Uniunea Europeană trebuie să fie vizibilă și vocală cu privire la situația de securitate din Europa și acumulările de trupe rusești în apropierea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, a declarat luni ministrul de externe Bogdan Aurescu, pledând din nou pentru “accelerarea pregătirii sancțiunilor” europene la adresa Moscovei, dacă regimul de la Kremlin avansează militar în Ucraina.
“Situația de securitate din Europa (…) se înrăutățește din cauza acumulării de trupe rusești rusești în apropierea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. Este o continuare a discuției pe care am avut-o în urmă cu 10 zile la Gymnich, la Brest, iar astăzi voi reafirma poziția României că UE trebuie să fie vizibilă și vocală pe această temă și este foarte important că astăzi putem adopta concluziile Consiliului. Și în aceste concluzii ale Consiliului vom spune foarte clar că Federația Rusă trebuie să de escaladeze situația în apropierea, a Ucrainei în regiunea Mării Negre”, a declarat Aurescu.
Arrival and doorstep by @BogdanAurescu, Minister of #ForeignAffairs of #Romania, at the Foreign Affairs Council, taking place on 24 January 2022, in Brussels.
On #Russia #Ukraine: “The European Union has to be visible and vocal on this issue.”https://t.co/R5Az1a7mBs
— EU Council TV News (@EUCouncilTVNews) January 24, 2022
El a respins, asemenea omologilor săi și a șefului diplomației UE, conceptul de sfere de influență promovat de pe Rusia, pe care îl consideră “învechit” și care “nu ar trebui să fie utilizat în contextul actual în contextul securității europene”.
În cadrul agendei este prevăzută și o reuniune extraordinară prin videoconferință cu secretarul de stat american, Antony Blinken, despre situația europeană de securitate, despre care Aurescu a precizat că “ne coordonăm cu partenerii noștri”, mai ales că România a participat la astfel de consultări în formatul București 9.
“Astăzi vom avea această întâlnire cu întâlnirea virtuală cu secretarul de stat Blinken, după întâlnirea pe care acesta a avut-o vineri la Geneva cu ministrul de externe al Federației Ruse. Ne-am coordonat înainte și ne coordonăm și acum, după această întâlnire. Și aș dori să îmi exprim aprecierea pentru faptul că secretarul Blinken și ministrul Lavrov au fost de acord să aibă alte întâlniri, cel puțin încă o întâlnire, acesta este un lucru bun, deoarece dialogul ar trebui să continue“, a spus ministrul român de externe
Blinken şi Lavrov au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.
În continuare, Aurescu a explicat că “acesta este scopul eforturilor noastre diplomatice de a stimula dialogul pentru a se ajunge la o dezescaladare”.
“Și aș dori să reamintesc, în acest context, faptul că există, de asemenea, o altă invitație pentru o serie de întâlniri, invitația NATO în contextul Consiliului NATO-Rusia, și este de datoria Rusiei să accepte această invitație, deoarece Rusia trebuie să acționeze într-un mod responsabil”, a punctat el.
Asemenea poziției exprimate la reuniunea de la Brest, găzduită de președinția franceză a Consiliului UE, ministrul Aurescu a insistat pentru pregătirea în avans a unor sancțiuni UE la adresa Rusiei.
“În același timp, astăzi voi sublinia faptul că trebuie să mergem mai departe cu progresia sancțiunilor, pentru că acesta este instrumentul pe care îl puteți folosi, cel mai puternic instrument pe care UE îl poate folosi pentru a descuraja continuarea agresiunii rusești. Și de aceea cred că trebuie să accelerăm pregătirea sancțiunilor, iar concluziile Consiliului pe care le vom adopta astăzi, sper că vor sublinia acest lucru într-un mod hotărât”, a completat șeful diplomației rămâne
Însă, la nivel european, limbajul politic privind sancțiunile este contradictoriu, deși Statele Unite au anunțat deja sancțiuni împotriva a patru agenți ruși pentru imixtiunea lor în Ucraina în încercarea de a provoca destabilizare și au afirmat că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.
Precum România, Polonia a făcut apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”.
Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”. Un ton similar i-a aparținut și ministrului de externe al Austriei, care dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei.
Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.
Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.
“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.
O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.
