Connect with us

ONU

Bogdan Aurescu: România, profund preocupată de conflictele înghețate în regiunea Mării Negre. Am propus să discutăm această temă la nivelul UE

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite “îngheţate”, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea şi cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securităţii noastre naţionale, a afirmat, luni, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a deschis conferinţa cu tema “Multilateralismul şi Pacea”, organizată de Institutul Diplomatic Român cu ocazia celebrării a 65 de ani de apartenenţă a României la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi a 75 de ani de existenţă a Organizaţiei, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit discursului său transmis de MAE, şeful diplomaţiei române a subliniat că pe parcursul celor 65 de ani de apartenenţă la ONU, România “a demonstrat pragmatic angajamentul său faţă de dezvoltarea sistemului multilateral, în conformitate cu valorile Cartei ONU, atât din punct de vedere normativ, conceptual, prin contribuţiile aduse de către diplomaţii români în dezbaterile şi negocierile care au avut loc în cadrul Organizaţiei, cât şi prin contribuţii concrete la misiunile de menţinere a păcii, precum şi prin sprijin concret pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”.

De altfel, Bogdan Aurescu a transmis anterior și un mesaj cu prilejul aniversării a 65 de ani de la aderarea țării noastră la ONU, în care a subliniat că România a fost și va rămâne un membru activ implicat în buna funcționare a Organizației Națiunilor Unite, demonstrând un angajament autentic și durabil pe toate palierele.

Astfel, a adăugat el, România “este un promotor activ al participării la misiuni de pace ale ONU, domeniu în care există o tradiţie de aproape trei decenii”.

“Am luat parte la numeroase astfel de operaţiuni, dintre care le amintesc pe cele din Republica Democrată Congo, din Sudanul de Sud, din Mali sau din Kosovo, iar România continuând şi pe mai departe să acorde atenţie acestui segment de activitate”, a subliniat Aurescu, adăugând că România este ferm angajată în menţinerea ordinii internaţionale bazate pe reguli, în consolidarea arhitecturii globale a controlului armamentelor, neproliferării şi dezarmării, ţinând totodată cont de contextul de securitate şi, bineînţeles, de apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică.

“România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite îngheţate, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea şi cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securităţii noastre naţionale. Evoluţii recente, ba chiar în derulare după cum putem constata, în vecinătatea noastră estică şi zona extinsă a Mării Negre relevă, încă o dată, faptul că nu putem vorbi despre aceste conflicte ca despre nişte conflicte îngheţate, ci despre nişte conflicte a căror rezolvare încă trenează şi a căror temperatură este variabilă, ceea ce devine un instrument de influenţă pentru unii actori cu interese geopolitice înguste, de sumă nulă”, a arătat ministrul.

Citiți și Bogdan Aurescu, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE: România solicită o dezbatere a miniștrilor de externe din UE privind conflictele înghețate din regiunea Mării Negre

În acest context, a afirmat el, “România evaluează că tema conflictelor prelungite trebuie să redobândească o atenţie sporită pe agenda organizaţiilor multilaterale”.

“Acesta este şi motivul pentru care am propus, alături de alte zece state membre ale Uniunii Europene, recent, introducerea acestui subiect pe agenda unui viitor Consiliu al Afacerilor Externe. De asemenea, am ridicat această temă recent şi în cadrul reuniunii ministeriale a NATO de la începutul acestei luni. Am amintit despre importanţa soluţionării conflictelor îngheţate sau prelungite şi la Consiliul Ministerial OSCE, tot de la începutul lunii decembrie. Cred că este important ca această temă să-şi găsească un rol din ce în ce mai proeminent pe agenda de dezbatere atât în România, cât şi în plan extern”, a spus Bogdan Aurescu.

De asemenea, ministrul a vorbit şi de gestionarea crizei sanitare de anul acesta.

“Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra tuturor domeniilor vieţii noastre şi ne-a arătat care sunt vulnerabilităţile la nivel naţional şi internaţional. În acelaşi timp, pandemia a arătat că, pentru soluţionarea crizelor globale, este necesar un răspuns global. Ca să facem faţă crizei actuale, manifestată nu doar sub aspectul sănătăţii, dar şi economic, social, democratic, este necesară o ordine globală funcţională şi un sistem multilateral puternic, eficient şi bazat pe norme”, a punctat el.

În concluzie, a spus că “răspunsul cuprinzător al ONU la această criză evidenţiază interdependenţa pilonilor economic, umanitar, de securitate şi al drepturilor omului”. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, atrage atenția că ”mişcările adepţilor supremaţiei albilor şi neonaziste sunt mai mult decât ameninţări interne”: Ele devin o ameninţare transnaţională

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a avertizat luni că mișcările adepților supremației albilor și neonaziste devin o ”amenințare transnațională”, iar acestea au exploatat pandemia pentru a crește sprijinul în favoarea lor, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei intervenții în cea de-a 46-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, Guterres a punctat că pericolul reprezentat de aceste grupări motivate de ură crește cu fiecare zi.

”Mişcările adepţilor supremaţiei albilor şi neonaziste sunt mai mult decât ameninţări teroriste interne. Ele devin o ameninţare transnaţională”, a afirmat Guterres în discursul său.

”Astăzi, aceste mişcări extremiste reprezintă ameninţarea numărul unu de securitate internă pentru câteva state”, a completat secretarul general al ONU, fără a nominaliza ţările avute în vedere.

”Mult prea adesea, aceste grupuri de ură sunt încurajate de persoane aflate în poziţii de responsabilitate în moduri ce erau considerate de neimaginat nu cu mult timp în urmă”, a mai spus Guterres, subliniind că ”avem nevoie de acţiune globală coordonată pentru a învinge acest pericol grav şi în creştere”.

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, va prezenta la 18 martie un raport cu privire la rasismul sistemic împotriva persoanelor de origine africană.

Ancheta la nivel global a fost lansată după decesul lui George Floyd, un afro-american ucis la Minneapolis, în mai 2020, de un poliţist alb care l-a imobilizat ţinând un genunchi pe gâtul lui timp de aproape 9 minute.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reprezentantul României la ONU a evidențiat, în cadrul Comisiei pentru dezvoltare socială, rolul tehnologiilor digitale și progresele industriei digitale românești

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, a susținut luni o intervenție în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 59-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Socială, în care a evocat rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială și progresele industriei digitale românești

Tema prioritară a actualei sesiuni este: „Tranziția socială justă către dezvoltarea durabilă: rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială și asigurarea bunăstării tuturor”, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Diplomatul român a arătat că, în actualul context marcat de pandemia cu COVID-19, pe măsură ce procesul de refacere și reconstrucție a societăților avansează, importanța tehnologiei digitale crește. Utilizarea acesteia a devenit deja esențială în aproape fiecare aspect al răspunsului global la pandemie, tehnologia deținând un rol central în menținerea funcționării economiilor și a sistemelor de sănătate, formării tinerilor și conectării actorilor sociali.

Implementarea Foii de parcurs pentru cooperare digitală (Roadmap for Digital Cooperation), lansată de Secretarul General al ONU, evidențiază însă și realitatea că, în era interconectivității, 87% din populația statelor dezvoltate utilizează internetul, în timp ce acest procent este de doar 19% în rândul țărilor cele mai puțin dezvoltate, ceea ce afectează accesul acestor state la prosperitate.

Subliniind, în acest context, necesitatea generării unui parteneriat global între guverne și alți actori relevanți în domeniu, în vederea asigurării accesului inclusiv și echitabil la tehnologiile digitale, a evidențiat faptul că Romania  se situează între primele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește conectivitatea, grație utilizării extinse a internetului  în bandă largă ultra-rapidă și a rețelelor fixe de mare capacitate, dar și din punct de vedere al numărului absolvenților în domeniul IT&C.

Exemplificând progresele industriei digitale românești și potențialul țării noastre de a deveni un centru remarcabil de inovație, reflectate inclusiv în crearea unor centre R&D și existența unui ecosistem important de proiecte de tip start-up, a amintit succesul inițiativei UiPath, primul “unicorn tehnologic” din România, evaluat în prezent la peste 35 de miliarde de dolari.

Digitalizarea educației și adaptarea sistemului educațional la progresul tehnologic au devenit o prioritate în anul 2016, odată cu lansarea, de către Președintele României, a proiectului național „România educată”, iar în anul 2020 a demarat elaborarea Strategiei de digitalizare a educației în școli. Unul din obiectivele majore ale României în domeniul dezvoltării îl reprezintă asigurarea incluziunii sociale. Sectorul digital este un exemplu în acest sens, România având unul dintre cele mai ridicate procente de femei care lucrează în domeniul IT, din întreaga Europă.”  

În același timp, ambasadorul Jinga a atras atenția cu privire la riscurile generate de utilizarea tehnologiei digitale fără respectarea normelor de drept internațional: „Mulțumită internetului, astăzi audiența se află întotdeauna în aceeași cameră cu noi, iar tehnologia informației a devenit parte a vieții noastre.  Dar revoluția tehnologică nu aduce doar oportunități, ci și provocări și amenințări. Folosirea tehnologiilor digitale cu desconsiderarea normelor de drept internațional – inclusiv încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar – poate genera excluziune și inegalități, supraveghere abuzivă, informații false și criminalitate cibernetică. Omenirea nu poate profita din plin de beneficiile erei digitale fără mobilizarea unei cooperării globale, menite să contracareze aceste pericole potențiale.”  

Referindu-se la securitatea cibernetică, a punctat succesul înregistrat de România în identificarea unor soluţii de securitate digitală utilizate astăzi la nivel global, precum Bitdefender, dar și găzduirea de către ţara noastră a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice. 

“Lumea digitală poate avea și o fațetă mai întunecată, dar ea ne oferă și nenumărate beneficii, cu condiția să știm să le folosim în respect față oameni, națiuni și planeta pe care trăim. Omenirea are astăzi șansa de a reconstrui mai bine decât a făcut-o în trecut, iar utilizarea tehnologiilor digitale este vitală pentru o societate inclusivă și sustenabilă. Vom reuși acest lucru, dacă vom ști să ne adaptăm noii lumi. Așa cum spunea John F. Kennedy: „Schimbarea reprezintă legea vieții, iar cei care privesc doar spre trecut sau prezent vor rata, cu siguranță, viitorul.”

România este o prezență activă în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Socială. Țara noastră a prezidat, prin Reprezentantul Permanent la ONU, sesiunile 53 și 54 ale Comisiei (2015 – 2016) și a deținut funcția de vice-președinte la sesiunile 55 (2017), respectiv, 56 (2018) ale CSocD.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU: Pandemia de COVID-19 riscă să delanșeze o criză alimentară globală. Creșterea prețului la alimentele de bază și accesul restrâns la resurse riscă să afecteze cu precădere persoanele din regiunile sărace

Published

on

© European Union, 2016

Pandemia de coronavirus riscă să declanșeze o criză mondială a alimentelor, mai ales în regiunile sărace ale planetei, unde hrana și alimentele de bază devin tot mai scumpe și mai greu de obținut, anunță The Guardian, citat de Digi24.

Potrivit unui raport global privind crizele alimentare, 183 de milioane de persoane au fost încadrate ”în situaţie de stres” – la un pas de foamete acută şi cu riscul de a ajunge într-o situaţie de criză sau într-o stare mai gravă, în cazul confruntării cu un şoc sau un factor stresant, precum pandemia de COVID-19.

În acest context, creșterea prețului la alimente și accesul restrâns la resurse riscă să provoace o criză aliementară care să îi expună și mai mult foametei pe cei aflați deja în sărăcie, avertizează ONU în raportul amintit.

Raportorul ONU a evidenţiat situaţia ţărilor din Africa, în condiţiile în care majoritatea acestora se confruntă cu serioase probleme cauzate de creşterea preţurilor la alimente, concomitent cu situaţia de criză provocată de secetele din Africa de Est.

Problema alimentaţiei e prezentă şi pe continentul asiatic, unde se constată deja o creştere ”rapidă” a preţurilor la alimente în Thailanda, de pildă, conform reprezentantului Naţiunilor Unite.

De asemenea, raportul mai semnalează că 135 de milioane de persoane din 55 de țări și teritorii s-au confruntat în 2019 cu ”insecuritate aliementară acută”. 75 de milioane de copii erau subdezvoltaţi şi 17 milioane erau subponderali, conform acestui raport.

Reţeaua globală de combatere a crizelor alimentare este o alianţă mondială declanşată la iniţiativa Uniunii Europene, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU (FAO) şi Programul Alimentar Mondial al ONU (WFP).

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi50 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european pentru gestionarea crizelor, despre dozele donate de România Republicii Moldova: Mulțumesc României pentru oferta sa generoasă și rapidă

U.E.5 hours ago

Ambasadoarea Uniunii Europene în Venezuela, expulzată de regimul Maduro, va părăsi țara marți

Eugen Tomac5 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: În timp ce România și UE aduc primele doze de vaccin la Chișinău, Rusia livrează milioane de doze către Uniunea Africană

Cristian Bușoi22 hours ago

Cristian Bușoi, negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută donația României de vaccinuri pentru RM: Promisiune onorată

U.E.24 hours ago

Republica Moldova a primit prima tranșă de vaccinuri donate de țara noastră. Mesajul Maiei Sandu: ”Mulțumim, România! Mulțumim, Uniunea Europeană!”

ROMÂNIA24 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Gheorghe Falcă1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am dezvoltat centrul Aradului prin proiecte majore europene în valoare de 25 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA5 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL6 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

Advertisement
Advertisement

Trending