Connect with us

ONU

Bogdan Aurescu: România, profund preocupată de conflictele înghețate în regiunea Mării Negre. Am propus să discutăm această temă la nivelul UE

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite “îngheţate”, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea şi cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securităţii noastre naţionale, a afirmat, luni, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a deschis conferinţa cu tema “Multilateralismul şi Pacea”, organizată de Institutul Diplomatic Român cu ocazia celebrării a 65 de ani de apartenenţă a României la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi a 75 de ani de existenţă a Organizaţiei, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit discursului său transmis de MAE, şeful diplomaţiei române a subliniat că pe parcursul celor 65 de ani de apartenenţă la ONU, România “a demonstrat pragmatic angajamentul său faţă de dezvoltarea sistemului multilateral, în conformitate cu valorile Cartei ONU, atât din punct de vedere normativ, conceptual, prin contribuţiile aduse de către diplomaţii români în dezbaterile şi negocierile care au avut loc în cadrul Organizaţiei, cât şi prin contribuţii concrete la misiunile de menţinere a păcii, precum şi prin sprijin concret pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”.

De altfel, Bogdan Aurescu a transmis anterior și un mesaj cu prilejul aniversării a 65 de ani de la aderarea țării noastră la ONU, în care a subliniat că România a fost și va rămâne un membru activ implicat în buna funcționare a Organizației Națiunilor Unite, demonstrând un angajament autentic și durabil pe toate palierele.

Astfel, a adăugat el, România “este un promotor activ al participării la misiuni de pace ale ONU, domeniu în care există o tradiţie de aproape trei decenii”.

“Am luat parte la numeroase astfel de operaţiuni, dintre care le amintesc pe cele din Republica Democrată Congo, din Sudanul de Sud, din Mali sau din Kosovo, iar România continuând şi pe mai departe să acorde atenţie acestui segment de activitate”, a subliniat Aurescu, adăugând că România este ferm angajată în menţinerea ordinii internaţionale bazate pe reguli, în consolidarea arhitecturii globale a controlului armamentelor, neproliferării şi dezarmării, ţinând totodată cont de contextul de securitate şi, bineînţeles, de apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică.

“România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite îngheţate, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea şi cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securităţii noastre naţionale. Evoluţii recente, ba chiar în derulare după cum putem constata, în vecinătatea noastră estică şi zona extinsă a Mării Negre relevă, încă o dată, faptul că nu putem vorbi despre aceste conflicte ca despre nişte conflicte îngheţate, ci despre nişte conflicte a căror rezolvare încă trenează şi a căror temperatură este variabilă, ceea ce devine un instrument de influenţă pentru unii actori cu interese geopolitice înguste, de sumă nulă”, a arătat ministrul.

Citiți și Bogdan Aurescu, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE: România solicită o dezbatere a miniștrilor de externe din UE privind conflictele înghețate din regiunea Mării Negre

În acest context, a afirmat el, “România evaluează că tema conflictelor prelungite trebuie să redobândească o atenţie sporită pe agenda organizaţiilor multilaterale”.

“Acesta este şi motivul pentru care am propus, alături de alte zece state membre ale Uniunii Europene, recent, introducerea acestui subiect pe agenda unui viitor Consiliu al Afacerilor Externe. De asemenea, am ridicat această temă recent şi în cadrul reuniunii ministeriale a NATO de la începutul acestei luni. Am amintit despre importanţa soluţionării conflictelor îngheţate sau prelungite şi la Consiliul Ministerial OSCE, tot de la începutul lunii decembrie. Cred că este important ca această temă să-şi găsească un rol din ce în ce mai proeminent pe agenda de dezbatere atât în România, cât şi în plan extern”, a spus Bogdan Aurescu.

De asemenea, ministrul a vorbit şi de gestionarea crizei sanitare de anul acesta.

“Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra tuturor domeniilor vieţii noastre şi ne-a arătat care sunt vulnerabilităţile la nivel naţional şi internaţional. În acelaşi timp, pandemia a arătat că, pentru soluţionarea crizelor globale, este necesar un răspuns global. Ca să facem faţă crizei actuale, manifestată nu doar sub aspectul sănătăţii, dar şi economic, social, democratic, este necesară o ordine globală funcţională şi un sistem multilateral puternic, eficient şi bazat pe norme”, a punctat el.

În concluzie, a spus că “răspunsul cuprinzător al ONU la această criză evidenţiază interdependenţa pilonilor economic, umanitar, de securitate şi al drepturilor omului”. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor: Violența domestică continuă să fie o problemă alarmantă, accentuată în contextul COVID-19

Published

on

© Comisia Europeană/Twitter

Violența împotriva femeilor și tinerelor este o problemă globală și reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, care s-a agravat și mai mult în timpul crizei generate de COVID-19, a transmis joi Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Combaterii Violenței Împotriva Femeilor. 

Pentru a contribui la conștientizarea acestei probleme, Organizația Națiunilor Unite va dedica următoarele 16 zile campaniei de activism.

Un mesaj în acest sens a venit și din partea Administrației Prezidențiale din România, care se alătură și în acest an campaniei „Construim o lume portocalie! Oprim violența împotriva femeilor”, cu ocazia Zilei Internaționale a eliminării violenței împotriva fetelor și femeilor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

În cadrul campaniei, care se desfășoară între 25 noiembrie și 10 decembrie 2021, instituții emblematice din întreaga lume vor fi iluminate în portocaliu, culoarea simbol a luptei împotriva violenței asupra femeilor.

Cele 16 zile de activism dedicate acestei campanii au scopul de a crește gradul de conștientizare și informare în rândul publicului larg asupra fenomenului de violență împotriva femeilor și a discriminării pe criterii de gen. Astfel, în semn de solidaritate, Palatul Cotroceni va fi iluminat joi, 25 noiembrie 2021, în portocaliu, începând cu ora 18:00.

În România, violența domestică continuă să fie o problemă alarmantă, accentuată în contextul pandemiei de COVID-19. Conform Inspectoratului General al Poliției Române, în 2020, au fost sesizate aproximativ 27.000 de cazuri de violență în familie, 80% dintre victime fiind fete și femei.

Este extrem de important ca victimele să raporteze imediat orice tip de agresiune, iar autoritățile statului să trateze responsabil fiecare caz de violență domestică sesizat. Totodată, avem responsabilitatea, fiecare dintre noi, să nu fim indiferenți în fața acestui fenomen îngrijorător și să încurajăm victimele să ceară ajutor. Autoritățile publice și societatea civilă trebuie să lucreze împreună și să dezvolte strategii concrete pentru ca aceste acte de violență să fie descurajate, iar drepturile victimelor să fie protejate.

În România, campania „Construim o lume portocalie! Oprim violența împotriva femeilor” este organizată de către Uniunea Soroptimist Internațional România (USIR) și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), ca parte a campaniei mondiale din acest an a Organizației Națiunilor Unite cu tema „Orange the world: End violence against women now!”.

Citiți și: Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate

Este foarte important ca autoritățile să formuleze și să implementeze politici și strategii specifice pentru a proteja și ajuta supraviețuitoarele violenței de gen, subliniază 20 de misiuni diplomatice acreditate la București, printre care Ambasada SUA, Franței, Regatului Unit, dar și Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un mesaj dat publicității în preambulul marcării Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

Implementarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă o etapă importantă pentru a ajunge la egalitate și pace, protejând drepturile a milioane de femei și fete, transmitea acum un an președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va prezenta în luna decembrie o propunere de combatere a violenței bazate pe gen, potrivit programului de lucru al instituției

