Invitată de onoare a ceremoniei de absolvire a Universității Harvard pentru a susține un discurs, cancelarul german Angela Merkel a întruchipat imaginea poveștii remarcabile a ”unui om de știință de 35 de ani din Germania comunistă” și le-a transmis tinerilor americani un apel care reverberează ecoul politic al discursului președintelui american Ronald Reagan, din 1987 de la Poarta Brandenburg, când cerea Uniunii Sovietice să dărâme zidul care ține în viață Cortina de Fier.
“Libertățile noastre individuale nu sunt de la sine înțelese. Democrația nu este ceva ce putem lua de la sine înțeles. Nici pacea, nici prosperitatea. Dar dacă distrugem zidurile care ne înconjoară, dacă ieșim în aer liber și avem curajul să îmbrățișăm noi începuturi, totul este posibil“, a spus Merkel, într-un discurs îndepărtat de clasicitatea unei adresări politice, ci unul referitor la viaţa personală.
Angela Merkel a vorbit despre copilăria ei în Germania de Est, ca fiică a unui preot protestant şi a unei profesoare de limba latină şi engleză. Ea a studiat fizica şi a obţinut un doctorat în chimia cuantică.
Cancelarul a reamintit cum distrugerea Zidului Berlinului, în urmă cu 30 de ani, a învățat-o că totul este posibil și i-a îndemnat pe absolvenți să respingă izolaționismul și naționalismul, să îmbrățișeze lupta împotriva schimbărilor climatice, să vadă lumea prin ochii altora și să nu “descrie niciodată minciunile ca adevăr și adevărul ca minciuni”.
Merkel și-a amintit frustrarea de a merge zilnic pe lângă zidul Berlinului, în drum spre casă, de la serviciu.
“În fiecare zi, a trebuit să mă întorc de la libertate în ultimul moment”, a spus ea, în discursul de 35 de minute.
New York Times a relatat că discursul lui Merkel, care nu va avea o întrevedere cu președintele SUA, cancelarul german a ”dojenit viziunea internațională a lui Trump fără a-l nominaliza”.
Merkel, care este cancelar din 2005 şi a fost realeasă de trei ori, a rostit discursul inaugural cu numărul 369 la campusul universităţii de elită din Cambridge, Massachusetts.
Ascensiunea cancelarului Merkel în politică a început în 1989, când a fost inspirată de revoluţia paşnică care a dus la căderea Zidului Berlinului.
Ea s-a alăturat partidului Demokratischer Aufbruch (Trezirea Democratică), care ulterior a devenit partidul politic Uniunea Creştin Democrată (CDU).
Șefa guvernului de la Berlin a călcat astfel pe urmele unor iluștri precedesori ai săi care au susținut astfel de discursuri la Harvard: primul cancelar postbelic, Konrad Adenauer (1955), fostul cancelar Helmuth Schmidt (1979) și cancelarul reunificării, Helmuth Kohl (1990).
Anunțul că Angela Merkel va fi cea care susține discursul principal la ceremonia de absolvire de la Harvard a venit la finele anului trecut, la scurt timp după ce s-a retras din funcția de președinte al partidului conservator german CDU, la ultimul său discurs în această funcție fiind ovaționată timp de zece minute.
Șase luni mai târziu, partidul său a câștigat alegerile pentru Parlamentul European, iar ambiția Angelei Merkel este ca viitorul președinte al Comisiei Europene să ajungă Manfred Weber, candidatul PPE pentru această poziție, și cel care ar putea deveni primul german șef al executivului european după 52 ani.
Desemnată de opt ani consecutiv ”cea mai puternică femeie din lume”, Merkel a fost apărată recent de actualul președinte al Comisiei Europene, care a spus că ”istoria îi va da dreptate”.
Angela Merkel, cea care ar urma să-l egaleze în 2021 pe Helmut Kohl ca longevitate în funcția de cancelar al Germaniei, este la ora actuală cel mai vechi membru al Consiliului European.
Cancelar al Germaniei din 2005, Merkel a reprezentat Germania la toate reuniunile Consiliului European din ultimii 14 ani, perioadă în care, spre comparație, Franța a fost reprezentată de patru președinți, Italia de șapte prim-miniștri, Marea Britanie de patru premieri sau Spania de trei șefi ai guvernului.
