Noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a semnat miercuri, în prima sa zi la Casa Albă, un ordin executiv care oprește procesul de retragere a SUA din Organizația Mondială a Sănătății, o decizie prin care inversează o hotărâre anterioară a predecesorului său Donald Trump.

“Unele dintre acțiunile executive pe care semnez astăzi vor contribui la schimbarea cursului crizei COVID-19 și la combaterea schimbărilor climatice în moduri pe care nu le-am făcut până acum”, a spus el.

Biden a semnat un număr total de 17 ordine executive, primul dintre acestea vizând purtarea măștilor de protecție în contextul pandemiei de coronavirus, informează The Guardian și BBC News, cea mai răsunătoare decizie fiind revenirea Statelor Unite la Acordul climatic de la Paris.

Potrivit CNN, ordinul executiv ce vizează OMS este reprezentat de oprirea procesului de retragere a Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății, doctorul Anthony Fauci devenind șeful delegației americane la OMS.

De altfel, planul COVID publicat pe site-ul Casei Albe promite să “restabilească imediat relația noastră cu Organizația Mondială a Sănătății, care – deși nu este perfectă – este esențială pentru coordonarea unui răspuns global în timpul unei pandemii”.

After taking the oath of office this afternoon, I got right to work taking action to:

– Control the pandemic
– Provide economic relief
– Tackle climate change
– Advance racial equity

— President Biden (@POTUS) January 20, 2021

Administrația Trump a notificat oficial ONU, la 6 iulie 2020, cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fostul președinte acuzând OMS că a gestionat greşit pandemia de coronavirus, decizia fiind așteptată să intre în vigoare la 6 iulie 2021. Anterior, Donald Trump a anunțat la 29 mai încetarea relaţiei dintre ţara sa şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pe care a acuzat-o încă de la începutul pandemiei de coronavirus că este prea indulgentă cu Beijingul.

La fel ca și în cazul Acordului climatic de la Paris, Joe Biden a promis că va readuce SUA în cadrul OMS după ce va deveni președinte.

Noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a semnat miercuri, în prima sa zi la Casa Albă, revenirea SUA în Acordul de la Paris privind clima, reprezentând prima sa decizie majoră de la preluarea funcției prezidențiale prin care inversează decizia predecesorului său Donald Trump de a retrage țara din această înțelegere.

Biden a semnat un număr total de 17 ordine executive, primul dintre acestea vizând purtarea măștilor de protecție în contextul pandemiei de coronavirus, informează The Guardian și BBC News.

Inversând moștenirea lui Trump, Joe Biden a semnat revenirea SUA la Acordul climatic de la Paris, o decizie salutată imediat de Comisia Europeană.

“Nu este un moment mai potrivit să începem ca astăzi”, a declarat Biden reporterilor din Biroul Oval.

“Voi începe prin a ține promisiunile pe care le-am făcut poporului american”, a continuat el.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, vicepreședintele Frans Timmermans și Înaltul Reprezentant Josep Borrell au spus că “așteptăm cu nerăbdare să avem din nou Statele Unite alături de noi în eforturile globale de combatere a crizei climatice”.

“Uniunea Europeană salută decizia președintelui Biden ca Statele Unite să adere din nou la Acordul de la Paris privind schimbările climatice.  (…) Criza climatică este provocarea definitorie a timpului nostru și poate fi abordată numai combinând toate forțele noastre. Acțiunea împotriva climei este responsabilitatea noastră globală colectivă“, au spus Timmermans și Borrell.

Acordul climatic de la Paris a fost semnat în 2015. Joe Biden era vicepreședintele SUA atunci când președintele Barack Obama a susținut acest efort global privind clima, Statele Unite fiind una dintre națiunile fanion ale acestui acord în faza sa de negociere.

Retragerea decisă de Donald Trump a făcut din Statele Unite singura ţară din 197 de semnatari care se retrage din acordul sigilat sub auspiciile Franței. Casa Albă, în timpul mandatului lui Barack Obama, se angajase să reducă emisiile Statelor Unite cu 26-28% până în 2025 faţă de nivelurile din 2005, în cadrul acordului. În linii mari, Biden este aşteptat să urmărească aceste obiective dacă va fi ales. El a promis că va atinge emisii zero nete până în 2050 în conformitate cu un plan de 2 miliarde de dolari pentru transformarea economiei. Mai mult, Biden l-a desemnat pe fostul secretar de stat John Kerry drept reprezentantul său special în probleme climatice, care va avea inclusiv un loc de membru în Consiliul de Siguranță Națională.

Cancelarul german Angela Merkel i-a felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru învestirea lor în funcție, salutând debutul unui “nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane”.

“Transmit calde felicitări cu ocazia inaugurării președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris, o adevărată sărbătoare a democrației americane. Aștept cu nerăbdare un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane“, a spus Merkel, conform unui mesaj pe Twitter al purtătorului său de cuvânt.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

Chancellor #Merkel: “Warmest congratulations on your inauguration, @POTUS Joe Biden and @VP Kamala Harris – a true celebration of American democracy. I look forward to a new chapter of German-American friendship and cooperation.” #InaugurationDay

— Steffen Seibert (@RegSprecher) January 20, 2021

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.