Într-un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană, Uniunea Europeană are un angajament de lungă durată în ceea ce privește egalitatea de gen, dar cu toate acestea, au fost luate prea puține măsuri pentru a integra egalitatea de gen, pentru a promova în mod sistematic și activ egalitatea de gen în elaborarea politicilor și în cheltuirea bugetului UE, informează un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană


Prin Rezoluția nr. A/RES/54/134, la 17 decembrie 1999, Adunarea Generală a ONU a stabilit ca data de 25 Noiembrie să fie desemnată Ziua internațională pentru eliminarea violenței asupra femeilor. Astfel, Adunarea Generală a ONU invită guvernele, agențiile ONU, organizațiile internaționale și neguvernamentale să organizeze evenimente în această zi pentru a atrage atenția publicului asupra problemei violenței împotriva femeilor.

De asemenea, începând cu anul 1991, a fost lansată campania internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor, care marchează seria celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor și care se derulează, în fiecare an, în perioada 25 noiembrie (Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor)  10 decembrie (Ziua Internațională a Drepturilor Omului – adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului).

Continue Reading

ONU

Sondaj UNICEF: Copiii și tinerii sunt cu 50% mai înclinați decât persoanele mai în vârstă să creadă că lumea se transformă într-un loc mai bun cu fiecare generație

Published

on

© International Rescue Committee (IRC), 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Copiii și tinerii sunt cu 50% mai înclinați decât persoanele mai în vârstă să creadă că lumea se transformă într-un loc mai bun cu fiecare generație, potrivit unui nou sondaj internațional realizat de UNICEF și Gallup și publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, din sondaj reiese și faptul că tinerii cred într-o proporție mai mare că viața copiilor s-a ameliorat, o majoritate covârșitoare considerând că serviciile medicale, educația și siguranța fizică de care se bucură copiii de astăzi sunt la un nivel mai ridicat decât în cazul generației părinților lor.

Totuși, în ciuda optimismului lor, tinerii nu sunt nicidecum naivi, așteptându-se la acțiuni împotriva schimbărilor climatice, exprimând scepticism față de informațiile pe care le accesează pe rețelele de socializare și luptându-se cu stări de depresie și anxietate.

Aceștia se consideră cetățeni globali într-o proporție mult mai mare decât persoanele mai în vârstă și îmbrățișează mai ușor ideea cooperării internaționale în lupta împotriva unor amenințări precum pandemia de COVID-19.

”În prezent, lumea are nenumărate motive de pesimism: schimbările climatice, pandemia, sărăcia și inegalitatea, creșterea neîncrederii și răspândirea naționalismului. Dar iată și un motiv de optimism: copiii și tinerii refuză să privească lumea prin lentilele întunecate ale adulților. Față de generațiile mai în vârstă, tinerii lumii își păstrează speranța, au o perspectivă mult mai globală și sunt hotărâți să transforme lumea într-un loc mai bun. Tinerii din zilele noastre își fac griji pentru viitor, dar se consideră parte a soluției”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore.

Sondajul din cadrul proiectului Changing Childhood este primul de acest gen care caută să afle părerea mai multor generații despre lume în general și despre ce înseamnă să fii copil în zilele noastre.

Acesta a inclus peste 21.000 de persoane din două grupe de vârstă (15-24 de ani și 40 de ani și peste), provenind din 21 de țări. S-au realizat sondaje reprezentative la nivel național în țări din toate regiunile – Africa, Asia, Europa, America de Nord și America de Sud – și din toate categoriile de venit.

În general, datele schițează imaginea generațiilor tinere ca un produse ale globalizării. De exemplu, în medie, aproape de două ori mai mulți tineri (39%) decât persoane mai în vârstă (22%) se consideră ca făcând parte din comunitatea mondială mai mult decât din propria națiune sau comunitate locală. Cu fiecare an adăugat la vârsta respondentului, ponderea persoanelor care se consideră cetățeni globali scade, în medie, cu aproximativ un procent.

Sondajul – realizat în timpul pandemiei – remarcă de asemenea faptul că tinerii și copiii au, în general, mai multă încredere în guvernele țărilor lor, în oamenii de știință și în presa internațională ca surse de informații fiabile. Și totuși, sondajul arată că tinerii de astăzi sunt conștienți de problemele cu care se confruntă lumea:

  • Majoritatea tinerilor identifică o serie de riscuri serioase la care sunt expuși copiii în mediul online, precum vizionarea de conținut violent sau explicit din punct de vedere sexual (78%) sau bullying-ul (79%).
  • Doar 17% dintre tineri spun că au „multă” încredere în platformele sociale în ceea ce privește furnizarea de informații fiabile.
  • În timp ce 64% dintre tinerii din țările cu venituri mici și medii cred că, la maturitate, copiii din țara lor vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor, tinerii din țările cu venituri mari cred într-o mică măsură în progresul economic. În aceste state, mai puțin de o treime dintre tinerii respondenți afirmă că, la vârsta maturității, copiii din zilele noastre vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor.
  • Peste o treime dintre tineri declară că se simt adesea nervoși sau anxioși și aproape unul din cinci spune că se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru orice fel de activitate.
  • În medie, 59% dintre tineri declară că, în zilele noastre, copiii sunt supuși presiunii de a reuși mai mult decât părinții lor în copilărie.

Sondajul constată și faptul că tinerii vor să vadă progrese mai rapide în lupta împotriva discriminării, mai multă cooperare între țări și să fie ascultați de către factorii de decizie:

  • În medie, aproape trei sferturi dintre tinerii care sunt conștienți de schimbările climatice cred că guvernele ar trebui să ia măsuri importante pentru a le combate. Proporția este și mai ridicată în țările cu venituri mici și medii (82%) unde se așteaptă ca impactul schimbărilor climatice să fie cel mai grav.
  • În aproape toate țările incluse în sondaj, marea majoritate a tinerilor declară că țările lor ar fi mai puțin expuse amenințărilor precum COVID-19 dacă guvernele s-ar coordona cu alte state în loc să acționeze pe cont propriu.
  • Tinerii sprijină mai puternic drepturile persoanelor LGBTQ+, la cârma luptei pentru egalitate aflându-se femeile tinere.
  • În medie, 58% dintre persoanele de 15-24 de ani cred că este foarte important ca liderii politici să asculte copiii.

Sondajul identifică anumite zone în care se remarcă o puternică aliniere între generațiile tinere și cele mai în vârstă – în special referitor la climă, importanța educației, cooperarea internațională și implicarea copiilor. La polul opus, optimismul, abordarea dintr-o perspectivă globală și recunoașterea progreselor istorice reprezintă câteva dintre clivajele cele mai profunde. 

Scopul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului – sărbătorite în fiecare an pe 20 noiembrie – este acela de a sensibiliza cu privire la milioanele de copii cărora li se neagă dreptul la servicii de sănătate, nutriție, educație și protecție adecvate și de a promova vocea tinerilor ca un element critic în orice discuție despre viitorul lor.

Odată cu publicarea sondajului, UNICEF lansează o nouă platformă interactivă, www.unicef.org/changing-childhood, conținând toate datele din cadrul sondajului și raportul proiectului. 

Proiectul Changing Childhood reprezintă primul sondaj realizat la nivel mondial în rândul mai multor generații cu scopul de a afla părerea acestora referitor la ce înseamnă să fii copil în prezent. În cadrul proiectului, UNICEF a colaborat cu Gallup pentru realizarea unui sondaj în rândul a peste 21.000 de adulți și copii din 21 de țări, în perioada februarie-iunie 2021. În fiecare țară, eșantionarea a fost una aleatorie și reprezentativă la nivel național pentru două categorii ale populației: persoane de 15-24 de ani și persoane de 40 de ani și peste. Aria de acoperire a reprezentat-o întreg teritoriul țării, inclusiv mediul rural, iar baza de sondaj a cuprins întreaga populație civilă neinstituționalizată din fiecare grupă de vârstă, cu acces la telefon.

Țările incluse în sondaj sunt: Argentina, Bangladesh, Brazilia, Camerun, Etiopia, Franța, Germania, Japonia, India, Indonezia, Kenya, Liban, Mali, Maroc, Nigeria, Peru, Regatul Unit, Spania, SUA, Ucraina și Zimbabwe. 

Continue Reading

ONU

Bogdan Aurescu a fost reales ca membru al Comisiei de Drept Internațional a ONU

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a fost reales, vineri, de către Adunarea Generală a ONU, ca membru al Comisiei de Drept Internațional (CDI), pentru un al doilea mandat, care se va desfășura în perioada 2023-2027, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministerul Afacerilor Externe salută realegerea, la 12 noiembrie 2021, la New York, de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a prof. dr. Bogdan Aurescu, ca membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional (CDI) a ONU, pentru un al doilea mandat în cadrul Comisiei, care se va desfășura în perioada 2023-2027. Bogdan Aurescu a exercitat primul mandat în cadrul CDI în perioada 2017-2022, în baza alegerilor care au avut loc la 3 noiembrie 2016.

Comisia de Drept Internațional are ca obiectiv dezvoltarea progresivă a dreptului internațional și codificarea sa, fiind un organ subsidiar al Adunării Generale ONU, înființat în baza art. 13 alineatul 1 din Carta ONU.

Conform Statutului CDI, cei 34 de membri ai Comisiei sunt experți independenți în domeniul dreptului internațional, cu o experiență recunoscută pe plan internațional în acest domeniu, atât în ce privește aspectele teoretice, cât şi cele practice ale dreptului internațional.

Membrii Comisiei pot proveni din mediul universitar, din corpul diplomatic, din mediul guvernamental sau al organizaţiilor internaţionale, aceștia desfășurându-și activitatea în cadrul CDI complementar funcțiilor deținute în aceste domenii, pe parcursul sesiunii anuale, desfășurată de regulă la sediul ONU din Geneva, pe durata a câteva săptămâni, în restul timpului membrii desfășurând activități individuale de studiu, cercetare, concepție și redactare, respectiv activitățile lor profesionale de bază.

Realegerea pentru un nou mandat în cadrul CDI confirmă aprecierea statelor membre ONU pentru activitatea desfășurată de prof. Bogdan Aurescu în cadrul Comisiei. Astfel, în cadrul primului său mandat la CDI, în calitate de co-președinte al Grupului de Studiu privind creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional (Sea-level rise in relation to international law), format de lucru stabilit în cadrul Comisiei, Bogdan Aurescu, care a avut un rol principal în promovarea acestui subiect pentru a fi inclus pe agenda Comisiei, s-a implicat în mod direct în analiza acestei teme de importanță deosebită la nivel internațional – creșterea nivelului mărilor și oceanelor reprezentând un efect nemijlocit și grav al schimbărilor climatice –, din perspectiva implicațiilor sale juridice complexe pentru un număr foarte mare de state (aproximativ 140 de state fiind afectate direct sau indirect de acest fenomen).

În această calitate, Bogdan Aurescu a co-autorat First Issues Paper, document substanțial elaborat în anul 2020 (https://legal.un.org/docs/?symbol=A/CN.4/740), în care este analizată problema creșterii nivelului mărilor din perspectiva dreptului mării. Documentul a reprezentat baza unor dezbateri ample și fructuoase în acest an în cadrul Comisiei, precum și în cadrul Comisiei Juridice (Comisia a-VI-a) a Adunării Generale ONU. Activitatea membrilor Grupului de Studiu va fi completată și consolidată pe parcursul anilor următori, Comisia urmărind identificarea unor răspunsuri juridice adecvate la una dintre provocările cele mai acute generate la nivel global de schimbările climatice.

Ca unic organism ONU ce acţionează efectiv şi concret pentru construirea dreptului internațional contemporan, rolul fundamental al Comisiei în sistemul ONU este recunoscut – mai ales în contextul actualelor provocări cu care se confruntă comunitatea internațională – ca veritabil pilon de stabilitate și reper pentru relaţiile internaţionale, contribuind la realizarea și menținerea supremaţiei dreptului la nivel internațional (International Rule of Law) și a ordinii internaționale bazate pe norme (Rules-Based International Order).

Totodată, prin mandatul său specific, dedicat consolidării cadrului juridic în care se desfășoară relațiile internaționale, Comisia contribuie nemijlocit la demersurile ONU vizând asigurarea securității și stabilității, într-un context marcat de cele mai diverse și grave provocări la adresa comunității internaționale.

Astfel, pe agenda Comisiei figurează subiecte relevante în contextul global actual, precum aplicarea provizorie a tratatelor internaţionale, succesiunea statelor în ceea ce privește răspunderea internațională, protecţia atmosferei în dreptul internaţional, imunitatea oficialilor statului în faţa jurisdicţiilor penale naţionale străine, creșterea nivelului mărilor și al oceanelor în relație cu dreptul internațional.

Rezultatul acestei realegeri reprezintă, pe de o parte, reconfirmarea prestigiului de care se bucură Școala Română de Drept Internațional, iar pe de altă parte, aprecierea pentru profesionalismul și expertiza în domeniu ale membrului român la CDI, care își va continua activitatea pe parcursul celui de-al doilea mandat la CDI”, arată un comunicat al MAE.

Comisia de Drept Internațional a fost creată în anul 1947 și a început să funcționeze în anul 1949. Acest organism a elaborat până în prezent un număr impresionant de proiecte de tratate internaționale, adoptate ulterior sub egida ONU, în domenii de importanţă deosebită pentru comunitatea internațională.

Printre acestea se numără cele două Convenţii privind relaţiile diplomatice şi respectiv privind relaţiile consulare (1961 şi 1963), cele două Convenţii privind dreptul tratatelor (1969 şi 1986), Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie (1968), cele două Convenţii privind succesiunea statelor (1978 şi 1983), Convenţia privind folosirea cursurilor de apă în alte scopuri decât navigaţia (1997), Convenţia privind imunităţile de jurisdicţie ale statelor şi ale bunurilor acestora (2005), un proiect de Statut al Curţii Penale Internaţionale (finalizat în 1994).

Mandatul membrilor Comisiei este de cinci ani, cu posibilitatea realegerii. Mandatul actual al membrilor Comisiei a fost prelungit cu un an (până în 2022), ca urmare a contextului generat de pandemia de COVID-19 ce a împiedicat desfășurarea sesiunii CDI din anul 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.5 mins ago

Viitorul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, anunță că își va concentra politica externă asupra colaborării cu țările democratice

Cristian Bușoi9 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European: Zi plină cu ”multe dezbateri despre criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării”

Dan Motreanu10 mins ago

Raportul privind zonele urbane, coordonat de eurodeputatul Dan Motreanu în numele PPE, a primit undă verde din partea Comisiei pentru dezvoltare regională din PE

JUSTIȚIE53 mins ago

Klaus Iohannis: Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar. O justiție independentă reprezintă o adevărată modernizare a statului

COMISIA EUROPEANA57 mins ago

Noile norme privind cotele TVA oferă statelor membre o mai mare flexibilitate, sprijinind în același timp prioritățile UE în ceea ce privește mediul, digitalizarea și sănătatea publică

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu propune ca fondurile rezultate din comerțul cu emisii să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fie investite în combustibilii alternativi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană caută noi mijloace pentru a combate violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ și altor minorități

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică 

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA, Germania, Franța, Italia și Regatul Unit sprijină ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și cer Rusiei să detensioneze situația: Diplomația este singura cale

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending