păstrarea unei distanțe față de UE ar putea avea urmări.

Cu turbulențe politice și economice care riscă să afecteze velele ambarcațiunii britanice, probabil ca singurul eveniment care ar putea determina parlamentarii și societatea engleză să renunțe la orgoliul de care au dat dovadă în negocierile cu Uniunea Europeană să fie un Brexit fără acord.

În pofida acestei posibile realități, dualitatea președintelui american Donald Trump ar trebui să fie un semnal de atenționare.

Mexicul poate depune mărturie.

Cu toate că Statele Unite au convenit în luna octombrie 2018 să revitalizeze Acordul Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA), care cuprinde Canada și Mexic, Washingoton-ul a amenințat Ciudad de Mexico ca va impune tarife de 5%, care ar urma să crească progresiv, exporturilor mexicane dacă nu este rezolvată problema imigranților ilegali.

Gândindu-se la viitor, Marea Britanie trebuie însă să rămână ancorată în realitate; o realitate în care s-a deschis cursa pentru funcția de premier odată cu anunțul Theresei May că părăsește locuința de la numărul 10. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Fostul președinte american Barack Obama s-a întâlnit cu Greta Thunberg, tânăra devenită simbol al luptei pentru climă: “Tu şi cu mine, noi formăm o echipă”

Published

on

© Barack Obama/ Twitter

“Tu şi cu mine formăm o echipă”, i-a transmis fostul preşedinte american Barack Obama activistei suedeze Greta Thunberg, tânăra devenită simbol al luptei pentru climă, se arată într-o postare pe Twitter a fostului lider de la Casa Albă.

Obama a salutat în adolescenta de 16 ani “una dintre cele mai mai apărătoare ale planetei noastre”.

Greta Thunberg se află în vizită în SUA după ce a traversat Atlanticul la bordul unui velier cu emisii de carbon zero, relatează Agerpres.

Fundația fostului preşedinte, Obama Foundation, a difuzat pe reţelele sociale o înregistrare video a întrevederii lor.

“Nimeni nu este prea mic pentru a avea impact şi a schimba lumea, şi atunci faceţi ceea ce puteţi”, afirmă în această înregistrare deja celebra militanta suedeză, îmbrăcată într-un hanorac albastru închis cu glugă.

“Tu şi cu mine, noi formăm o echipă”, îi răspunde democratul, înainte de a-i propune un “fist bump”, gest relaxat de salut “pumn contra pumn”. “Conştientă de faptul că generaţia sa va fi cel mai dur afectată de schimbările climatice, ei nu-i este frică să ceară ca măsuri concrete să fie luate”, a aplaudat fostul preşedinte american.

Vinerea trecută, Greta Thunberg a participat la o manifestaţie a tinerilor asupra climei, în faţa Casei Albe, înainte de marşul prevăzut să aibă loc la New York la 20 septembrie, menit să facă presiune asupra liderilor lumii întregi ce vor participa, în 23 septembrie, la Summitul ONU asupra climei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

CEDO condamnă Rusia la plata a peste 100.000 de euro elevilor și profesorilor din 4 școli cu predare în limba română din Transnistria pentru încălcarea dreptului la educație și libertate

Published

on

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Rusia la plata sumei de 126. 000 de euro ca prejudicii morale şi a 5.000 de euro cheltuieli de reprezentare către profesorii, elevii şi părinţii a patru şcoli cu predare în limba română din Transnistria, potrivit comunicatului oficial al CEDO, relatează Agerpres.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publice opt hotărâri ce includ 17 cauze privind încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană’, se arată în comunicat.

Potrivit avocaţilor Asociaţiei Promo-LEX, care reprezintă reclamanţii în instanţa de la Strasbourg, în cauza ‘Iovcev şi alţi 13 împotriva Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse’, CEDO a constatat violarea dreptului la instruire, la respectarea vieţii private şi de familie, dar şi a dreptului la libertate şi siguranţă de către guvernul rus, care susţine regimul separatist de la Tiraspol.

”Reclamanţii sunt profesori, angajaţi, elevi şi părinţi ai patru şcoli cu predare în grafie latină în regiunea transnistreană: Liceul Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari, Liceul Teoretic Ştefan cel Mare din Grigoriopol şi Gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari’, precizează Promo-LEX.

În comunicat se aminteşte că, în luna februarie 2014, directorul Liceului Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, contabila şi şoferul acestei instituţii de învăţământ au fost opriţi de către miliţia transnistreană, iar ulterior au fost lipsiţi de libertate. Ei au fost învinuiţi de contrabandă cu mijloace băneşti, când încercau să treacă la aşa-zisa ‘vamă’ (între Republica Moldova şi Transnistria) salariile plătite de Chişinău profesorilor şcolii respective.

Continue Reading

ROMÂNIA

Viorica Dăncilă, vizită de lucru în SUA pentru aprofundarea Parteneriatului strategic, în special a dimensiunii economice

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă va începe duminică o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii pentru aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică, a anunțat șefa Guvernului marți, relatează Digi24.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike Pence, Secretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur Ross, Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending