Connect with us

ROMÂNIA

Analiza unui expert de la Harvard: Cum poate deveni România o ţară de succes

Published

on

Foto: news.harvard.edu

Foto: news.harvard.edu

Profesorul James A. Robinson, autorul bestseller-ului „Why nations fail“ (n.r. – „De ce eşuează naţiunile“), a explicat, ieri, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca unde a greşit România, în dezvoltarea sa de-a lungul istoriei, şi care sunt soluţiile pentru a ajunge să avem o ţară de succes, informează Adevarul.ro.

James Robinson, specialist în economie şi ştiinţe politice la Universitatea americană Harvard, a fost ieri, la Cluj, pentru a le vorbi studenţilor şi profesorilor despre provocările la care România trebuie să facă faţă ca să evolueze. Coautor al cărţii „Why nations fail”, considerată un bestseller, în 2012, de către celebrele publicaţii străine „New York Times” şi „Wall Street Journal”.

Mai săraci decât englezii. De ce?

Pe baza studiilor sale făcute pe numeroase state ale lumii, profesorul a reuşit să explice, ieri, de ce unele ţări au succes, iar alte sunt în declin. Pe scurt, spune universitarul, „regulile şi instituţiile din viaţa economică şi politică sunt cauzele. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia nu are nicio legătură cu geografia, resursele naturale, valorile ori culturile, ci cu faptul că, din punct de vedere istoric, sunt două societăţi diferite cu instituţii şi reguli diferite“.
Potrivit profesorului Robinson, societatea engleză s-a dezvoltat mult în epoca modernă şi a creat instituţii de tip incluziv, adică instituţii care au susţinut puternic investiţiile şi au creat oportunităţi pentru dezvoltare, fapt care a contribuit esenţial la evoluţia economică a ţării.

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu România. „Aici, lucrurile au stat altfel, pentru că ţara s-a aflat sub influenţa Imperiului Otoman. Acesta a înfiinţat instituţii exclusive, care nu au creat oportunităţi de dezvoltare (n.r. – aşa cum s-a întâmplat în Vest). O altă perioadă nefastă a fost cea comunistă. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia sau SUA este moştenirea istorică diferită. Structura instituţiiilor din Anglia faţă de România a fost una diferită. Ce ar trebui să facă România? Să-şi schimbe instituţiile publice, dacă vrea schimbarea!“, a spus Robinson, potrivit sursei citate.

Soluţia: societatea civilă şi justiţia

În opinia sa, sunt multe modele despre cum se pot schimba instituţiile statului, iar răspunul la acel „cum“ trebuie căutat în societatea civilă. „Rolul societăţii civile s-a văzut în 1989, la Revoluţie, când Ceauşescu a fost dat jos. Asta a înseamnat o uriaşă transformare pentru România. Dar transformările nu se fac dintr-un singur foc, ci e nevoie de timp. Asta s-a văzut şi în istoria SUA, dar şi în istoria Angliei“, afirmă Robinson (foto dreapta).

Un alt aspect necesar schimbării, crede el, e justiţia. Profesorul adaugă că, în ultimii ani, în România, au fost multe provocări legate de independenţa justiţiei. Totuşi, a subliniat Robinson, după Revoluţie, observatorii externi au văzut că ţara noastră a progresat mult din punct de vedere economic, dar şi al justiţiei: „Dacă te uiţi în trecutul SUA sau al Angliei, vei vedea că mereu au fost lupte pentru a face justiţia independentă de sistemul politic. Aici intervine societatea civilă, care joacă un rol important în susţinerea independenţei justiţiei. Dacă ne asigurăm că justiţia e independentă, şi nu e sub influenţa politicului, atunci avem un prim pas înainte“.

Marea problemă: cum facem politică

Problema fundamentală a statului român, mai zice specialistul britanic, e modul în care funcţionează politica. „Statul român e folosit ca să organizeze puterea, în loc să asigure binele public. E folosit ca să acorde favoruri şi servicii susţinătorilor politici. Statul român trebuie fundamental transformat dintr-unul clientelistic într-unul non-clientelist. Dacă se face această transformare, atunci majoritatea lucrurilor se vor rezolva de la sine”, a spus James Robinson.

„Nu te poţi aştepta ca politicienii să schimbe asta, ar fi în defavoarea lor. E ceva ce societatea trebuie să schimbe, să forţeze politicienii să facă aceste schimbări referitoare la implicaea în instituţiile cetăţenilor”.

În cartea sa, profesorul mai explică cum se face tranziţia de la societăţile în care  funcţionează clientelismul politic la cele de tip pragmatic. „Luăm tot exemplele Anglia şi SUA, unde aceste tranziţii s-au făcut în trecut. A fost vorba despre o mai mare implicare a societăţii civile“, consideră Robinson. Aşa, spune el, au făcut şi state din Africa – precum Botswana-, sau din America de Sud – Brazilia sau Columbia. Tot Robinson a dat exemple de state-model, ridicate prin implicarea cetăţenilor: Japonia, Suedia şi Germania.

James A. Robinson este profesor la Universitatea Harvard şi profesor asociat la două centre aparţinând instituţiei: Institutul de Ştiinţe Sociale Cantitative şi Centrul Weatherhead pentru Afaceri Internaţionale. E specialist în economie şi ştiinţe politice. A studiat economie la London School of Economics, Universitatea Warwick şi Universitatea Yale, iar cercetările sale s-au orientat spre identificarea discrepanţelor politice ale statelor lumii şi influenţa directă a acestora în dezvoltarea economică a fiecăruia.

 

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

ROMÂNIA

Cluj: Universitatea de Medicină și Farmacie, investiție de aproape 30 de milioane de lei din fonduri europene și proprii pentru amenajarea ”Centrului de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului”

Published

on

©UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca/ Facebook

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a demarat un proiect amplu de consolidare, renovare și modernizare a clădirii “Farmacia B”, în vederea amenajării Centrului de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului.

Potrivit unui comunicat al UMF Cluj, proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și din fonduri proprii ale universității, valoarea totală al investiției fiind estimată la 28.457.460 lei.

Lucrările, care se vor desfășura pe o perioadă de doi ani, presupun amenajarea a 13 laboratoare de cercetare, 5 laboratoare didactice, 6 săli de lucrări practice și 10 birouri pentru doctoranzi, asistenți, șefi de lucrări și profesori.

Obiectivele urmărite prin acest proiect sunt: asigurarea unui mediu de învățare axat și mai mult pe cercetare, ”astfel încât studenții să poată înțelege cât mai bine partea de cercetare farmaceutică și raportarea acesteia la medicina contemporană”, și oferirea unor spații în care cadrele didactice să pregătească lucrări practice relevante pentru procesul de educațional și să desfășoare activități de cercetare competitive la nivel european.

Conform celor anunțate, luni, de UMF „Iuliu Hațieganu”, componenta educațională a Centrului de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului va consta în pregătirea studenților Facultății de Farmacie, a rezidenților şi a masteranzilor de la programele de studii axate pe industria farmaceutică, precum și a doctoranzilor din domeniile tehnologie farmaceutică, biofarmacie, chimie farmaceutică şi chimie organică.

Centrul se adresează profesioniștilor din domeniul farmaceutic (companii de medicamente, farmacişti), care pot colabora cu Facultatea de Farmacie în cadrul unor proiecte pe diverse teme, referitoare la dezvoltarea, fabricarea, calitatea, eficiența și siguranța produselor medicamentoase.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Sănătății: România va recupera, din fonduri europene, banii cheltuiți pentru decontarea testelor RT-PCR efectuate la nivel național în vederea identificării infecțiilor cu SARS-CoV 2

Published

on

© Guvernul României

România va recupera, din fonduri europene, banii cheltuiți pentru decontarea testelor RT-PCR efectuate la nivel naţional în vederea identificării infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, în cadrul Programului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare, anunță Ministerul Sănătății într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, Ministerul Sănătății a depus spre finanţare 4 proiecte europene în cadrul apelului privind consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 lansat în luna mai 2020 de Ministerul Fondurilor Europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Activităţile principale ale proiectelor vizează decontarea din fonduri europene a costurilor cu servicii medicale de testare RT-PCR pentru identificarea infecţiilor active cu virusul SARS-CoV-2 la nivel naţional realizate sau ce se vor realiza în cadrul Programului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare în perioada februarie 2020 – ianuarie 2021.

”Am început lupta în această pandemie în condiţii de austeritate şi am fost nevoiţi ca în câteva luni să recuperăm pentru a putea gestiona în condiţii de siguranţă prima etapă. Vom solicita ca banii pe care îi vom recupera în cadrul acestor proiecte retrospective de la UE să fie redirecţionaţi pentru a fi utilizaţi tot în sectorul sanitar”, a declarat ministrul Nelu Tătaru, potriivt sursei mai sus citate.

Proiectele depuse de Ministerul Sănătății, atât retrospective, dar si care privesc cheltuieli viitoare, au ca obiectiv și cresterea numarului de teste RT-PCR efectuate la persoanele eligibile, la nivel national, în vederea identificării infecțiilor active cu virusul SARS-CoV 2 si controlul evoluției sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Evaluarea proiectelor va începe după 30 septembrie 2020, estimându-se ca în luna martie să fie aprobată finanțarea.

Bugetele celor patru proiecte însumează aproximativ 949 milioane lei (aprox.200 milioane de euro).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending