Connect with us

NATO

Biden, Duda și Tusk, întâlnire “istorică” la Casa Albă pentru a marca 25 ani de la aderarea Poloniei la NATO: “Nu poate exista o Europă sigură fără o Polonie puternică”

Published

on

© The White House

Președintele american Joe Biden, omologul său polonez Andrzej Duda și prim-ministrul polonez Donald Tusk au marcat marți, la Casa Albă, 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO, printr-o vizită pe care liderul de la Washington a calificat-o drept “istorică” și în cadrul căreia liderii de la Varșovia, rivali politici acasă, au pledat pentru sprijinirea Ucrainei și creșterea bugetelor pentru apărare ale țărilor NATO.

“Această vizită istorică a marcat cea de-a 25-a aniversare a aderării Poloniei la NATO și subliniază angajamentul de fier al celor două națiuni ale noastre față de Alianța NATO, care ne face pe toți mai siguri. Liderii s-au angajat să asigure un sprijin continuu pentru autoapărarea Ucrainei împotriva războiului de agresiune al Rusiei. De asemenea, au discutat despre parteneriatul puternic dintre SUA și Polonia în domeniul securității energetice și despre importanța durabilă a valorilor democratice”, se arată într-un comunicat al Casei Albei.

“Am precizat din nou că Statele Unite și Polonia sunt cu mândrie alături de Ucraina în fața războiului brutal de cucerire al Rusiei”, a scris Biden, pe X, în timp ce Donald Tusk l-a îndemnat: “Domnule președinte, haideți să rămânem fermi și mereu împreună”.

Rivali politici acasă, Duda și Tusk au transmis la Washington că Polonia este un pilon solid și durabil al comunității transatlantice

Potrivit liderilor de la Varșovia, această vizită nu este doar o celebrare a celei de-a 25-a aniversări a aderării Poloniei la NATO, ci și o chestiune de securitate internațională.

“Ne aflăm astăzi aici, alături de președintele Duda, și pentru a afirma că Polonia este și va fi un pilon solid și durabil al comunității transatlantice. Țara noastră este acum o democrație stabilă, previzibilă pentru aliații noștri, de care depinde în mare măsură securitatea întregii regiuni”, a spus Tusk, citându-l pe Papa Ioan Paul al II-lea, care a spus lumii în drumul Poloniei spre Occident că “nu poate exista o Europă dreaptă fără o Polonie independentă”.

“Nu poate exista o Europă sigură fără o Polonie puternică”, a continuat Tusk.

 

Duda cere altor aliați NATO să urmeze exemplul Poloniei, care alocă 4% din PIB pentru apărare

Președintele polonez Andrzej Duda a profitat marți de o vizită comună la Casa Albă cu rivalul său politic, premierul polonez Donald Tusk, pentru a face apel la aliații din NATO să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare și pentru a face presiuni asupra unui Washington divizat pentru a ieși din impasul în care se află cu privire la suplimentarea fondurilor pentru Ucraina, într-un moment critic al războiului din Europa, relatează și Associated Press.

Duda dorește ca membrii alianței NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB, în timp ce Rusia își pune propria economie pe picior de război și își duce mai departe planurile de a cuceri Ucraina. Polonia cheltuiește deja 4% din propria producție economică pentru apărare, dublu față de obiectivul actual de 2% pentru națiunile NATO.

“Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat cu adevărat că Statele Unite sunt și ar trebui să rămână liderul în materie de securitate. Dar alți aliați trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea alianței în ansamblu. Două procente era bine acum 10 ani. Acum este nevoie de 3% ca răspuns pentru războiul la scară largă lansat de Rusia chiar dincolo de granița de est a NATO”, a declarat Duda.

SUA vor acorda Poloniei un împrumut de 2 miliarde de dolari pentru modernizarea apărării sale

În cadrul reuniunii, președintele Biden a împărtășit faptul că Statele Unite vor avansa cu decizia unui împrumut direct de 2 miliarde de dolari pentru finanțarea militară externă (FMF) acordat Poloniei pentru a consolida securitatea acesteia și pentru a sprijini modernizarea apărării sale, utilizând fonduri alocate anterior de Congres.

Potrivit Administrației de la Washington, acest împrumut va permite Poloniei să achiziționeze echipamente de apărare americane suplimentare, sprijinind în continuare locurile de muncă din SUA și aprofundarea relațiilor noastre de securitate.

De asemenea, Biden a anunțat că Statele Unite se vor oferi să vândă Poloniei 96 de elicoptere AH-64 Apache. Acesta este un pas important pentru a oferi forțelor armate poloneze capacități de ultimă generație pentru a se apăra, pentru a consolida interoperabilitatea NATO și pentru a susține în continuare industria de apărare din SUA.

După ani de eforturi, Republica Cehă, Polonia şi Ungaria au devenit membre ale NATO pe 12 martie 1999.

Cele trei țări din Europa Centrală au fost primii foști membri ai Pactului de la Varşovia, alianţa dominată de Uniunea Sovietică dizolvată în 1991, care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică, printr-o decizie luată în 1997 și oficializată la 12 martie 1999.

La momentul acelei extinderi, președintele democrat Bill Clinton îi primea la Casa Albă pe liderii celor trei, între care se afla și premierul de atunci și acum al Ungariei, Viktor Orban, devenit între timp un lider intrat în coliziune cu valorile europene și euro-atlantice.

După alți trei ani, la un summit NATO ținut la Praga, au fost primite și alte foste țări comuniste: Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia și cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, aderarea lor efectivă având loc la 29 martie 2004.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

Published

on

© NATO

Argentina a cerut să devină “partener global” al NATO, solicitare transmisă formal Alianţei în cadrul unei întâlniri pe care ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, a avut-o la Bruxelles cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

“M-am întâlnit cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. I-am prezentat scrisoarea de intenție prin care se exprimă solicitarea Argentinei de a deveni partener global al acestei organizații. Vom continua să lucrăm la recuperarea legăturilor pentru modernizarea și antrenarea forțelor noastre la standardele NATO”, a scris Petri, pe Twitter.

“Este o mare plăcere să-i urez bun venit ministrului Apărării, domnul Petri, la Cartierul General al NATO. Argentina joacă un rol important în America Latină și salut cererea de astăzi de a explora posibilitatea de a deveni partener NATO. NATO colaborează cu o serie de țări din întreaga lume pentru a promova pacea și stabilitatea. O cooperare politică și practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambele părți”, a declarat și Mircea Geoană, conform unui comunicat al Alianței.

Cei doi lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la provocările de securitate europene și latino-americane. Secretarul general adjunct a salutat rolul Argentinei în sprijinirea Ucrainei cu asistență umanitară vitală, inclusiv alimente, medicamente și sprijin pentru refugiați.

Dialogul politic al NATO cu Argentina a început în prima parte a anilor 1990. Ulterior, Buenos Aires a contribuit la operațiunile NATO de sprijinire a păcii în Bosnia și Herțegovina, precum și în Kosovo.

În prezent, Columbia este singura țară parteneră a NATO din America Latină.

Orice decizie cu privire la un parteneriat oficial ar necesita un consens din partea tuturor celor 32 de aliați.

Continue Reading

NATO

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

Published

on

© NATO Allied Air Command

Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

 

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

Continue Reading

NATO

Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO

Published

on

© Universitatea din București/ Facebook

Reprezentanți ai Universității din București au participat, în calitate de special guests, la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă (Civil Protection Group) al NATO, care s-a desfășurat la sediul NATO din Bruxelles în perioada 15 – 16 aprilie 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul a reunit reprezentanții tuturor țărilor NATO și partenere și a fost dedicat evoluțiilor și dezvoltărilor la nivel NATO în domeniul rezilienței.

În cadrul întâlnirii au avut loc discuții despre agenda Comitetului pentru Reziliență al NATO cu privire la aspectele civile în dezvoltarea conceptului de apărare colectivă, precum și informări și discuții privind instrumentele și capacitățile de evaluare a formelor și aspectelor rezilienței în domeniile de interes strategic.

Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de două cadre didactice ale Facultății de Administrație și Afaceri, prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică și prof. univ. dr. Elena Druică.

În ultimii patru ani, Universitatea din București a desfășurat, în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un program de cercetare asupra rezilienței care a implicat dezvoltarea exploratorie a unor instrumente pentru evaluarea rezilienței societale în fața unei game variate de provocări, incluzând crize, șocuri și evoluții destabilizante, atât la nivel intern, cât și extern. Coordonată de prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică, această abordare inovatoare în direcția cercetării aplicate a fost considerată de autoritățile și experții organizației transatlantice ca fiind de o relevanță specială pentru agenda NATO și de interes aplicat pentru toate țările membre și partenere.

„Participarea Universității din București la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă al NATO a fost un moment care a marcat din nou recunoașterea internațională a calității cercetărilor noastre și a contribuției noastre la dezvoltarea conceptelor și analizelor aplicate de reziliență societală. În ultimii patru ani, în colaborare strânsă cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, am dezvoltat o linie inovatoare de cercetări aplicate care contribuie semnificativ la evaluarea și îmbunătățirea capacității de protecție în fața unor riscuri și provocări la nivel național și internațional, reflectând încă o dată aplicabilitatea practică a cercetărilor realizate de experții noștri pentru politicile și deciziile publice”, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

Prototipul unui instrument de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de către echipa de cercetători a UB a fost prezentat în cadrul sesiunii plenare și a fost primit cu mare interes de participanți, ceea ce a demonstrat succesul colaborării instituționale între UB și structurile naționale de profil, precum Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Rezultatele prezentate la Bruxelles reflectă angajamentul și contribuția României la promovarea parteneriatelor strategice, concretizând, încă o dată, angajamentul Universității din București pentru cercetarea de vârf.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL1 hour ago

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

SUA1 hour ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

SCHENGEN1 hour ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA16 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.17 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA17 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA18 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA18 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending