Connect with us

ROMÂNIA

Analiza unui expert de la Harvard: Cum poate deveni România o ţară de succes

Published

on

Foto: news.harvard.edu

Foto: news.harvard.edu

Profesorul James A. Robinson, autorul bestseller-ului „Why nations fail“ (n.r. – „De ce eşuează naţiunile“), a explicat, ieri, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca unde a greşit România, în dezvoltarea sa de-a lungul istoriei, şi care sunt soluţiile pentru a ajunge să avem o ţară de succes, informează Adevarul.ro.

James Robinson, specialist în economie şi ştiinţe politice la Universitatea americană Harvard, a fost ieri, la Cluj, pentru a le vorbi studenţilor şi profesorilor despre provocările la care România trebuie să facă faţă ca să evolueze. Coautor al cărţii „Why nations fail”, considerată un bestseller, în 2012, de către celebrele publicaţii străine „New York Times” şi „Wall Street Journal”.

Mai săraci decât englezii. De ce?

Pe baza studiilor sale făcute pe numeroase state ale lumii, profesorul a reuşit să explice, ieri, de ce unele ţări au succes, iar alte sunt în declin. Pe scurt, spune universitarul, „regulile şi instituţiile din viaţa economică şi politică sunt cauzele. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia nu are nicio legătură cu geografia, resursele naturale, valorile ori culturile, ci cu faptul că, din punct de vedere istoric, sunt două societăţi diferite cu instituţii şi reguli diferite“.
Potrivit profesorului Robinson, societatea engleză s-a dezvoltat mult în epoca modernă şi a creat instituţii de tip incluziv, adică instituţii care au susţinut puternic investiţiile şi au creat oportunităţi pentru dezvoltare, fapt care a contribuit esenţial la evoluţia economică a ţării.

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu România. „Aici, lucrurile au stat altfel, pentru că ţara s-a aflat sub influenţa Imperiului Otoman. Acesta a înfiinţat instituţii exclusive, care nu au creat oportunităţi de dezvoltare (n.r. – aşa cum s-a întâmplat în Vest). O altă perioadă nefastă a fost cea comunistă. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia sau SUA este moştenirea istorică diferită. Structura instituţiiilor din Anglia faţă de România a fost una diferită. Ce ar trebui să facă România? Să-şi schimbe instituţiile publice, dacă vrea schimbarea!“, a spus Robinson, potrivit sursei citate.

Soluţia: societatea civilă şi justiţia

În opinia sa, sunt multe modele despre cum se pot schimba instituţiile statului, iar răspunul la acel „cum“ trebuie căutat în societatea civilă. „Rolul societăţii civile s-a văzut în 1989, la Revoluţie, când Ceauşescu a fost dat jos. Asta a înseamnat o uriaşă transformare pentru România. Dar transformările nu se fac dintr-un singur foc, ci e nevoie de timp. Asta s-a văzut şi în istoria SUA, dar şi în istoria Angliei“, afirmă Robinson (foto dreapta).

Un alt aspect necesar schimbării, crede el, e justiţia. Profesorul adaugă că, în ultimii ani, în România, au fost multe provocări legate de independenţa justiţiei. Totuşi, a subliniat Robinson, după Revoluţie, observatorii externi au văzut că ţara noastră a progresat mult din punct de vedere economic, dar şi al justiţiei: „Dacă te uiţi în trecutul SUA sau al Angliei, vei vedea că mereu au fost lupte pentru a face justiţia independentă de sistemul politic. Aici intervine societatea civilă, care joacă un rol important în susţinerea independenţei justiţiei. Dacă ne asigurăm că justiţia e independentă, şi nu e sub influenţa politicului, atunci avem un prim pas înainte“.

Marea problemă: cum facem politică

Problema fundamentală a statului român, mai zice specialistul britanic, e modul în care funcţionează politica. „Statul român e folosit ca să organizeze puterea, în loc să asigure binele public. E folosit ca să acorde favoruri şi servicii susţinătorilor politici. Statul român trebuie fundamental transformat dintr-unul clientelistic într-unul non-clientelist. Dacă se face această transformare, atunci majoritatea lucrurilor se vor rezolva de la sine”, a spus James Robinson.

„Nu te poţi aştepta ca politicienii să schimbe asta, ar fi în defavoarea lor. E ceva ce societatea trebuie să schimbe, să forţeze politicienii să facă aceste schimbări referitoare la implicaea în instituţiile cetăţenilor”.

În cartea sa, profesorul mai explică cum se face tranziţia de la societăţile în care  funcţionează clientelismul politic la cele de tip pragmatic. „Luăm tot exemplele Anglia şi SUA, unde aceste tranziţii s-au făcut în trecut. A fost vorba despre o mai mare implicare a societăţii civile“, consideră Robinson. Aşa, spune el, au făcut şi state din Africa – precum Botswana-, sau din America de Sud – Brazilia sau Columbia. Tot Robinson a dat exemple de state-model, ridicate prin implicarea cetăţenilor: Japonia, Suedia şi Germania.

James A. Robinson este profesor la Universitatea Harvard şi profesor asociat la două centre aparţinând instituţiei: Institutul de Ştiinţe Sociale Cantitative şi Centrul Weatherhead pentru Afaceri Internaţionale. E specialist în economie şi ştiinţe politice. A studiat economie la London School of Economics, Universitatea Warwick şi Universitatea Yale, iar cercetările sale s-au orientat spre identificarea discrepanţelor politice ale statelor lumii şi influenţa directă a acestora în dezvoltarea economică a fiecăruia.

 

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a participat la funeraliile de stat organizate în memoria fostului premier nipon Shinzo Abe, unde i-a fost adus un ultim omagiu.

