Connect with us

CHINA

Antony Blinken: Guvernele din Rusia și China au devenit mai represive în 2021, amenințând drepturile omului și democrația la nivel mondial. Protejarea drepturilor omului este o chestiune de securitate

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat marți că guvernele din întreaga lume, inclusiv cele din Rusia și China, au devenit mai represive anul trecut, cu ocazia publicării de către Departamentul de Stat a raportului anual privind drepturile omului la nivel mondial. În acest sens, șeful diplomației americane a subliniat că protejarea drepturilor omului este o chestiune de securitate, deoarece încălcarea acestora nu este decât o altă expresie a comportamentului acelorași state care încalcă și alte norme ale dreptului internațional, perturbând ordinea mondială.

„Investim atât de mult efort în documentarea acestor și altor abuzuri an de an, nu numai pentru că se aliniază cu valorile noastre cele mai sacre, ci și pentru că respectul pentru drepturile omului este o parte fundamentală a menținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, care este crucială pentru securitatea și prosperitatea durabilă a Americii. Guvernele care încalcă drepturile omului sunt aproape întotdeauna aceleași care încalcă și alte părți esențiale ale acestei ordini, la fel ca și invadarea, constrângerea sau amenințarea altor țări sau încălcarea normelor comerciale. Așadar, interesul nostru de a apăra drepturile omului nu este doar de principiu; este vital pentru securitatea noastră națională”, a declarat Antony Blinken.

Rapoartele de țară privind practicile în materie de drepturi ale omului, publicate de Departament în 2022, sunt un ecou al avertismentelor președintelui Biden potrivit cărora autoritarismul este în creștere în întreaga lume. În introducerea raportului, se menționează „regresul democratic continuu pe mai multe continente și autoritarismul în creștere care amenință atât drepturile omului, cât și democrația – cel mai notabil, în prezent, prin atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei”.

„În puține locuri, consecințele umane ale acestui declin au fost atât de grave ca în războiul brutal al guvernului rus împotriva Ucrainei. Acest lucru este valabil mai ales în ultimele săptămâni, pe măsură ce forțele rusești au fost împinse din orașele și localitățile pe care le-au ocupat sau înconjurat, iar dovezile atrocităților lor pe scară largă se adună. Vedem ce lasă în urma sa acest val care se retrage – cadavrele, cu mâinile legate, lăsate pe străzi; teatrele, gările, clădirile de apartamente reduse la ruine cu civili înăuntru. O auzim în mărturiile femeilor și fetelor care au fost violate și ale civililor asediați care mor de foame și de frig”, a declarat șeful diplomației americane.

Totuși, detalii referitoare la abuzurile comise de trupele ruse în războiul din Ucraina lipsesc din raport, documentul făcând referire la anul 2021.

Președintele Biden a numit apărarea democrației și a drepturilor omului drept provocarea definitorie a vremurilor noastre. Prin convocarea primului Summit pentru Democrație în decembrie 2021 – care a reunit reprezentanți din 100 de guverne, precum și din societatea civilă și din sectorul privat – el a stârnit atenția globală față de reînnoirea democrației și respectarea drepturilor omului. Guvernele participante și-au asumat angajamente semnificative pentru a revitaliza democrația acasă și în străinătate la primul Summit, cu privire la care sunt așteptate progrese semnificative în timpul actualului An de Acțiune și înainte de organizarea unui al doilea Summit.

Încălcarea drepturilor omului în Rusia

În ceea ce privește Rusia, raportul pe țară din 2021 al Departamentului de Stat privind drepturile omului semnalează că guvernul Rusiei este unul dintre principalii violatori ai drepturilor omului, invocând relatări despre reținerea activiștilor opoziției și ai drepturilor omului, precum și a jurnaliștilor, despre suprimarea severă a libertății de exprimare și a mass-mediei, despre limitări severe ale participării la procesul politic, inclusiv restricții asupra capacității candidaților opoziției de a candida la funcții publice și de a desfășura campanii politice, precum și asupra capacității societății civile de a monitoriza procesele electorale.

Chiar săptămâna aceasta, unul dintre principalii opozanți ai președintelui rus Vladimir Putin și un critic al deciziei lui Putin de a invada Ucraina, Vladimir Kara-Murza, a fost arestat și a fost reținut la Moscova.

Alte persoane, inclusiv Aleksei Navalnîi, care a fost otrăvit și încarcerat, sunt enumerate ca exemple de privare arbitrară de viață și represalii motivate politic ale Rusiei împotriva unor persoane din interiorul și din afara țării.

Alte probleme grave identificate au legătură cu infracțiuni care implică violență sau amenințări cu violența împotriva persoanelor cu handicap, a membrilor minorităților etnice și religioase și a lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor, intersexualilor și homosexualilor, cu suprimarea severă a libertății de exprimare și a mass-mediei, cu execuții extrajudiciare, arestări arbitrare, abuzuri fizice ale suspecților de către poliție și alte infracțiuni, împreună cu impunitatea frecventă a oficialilor de securitate acuzați.

În acest sens, raportul subliniază că Guvernul rus nu a luat măsuri adecvate pentru a identifica, investiga, urmări în justiție sau pedepsi majoritatea funcționarilor care au comis abuzuri și s-au implicat în acte de corupție, ceea ce a dus la un climat de impunitate.

Chiar și înainte de invazia Rusiei, Departamentul de Stat a declarat că ocuparea și pretinsa anexare de către Moscova, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea a avut un efect negativ semnificativ asupra situației drepturilor omului.

„Guvernul rus a continuat să înarmeze, să antreneze, să conducă și să lupte alături de forțele separatiste conduse de Rusia în estul Ucrainei. Autoritățile au efectuat, de asemenea, arestări, detenții și procese motivate politic ale cetățenilor ucraineni în Rusia, mulți dintre aceștia susținând că au fost torturați”, potrivit raportului.

În același timp, societatea civilă, guvernele și oamenii din întreaga lume subliniază pe bună dreptate că Ucraina este, în mod tragic, departe de a fi singurul loc în care se comit abuzuri grave. Aceștia doresc ca comunitatea internațională să atragă atenția asupra încălcărilor drepturilor omului oriunde sunt comise și să manifeste aceeași urgență în ceea ce privește oprirea abuzurilor și tragerea la răspundere a făptuitorilor.

Încălcarea drepturilor omului în China

În ceea ce privește China, Departamentul a declarat în rapotul de țară pe anul 2021 privind practicile în domeniul drepturilor omului că „Genocidul și crimele împotriva umanității au avut loc în cursul anului împotriva uigurilor predominant musulmani și a membrilor altor grupuri etnice și religioase minoritare din Xinjiang”.

În Xinjiang, autoritățile au extins taberele de internare pentru uiguri, etnici kazahi și alți musulmani, se arată în raport, menționând că, în unele cazuri, au fost folosite școli, fabrici și închisori reamenajate pentru a reține deținuții.

China a insistat asupra faptului că ceea ce Statele Unite numesc tabere de internare sunt centre de formare profesională înființate pentru a combate preventiv terorismul și extremismul religios, îndemnând în același timp Washingtonul să nu intervină în „afacerile sale interne”.

Aceeași frază a fost folosită în raportul din 2020, care a fost primul publicat în timpul administrației președintelui Joe Biden. Eticheta de „genocid” a fost aplicată inițial în ultimele zile ale administrației precedente, sub conducerea lui Donald Trump.

De asemenea, oficialii guvernamentali chinezi și serviciile de securitate au comis adesea încălcări ale drepturilor omului cu impunitate, se arată în raport.

„Problemele semnificative în domeniul drepturilor omului au inclus relatări credibile cu privire la omoruri arbitrare sau ilegale comise de guvern; dispariții forțate comise de guvern; tortură comisă de guvern; condiții de închisoare și de detenție dure și care pun în pericol viața”, potrivit Departamentului de Stat.

Raportul a mai arătat că „disparițiile prin mijloace multiple au continuat la scară națională și sistemică” în China, referindu-se la cazul jucătoarei de tenis Peng Shuai, a cărei bunăstare a devenit o sursă de îngrijorare internațională după ce a făcut acuzații de agresiune sexuală pe rețelele de socializare împotriva unui oficial puternic.

Peng a dispărut din atenția publicului timp de aproximativ trei săptămâni după ce a afirmat în postarea de pe Weibo, care a fost ștearsă între timp, la 2 noiembrie, că a fost forțată să întrețină relații sexuale în timpul unei relații extraconjugale cu fostul vicepremier chinez Zhang Gaoling.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CHINA

SUA face apel la China ”să nu se plaseze de partea greșită a istoriei”: Este momentul ca liderii mondiali să denunţe clar agresiunea flagrantă a preşedintelui Putin

Published

on

© US State Department/ Flickr

Statele Unite au solicitat miercuri Chinei să nu mai sprijine invazia rusă în Ucraina pentru a evita, astfel, să se plaseze ”de partea greșită a istoriei”, ca reacție la discuția telefonică pe care președintele Xi Jinping a avut-o cu omologul rus, Vladimir Putin, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ţările care aleg tabăra lui Vladimir Putin se vor plasa inevitabil de partea greşită a istoriei. Acum este momentul ca liderii mondiali să denunţe clar agresiunea flagrantă a preşedintelui Putin şi să fie alături de ucraineni”, a subliniat un purtător de cuvânt al diplomației americane, exprimându-și îngrijorarea față de ”alinierea Chinei cu Rusia”.

”La mai bine de trei luni de la invadarea brutală (a Ucrainei) de către Rusia, China este încă de partea Rusiei. Continuă să răspândească propaganda rusă în întreaga lume. Continuă să protejeze Rusia în cadrul organizaţiilor internaţionale, sustrăgându-se de la responsabilităţile ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Şi continuă să nege existenţa atrocităţilor comise de Rusia în Ucraina sugerând, dimpotrivă, că acestea sunt înscenate”, a estimat oficialul american.

Astfel, purtătorul de cuvânt al diplomației american a atras atenția Beijingului cu privire la orice ”ajutor militar” acordat Moscovei, dar și cu referire la oricare încercări de a sprijini Rusia să ”eludeze sancțiunile” impuse de Occident.

Politico Europe relatează că președintele chinez, Xi Jinping, a oferit miercuri cea mai lipsită de ambiguitate declarație de susținere a omologului său rus, Vladimir Putin, de la invadarea Ucrainei, promițând să sprijine ”suveranitatea și securitatea” Moscovei.

”China este dispusă să promoveze o dezvoltare constantă și pe termen lung a cooperării pragmatice bilaterale. China este dispusă să sprijine reciproc Rusia în ceea ce privește interesele fundamentale și chestiunile de interes primordial, cum ar fi suveranitatea și securitatea, precum și (să realizeze) o cooperare strategică mai strânsă”, a declarat Xi, citat de televiziunea de stat CCTV.

”Din acest an, în fața turbulențelor și transformărilor globale, relațiile sino-ruse au menținut un bun impuls de dezvoltare. Cooperarea economică și comercială dintre cele două țări progresează fără probleme”, a declarat Xi. 

În mod notabil, nu există nicio referire la ”război” sau la ”încetarea focului”. Xi i-a mai spus lui Putin că ”criza din Ucraina” ar trebui ”rezolvată în mod rezonabil”. Fără a cere o încetare a focului, Xi a spus doar că țara sa a căutat să ”faciliteze pacea mondială”.

Prietenia dintre cele două țări a fost consolidară la începutul lunii februarie prin anunțarea unui parteneriat strategic ”fără limite”, prilejuită de participarea președintelui Vladimir Putin la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, cu doar câteva săptămâni înainte de declanșarea invaziei ruse în Ucraina. 

Continue Reading

CHINA

SUA acuză Beijingul că a „restrâns și manipulat” vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în China: Nu a fost permisă evaluarea situației drepturilor omului

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite şi-au exprimat sâmbătă „preocuparea” în ceea ce priveşte posibilele limite impuse de Beijing vizitei în Xinjiang a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, citat de AFP, scrie Agerpres

„Statele Unite rămân preocupate de vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, şi a echipei sale în Republica Populară Chineză şi de eforturile acesteia din urmă de a restrânge şi manipula această deplasare”, a afirmat Antony Blinken într-un comunicat, adăugând că condiţiile acestei vizite „nu au permis o evaluare completă şi independentă a situaţiei drepturilor omului, inclusiv în Xinjiang”, în estul ţării.

Antony Blinken a subliniat că SUA sunt deranjate de rapoartele conform cărora locuitorii din Xinjiang au fost avertizați să nu se plângă sau să vorbească deschis despre condițiile din regiune, că nu s-a oferit nicio informație despre locul unde se află sutele de uiguri dispăruți și despre condițiile în care se află peste un milion de persoane aflate în detenție.

„Înaltului Comisar ar fi trebuit să i se permită întâlniri confidențiale cu membrii familiilor uigurilor și ale altor comunități minoritare etnice din diaspora din Xinjiang care nu se află în centrele de detenție, dar cărora li se interzice să călătorească în afara regiunii. Observăm, de asemenea, că Înaltului Comisar nu i s-a permis accesul la persoanele care au făcut parte din programul de transfer al forței de muncă din Xinjiang și care au fost trimise în alte provincii din China”, a mai spus el. 

Michelle Bachelet a afirmat sâmbătă într-o videoconferinţă de presă că vizita sa în China „nu a fost o anchetă, dar „a îndemnat Beijingul să oprească măsurile „arbitrare” ce vizează minoritatea musulmană uigură din Xinjiang.

Vizita a fost prima în China după 17 ani a unui Înalt Comisar pentru drepturile omului.

În timp ce Rusia reprezintă o amenințare imediată, cea pe termen lung pe care o reprezintă China pentru ordinea globală este mult mai gravă, a declarat săptămâma trecută secretarul de stat american Antony Blinken, într-un discurs menit să mobilizeze comunitatea internațională pentru a descuraja și contracara China, pe care SUA o consideră o amenințare pe termen lung la adresa stabilității globale. 

Discursul a încercat să definească un echilibru între interesele economice și militare concurente, subliniind în același timp politica guvernului american față de China.

Luând cuvântul joi la Universitatea George Washington, Blinken a declarat: „China este singura țară care are atât intenția, cât și mijloacele economice, tehnologice, militare și diplomatice pentru a promova o viziune diferită a ordinii internaționale”.

Continue Reading

CHINA

Premierul japonez anunță că SUA, India, Japonia și Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forță”, în special în regiunea Asia-Pacific

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific, a declarat marţi premierul japonez Fumio Kishida, la sfârşitul unei reuniuni la Tokyo a aşa-numitei alianţei Quad din care fac parte cele patru ţări, relatează AFP, citat de Agerpres.

Statele membre ale alianţei Quad, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu influenţa tot mai mare şi manevrele militare ale Chinei în regiune, au anunţat, de asemenea, un plan care vizează alocarea a cel puţin 50 de miliarde de dolari (circa 47 de miliarde de euro) în proiecte de infrastructură în regiunea Asia-Pacific în următorii cinci ani.

„În condiţiile în care invadarea Ucrainei de către Rusia subminează principiile fundamentale ale ordinii internaţionale, suntem de acord că încercările unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forţă nu vor fi niciodată tolerate nicăieri, în special în regiunea Indo-Pacific”, a mai spus premierul nipon.

Luni, preşedintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Tot în cursul zilei de luni, Joe Biden l-a asigurat pe premierul nipon, Fumio Kishida, pe care l-a numit „bunul meu prieten”, de angajamentul Statelor Unite privind apărarea Japoniei. 

SUA furnizează Taiwanului arme defensive, dar a rămas în mod intenționat ambiguă cu privire la eventualitatea unei intervenții militare în cazul unui atac din partea Chinei.

În cadrul politicii „O singură Chină”, SUA recunoaște poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din teritoriul chinez, dar nu a recunoscut niciodată în mod oficial pretențiile Beijingului asupra insulei cu 23 de milioane de locuitori.

De asemenea, cei patru membri ai Quad îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea în legătură cu manevrele militare ale Chinei în jurul insulelor din Pacific.

În declaraţia comună de marţi, preşedintele american Joe Biden şi premierii australian, Anthony Albanese, nipon, Fumio Kishida, şi indian, Narendra Modi, au făcut referire la „militarizarea” zonelor contestate, la „utilizarea periculoasă a navelor de gărzilor de coastă şi a miliţiilor maritime şi la eforturile de a perturba exploatarea resurselor offshore ale altor ţări”, activităţi de care China este acuzată că le desfăşoară în regiune.

În ultimele săptămâni, Beijingul a trimis zeci de avioane de război în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, iar liderul chinez Xi Jinping a declarat că „reunificarea” dintre China și Taiwan este inevitabilă, refuzând în același timp să excludă folosirea forței.

Continue Reading

Facebook

NATO11 mins ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G75 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA22 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending