Banca Mondială recomandă României să acorde atenție sporită reformelor și investițiilor prin PNRR pentru deblocarea potențialului de creștere economică pe termen lung

Economia României se confruntă cu mai multe provocări, iar deblocarea potențialului de creștere pe termen lung al țării necesită o atenție reînnoită acordată reformelor, reiese din Raportul ”Energizing Europe” al Băncii Mondiale, despre starea economiei UE în contextul unei inflații care afectează negativ câștigurile. 

Potrivit datelor Băncii Mondiale, perspectiva încetinirii creșterii economice în România exacerbează provocările generate de accentuarea dezechilibrelor externe și creșterea ratelor sărăciei. Totodată, reziliența în scădere a economiei României reflectă evoluțiile similare la nivel mondial și în UE.

Aceste aspecte au fost discutate și în cadrul întâlnirii de miercuri a ministrului de finanțe Marcel Boloș cu delegația Băncii Mondiale, condusă de  Gallina Vincelette, director pentru țările din Uniunea Europeană și Anna Akhalkatsi, manager de țară pentru România și Ungaria.

Mai exact, creșterea economică a decelerat la 0,2 % trimestru-la-trimestru în T1 2023 și se preconizează că va încetini până la aproximativ 2,6% în 2023 (Banca Mondială GEP).

De asemenea, inflația ridicată a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor și a dus la creșterea sărăciei. Rata anuală a inflației este în scădere în ultimele luni, pe fondul scăderii prețurilor la energie. Cu toate acestea, dinamica prețurilor la alimente rămâne ridicată, afectând în mod disproporționat gospodăriile mai sărace. În acest sens, prognozele arată că o rată a inflației mai ridicată ar putea duce la o creștere a ratei sărăciei cu 1,8 puncte procentuale, măsurată prin prisma pragului de sărăcie de 6,85 USD (PPP 2017). Cele mai sărace gospodării au înregistrat deja cele mai mari pierderi relative de bunăstare, simulările indicând pierderi de venituri reale de aproape 8% pentru cea mai săracă decilă de venituri.

La cele enumerate, se adaugă provocările legate de creșterea din ultimii ani a dezechilibrelor externe ale României. Începând cu 2018, țara a înregistrat o creștere a deficitelor gemene fiscal și de cont curent, coroborată cu o politică fiscală expansionistă. Cele două mari șocuri externe, mai întâi pandemia și apoi războiul, au exacerbat aceste dezechilibre.

În acest context, Banca Mondială atrage atenția că guvernul României, asemenea celorlalte guverne din UE,  se confruntă cu provocarea de a gestiona presiuni multiple concomitent cu constrângeri ale  politicii macroeconomice după o serie de șocuri negative. Astfel, susținerea creșterii economice va necesita accelerarea reformelor structurale, care au rămas în plan secund, în contextul crizelor multiple.

În discuțiile cu ministrul Marcel Boloș, delegația Băncii Mondiale a îndemnat la „menținerea stabilității macroeconomice și controlul dezechilibrelor, în special al deficitelor gemene, pentru a susține creșterea economică pe termen mediu, avansând în același timp reformele structurale”.

De aceea, în raportul său, instituția financiară internațională evidențiază rolul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în promovarea reformelor și investițiilor cheie,  care pot stimula potențialul de creștere, pot facilita tranzițiile ecologice și digitale și pot completa lacunele de infrastructură.

Banca Mondială recomandă, astfel, României o serie de reforme în domeniul social, fiscal-administrativ, bugetar, energetic și digital, după cum urmează:

• reforma pensiilor pentru a crește echitatea și sustenabilitatea fiscală pe termen lung
• reforme ale politicii fiscale și ale administrației fiscale pentru creșterea veniturilor la buget
• reforme bugetare pentru sporirea disciplinei și eficienței cheltuielilor publice
• reforme ale salarizării în sectorul public pentru a consolida performanța și sustenabilitatea fiscală
• reforme ale întreprinderilor de stat pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă
• reforme în domeniul asistenței sociale pentru consolidarea incluziunii
• reforme în sectorul energetic pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și a îmbunătăți eficiența
• digitalizarea sectorului public pentru a stimula productivitatea și calitatea serviciilor publice

În acest sens, premierul Marcel Ciolacu a solicitat delegației Băncii Mondiale, miercuri, într-o întâlnire separată, să acorde în continuare susținere pentru finalizarea proiectelor majore de investiții, în special a celor de infrastructură, și a reformelor asumate de România prin PNRR, în special reforma pensiilor și cea a salarizării bugetare.

Delegația Băncii Mondiale a subliniat că la nivel instituțional există toată deschiderea pentru colaborarea cu autoritățile române în scopul avansării cât mai rapide a acestor reforme vitale pentru viitorul României.

Conform celor mai recente evaluări ale Băncii Mondiale, economia României va crește anul acesta cu 2,6%, urmând să înregistreze un salt în 2024, până la 3,9%, pentru a se stabiliza în 2025 la 4,1%.