Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a avut luni, la Varșovia, prima întâlnire cu omologul din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări, el arătând că a fost o discuţie esenţială pentru viitorul energetic al României şi al regiunii noastre.

Burduja a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a avut o întâlnire bilaterală “excelentă” la Varșovia, în marja Three Seas Summit, cu omologul său american.

”Astăzi, la Varşovia, în marja Three Seas Summit, am avut o întâlnire bilaterală excelentă, pe larg, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie. Absolvent al prestigioaselor universităţi MIT şi Berkeley, este unul dintre cele mai respectate personalităţi în sectorul energetic din SUA, adept al unei linii pragmatice, identică cu poziţia mea: avem nevoie de energie sigură, ieftină şi curată — în această ordine de priorităţi”, a scris Burduja.

Ministrul energiei a subliniat că discuția a fost esențială pentru viitorul energetic al României și al întregii regiuni.

”Am reafirmat angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectelor strategice care ne vor aduce mai aproape de un obiectiv major: transformarea României într-un hub energetic regional, puternic, rezilient şi sustenabil, în parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii”, a punctat Sebastian Burduja.

Agenda discuțiilor a inclus mai multe proiecte-cheie:

• Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale);
• Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care România a semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy);
• Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, proiect la care Fluor este de asemenea partener;
• Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului Energiei al SUA.

”Vă anunţ în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL şi Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanţul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american”, a declarat Burduja.

Alte teme abordate au fost:

• Energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect susținut prin Fondul pentru Modernizare;
• Producția de gaze — România este deja cel mai mare producător din UE și își va dubla producția începând din 2027 prin proiectul Neptun Deep, unde platforma americană Transocean Barents execută forajele.

Potrivit ministrului, discuțiile au pornit de la realitățile actuale ale Europei: creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state, închiderea centralelor pe cărbune fără alternative viabile și costurile ridicate ale certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea.

”America ştie: o Europă puternică şi competitivă este un garant al stabilităţii globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România îşi asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic şi militar, şi îl duce şi în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic şi securitatea energetică. Aşa cum am mai spus, relaţia bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepţie, dovadă fiind şi întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administraţii Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice şi al libertăţii economice care definesc alianţa SUA-România”, a afirmat Burduja.

În încheiere, ministrul energiei a transmis un mesaj optimist:

”Împreună, România şi Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine şi curate — repet, în această ordine de priorităţi. Înainte, împreună!”, a conchis el.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat luni, 28 aprilie 2025, decretul de decorare a Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale,

Astfel, în semn de apreciere pentru meritele deosebite avute în cei peste 20 de ani în care a jucat un rol determinant în consolidarea relațiilor strategice comerciale și investiționale româno-germane, implicându-se activ în susținerea companiilor, în îmbunătățirea condițiilor de afaceri din România și în afirmarea Republicii Federale Germania drept principalul investitor străin în economia țării noastre, președintele Ilie Bolojan a conferit Ordinul „Meritul Industrial și Comercial” în grad de Ofițer Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK).

AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane în România. AHK România, înfiinţată în 2002, numără peste 600 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe.

Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană.

Președintele interimar Ilie Bolojan va participa luni și marți, la Varșovia, la cel de-al zecelea summit al Inițiativei celor Trei Mări, o reuniune aniversară care va aduce laolaltă liderii din cele 13 țări UE participante la Inițiative din jurul celor trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră -, reprezentând peste 120 milioane de cetățeni.

Conform programului difuzat de Administrația Prezidențială, șeful interimar al statului va participa luni la dineul oficial găzdui de președintele polonez Andrzej Duda la Palatul Prezidențial, iar marți va fi prezent la segmentul dedicat șefilor de stat și de guvern din cadrul Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări și la Summitul Inițiativei celor Trei Mări.

Luni începe la Varșovia cel de-al 10-lea Summit al celor Trei Mări. Reuniunea jubiliară va fi găzduită de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, aflat la final de mandat. Sesiunea plenară principală, la care participă șefii de stat și de guvern din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, va avea loc marți la Castelul Regal.

Statele Unite, partener strategic al I3M, vor fi reprezentate de secretarul energiei Chris Wright.

Creată în 2015 la inițiativa Poloniei și a Croației, Inițiativa celor Trei Mări reunește acum 13 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră, două state participante asociate (Ucraina și Republica Moldova) și are trei parteneri strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană și Germania).

Precedentul summit din Polonia a avut loc în 2017, iar atunci SUA au fost reprezentate de președintele Donald Trump, aflat în prima jumătate de an a primului său mandat.

Polonia este a doua dintre țările participante la I3M care organizează pentru a doua oară un Summit al Inițiativei. În ultimii zece ani, România a găzduit de două ori summitul Inițiativei celor Trei Mări prin președintele Klaus Iohannis. 

La primul summit găzduit de România, 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante). De asemenea, pentru prima dată în istoria Inițiativei, la summitul din 2018 au participat, alături de SUA, Germania și Comisia Europeană, în calitate de parteneri ai formatului.

La cel de-al doilea summit găzduit de România, 5-6 septembrie 2023, Grecia a devenit cel de-al 13-lea stat participant la Iniţiativă, iar Ucraina şi Republica Moldova au obţinut calitatea de state asociate. Un alt rezultat important al Summitului de la Bucureşti a fost actualizarea listei proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată cu prilejul Summitului precedent de la Bucureşti, din 2018. În total, țările participante la Inițiativa celor Trei Mări sunt ancorate în 143 de proiecte prioritare. De asemenea, a fost adoptată o Declaraţie Comună care a constituit un reper important pentru viitorul şi dezvoltarea Iniţiativei, mai ales în ceea ce priveşte interconectările transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei şi al digitalizării, dar şi privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei. 

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care a reunit la început 12 state membre ale Uniunii Europene (acum 13 prin cooptarea Greciei) aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.