„Am fost onorat să reprezint România la funeraliile de stat organizate în memoria fostului premier nipon Shinzo Abe și să-i aduc un omagiu. Marele om de stat va continua să reprezinte un simbol al celor care apără democrația, fiind apreciat la nivel internațional pentru viziunea sa remarcabilă atât în materie de politică externă, cât și pentru perseverența cu care a promovat cooperarea între națiuni”, a transmis premierul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că fostul premier nipon Shinzo Abe va fi păstrat în amintirea noastră și „ca un prieten adevărat al României”: „A crezut în potențialul semnificativ de dezvoltare a relației speciale româno-nipone, susținând ridicarea cooperării bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic.”

„În semn de omagiu și ca apreciere a rolului relevant pe care l-a atribuit României în plan strategic, suntem deciși să concretizăm cât mai curând inițiativa sa de consolidare a relației bilaterale în cadrul unui Parteneriat Strategic. Este un demers fundamentat pe valorile comune împărtășite de țările noastre și pe convergența intereselor în problematici globale, inclusiv în contextul internațional actual”, a conchis acesta.

Continue Reading

ROMÂNIA

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Fondul Monetar Internațional recomandă României să implementeze politici macroeconomice prudente care protejează stabilitatea macroeconomică și să revigoreze reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică, pe fondul riscurilor și incertitudinilor create de războiul rus din Ucraina.

Directorii executivi ai FMI au aprobat, pe 21 septembrie, consultările în baza Articolul IV cu România, informează Agerpres.

”După o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu vânturi potrivnice legate de războiul din Ucraina, cu repercusiuni suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția a atins nivelurile anterioare crizei în primul trimestru al anului 2021, iar creșterea a rămas puternică în primul trimestru al anului 2022. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid. Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5 %). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile”, precizează Fondul Monetar Internațional într-un comunicat.

Instituția financiară internațională preconizează o ”creștere moderată a PIB-ului”, de 4,8% în 2022, comparativ cu estimările de 5,9% anul trecut, susținută cu precădere de cererea internă.

În egală măsură, FMI anticipează că ”prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația la un nivel relativ ridicat până la sfârșitul anului 2023”.

”Deficitul bugetar s-a redus în 2021, după creșterea indusă de pandemie, și se preconizează că va cunoaște o consolidare moderată în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică. Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, însă redresarea ISD și demararea Planului Național de Redresare și Reziliență susținut de UE asigură o finanțare substanțială, acesta din urmă fiind ancorat pe o traiectorie de reforme și de investiții care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar au făcut mai mult decât să inverseze relaxarea pandemică și s-au înăsprit în continuare pentru a consolida stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară”, mai amintește Fondul Monetar Internațional în comunicat.

În contextul unui efect de spillover al războiului din Ucraina și pe fondul condițiilor financiare care au umbrit perspectivele cu riscuri de incertitudine, directorii executivi au subliniat nevoia de ”politici macroeconomice prudente care să protejeze stabilitatea macroeconomică și care să revigoreze reformele structurale pentru a stimula creșterea economică”.

Mai mult, FMI subliniază ”necesitatea de a continua consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reface rezervele, a proteja sustenabilitatea fiscală și a reduce dezechilibrele externe”.

De asemenea, directorii executivi consideră că ”actualele plafoane ale prețurilor la energie ar trebui să fie temporare și încurajează autoritățile să le elimine treptat și să le înlocuiască cu măsuri care să vizeze persoanele cele mai vulnerabile. Pentru a contribui la îmbunătățirea elaborării bugetului pe termen mediu și pentru a asigura previzibilitatea, directorii au recomandat reformele privind pensiile și salariile din sectorul public. Deși au salutat măsurile fiscale recente, aceștia au încurajat autoritățile să ia în considerare o reformă mai ambițioasă a impozitului pe venitul persoanelor fizice și îmbunătățirea eficienței taxei pe valoarea adăugată”, mai este sugerat în comunicat.

”Politica monetară trebuie să rămână agilă pentru a ghida ferm inflația și așteptările inflaționiste înapoi spre ținta băncii centrale”, au mai punctat directorii executivi.

Aceștia ”au fost de acord că ratele de politică monetară vor trebui să crească în continuare pentru a preveni înrădăcinarea presiunilor inflaționiste și apariția unei spirale salariu-preț. Luând act de slăbirea competitivității externe și de creșterea deficitului de cont curent, directorii au încurajat trecerea treptată la o rată de schimb mai flexibilă care – împreună cu consolidarea fiscală – ar contribui la soluționarea dezechilibrelor externe și la absorbția eventualelor șocuri externe viitoare. Directorii au fost de acord că sectorul bancar rămâne rezistent și că poziția macroprudențială este adecvată”.

Mai mult, FMI a subliniat ”necesitatea de a revigora reformele structurale pentru a stimula creșterea economică și a aborda inegalitățile regionale”.

Fondul Monetar Internațional a punctat astfel ”importanța punerii în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, consolidând în continuare gestionarea investițiilor publice pentru a profita la maximum de fondurile disponibile în cadrul Facilității europene de Redresare și Reziliență”.

”Reformele în domeniile tranziției ecologice și securității energetice, digitalizării, sănătății și educației, precum și guvernanței și luptei împotriva corupției sunt deosebit de importante”, conchide comunicatul.

Potrivit prevederilor articolului IV, FMI organizează discuții bilaterale cu membrii, de obicei în fiecare an. O echipă de experți vizitează țara, colectează informații economice și financiare și discută cu oficialii despre evoluțiile și politicile economice ale țării. La întoarcerea la sediul central, personalul pregătește un raport, care constituie baza pentru discuțiile din cadrul Comitetului executiv.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Facebook

SUA7 mins ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL10 mins ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE16 mins ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA18 mins ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA32 mins ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA12 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA17 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA18 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA24 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending