Connect with us

U.E.

Brexit-ul costă Marea Britanie 40 de miliarde de lire sterline pe an, potrivit unui oficial al Comitetului de politică monetară a Băncii Angliei

Published

on

Procesul de ieșire a Marii Britanii din UE a costat deja economia britanică cel puţin 80 de miliarde de lire sterline de la referendumul din iunie 2016, iar ieşirea din UE fără un acord ar putea forţa o scădere urgentă a ratelor dobânzilor, a avertizat joi Gertjan Vlieghe, membru al Comitetului de politică monetară a Băncii Angliei (BoE), informează publicaţia The Guardian, potrivit Agerpres.

De la votul din iunie 2016, Regatul Unit a pierdut aproximativ 2% din PIB, comparativ cu un scenariu în care nu ar fi fost niciun fel de evenimente interne economice semnificative, a apreciat Gertjan Vlieghe. El a explicat că Marea Britanie a pierdut anual venituri de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline sau aproximativ 800 de milioane de lire sterline pe săptămână, în perioada scursă de la referendum, deoarece economia a stagnat în timp ce restul lumii înregistra una din cele mai solide expansiuni din ultimul deceniu.

Estimarea lui Vlieghe privind costul săptămânal de până acum al Brexitului este mai mult decât dublă faţă de suma de 350 de milioane de lire sterline pe săptămână promisă de susţinătorii ieşirii ţării din Uniunea Europeană. Această sumă, care era inscripţionată pe autobuzele electorale care circulau în perioada campaniei, a reprezentat unul dintre subiectele controversate înaintea referendumului din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din bloc.

,,Acea scădere de 2% din PIB nu este lipsită de importanţă, este vorba de 40 de miliarde de lire sterline sau, dacă preferaţi în afişe pe autobuze, este vorba de 800 de milioane de lire sterline pe săptămână”, a declarat Vlieghe, citat de The Guardian.

Oficialul a explicat că investiţiile în afacerile din Marea Britanie sunt aproape de zero, cu un declin de 3,7% înregistrat în 2018, chiar dacă în celelalte ţări din G7 (grupul celor mai bogate ţări din lume – SUA, Germania, Franţa, Italia, Japonia, Canada şi Marea Britanie) a fost un avans anual de aproximativ 6%. Şi cheltuielile de consum au încetinit deoarece gospodăriile sunt sub presiune din cauza inflaţiei ridicate, provocată de deprecierea semnificativă a lirei sterline după votul Brexit.

“Este foarte neobişnuită o scădere atât de accentuată a investiţiilor, când restul lumii se descurcă atât de bine, cel puţin până de curând. Creşterea economiei britanice în ultimii doi ani a fost mai slabă decât ne-am fi aşteptat pe baza evoluţiei economiei globale. Pe baza a ceea ce s-a întâmplat în restul lumii, ne-am fi aşteptat ca PIB-ul Regatului Unit să accelereze dar, de fapt, a încetinit”, a declarat oficialul Băncii Angliei, potrivit sursei citate mai sus.

Vlieghe, economist independent în rândul celor nouă membri ai Comitetului de politică monetară a Băncii Angliei, a apreciat că magnitudinea efectelor negative asupra economiei încă nu sunt sigure, mai ales pe termen lung.

În cazul în care ieşirea Marii Britanii din UE s-ar produce fără un acord, s-ar putea forţa o scădere urgentă a ratelor dobânzilor. Totuşi, dacă se ajunge la un acord, iar economia globală evită o nouă încetinire, iar presiunile inflaţioniste în marea Britanie cresc, atunci ar fi adecvat ca Banca Angliei să majoreze o dată pe an dobânzile, a afirmat Vlieghe.

Marea Britanie urmează să părăsească UE pe 29 martie 2019, dar la mai puțin de 43 de zile până la acest termen, încă nu există un acord de retragere acceptat de ambele părți ale Canalului, ceea ce generează și mai multe incertitudini cu privire la relațiile cu Regatul Unit în viitorul apropiat. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului

Published

on

© European Parliament Media Center

Șeful delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului, înființată la solicitarea grupului PPE din Parlamentul European și susținută politic de Manfred Weber, liderul acestui grup în legislativul european.

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze.

”O strategie coerenta de prevenire a cancerului este cu adevărat o inițiativă pentru oameni. Nu prostii și veleități, ci ceva concret pentru oameni. România conduce în topul european al mortalității cauzate de cancer, iar motivul îl cunoaștem cu toții: lipsa prevenției, depistarea tardivă. În România, dacă ești un om obișnuit și nu ai bani, cunoștințe, uși deschise la timp, mori cu zile. Știți asta, n-am descoperit eu apa caldă. Sunt atâtea drame încât trebuie să fii de fier să nu te doară sufletul”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Înființarea acestei comisii speciale face parte dintr-o campanie mai amplă demarată și derulată de grupul PPE pentru lupta împotriva cancerului, obiectivul fiind preluat și între prioritățile Comisiei Europene.

Totodată, grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul din patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă pentru cetățenii din toată Europa.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe accidente feroviare în 2018

Published

on

© CFR Călători/Facebook

Germania, Polonia, Ungaria şi România au înregistrat cele mai multe accidente feroviare soldate cu victime umane și pagube materiale, în 2018, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Un total de 885 de persoane au fost ucise și 760 de persoane rănite grav în accidente feroviare în 2018 (fără a include cazurile de suicid).

Totuși, datele arată că între 2010 și 2018, numărul de accidente feroviare semnificative în UE a scăzut cu aproape 25%, de la 2292 de accidente la 1 721. 

Cel mai frecvent tip de accident a implicat persoane neautorizate pe căile ferate care au fost lovite de un tren. În 2018, au fost înregistrate 973 de astfel de accidente, reprezentând mai mult de jumătate (57%) din numărul total de accidente. Cealaltă categorie principală au fost accidentele la trecerile la nivel cu calea ferată, inclusiv accidentele cu pietoni. Cu 447 de accidente, această categorie a constituit 26% din totalul accidentelor din 2018.

La nivelul statelor membre ale UE, cele mai multe accidente feroviare din 2018 au avut loc în Germania (302), Polonia (275), Ungaria (162) şi România (132), iar cele mai puţine în Luxemburg (2) şi Irlanda (6).

Continue Reading

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell: Tensiunile geopolitice pe care le constatăm pe Pământ se prelungesc şi se proiectează în spaţiu

Published

on

© European Commission/ Twitter

Spațiul s-a militarizat și sateliții europeni au devenit ținte vulnerabile din cauza absenței protecției, au atras marți atenția, a Bruxelles, participanții la cea de-a 12-a Conferință spațială europeană comună, consternați de consecințele tăierilor avute în vedere în proiectul de buget al UE, anunță AFP, citat de Agerpres.

Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Pământ se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu”, a subliniat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară Spaţiul şi Apărarea în tematica conferinţei.

Din ce în ce mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi spaţiul se aglomerează, a avertizat Josep Borrell. Din cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali. Deşeurile spaţiale multiplică riscurile de coliziuni.

”Acțiuni gri a fost deja comise acolo”, a confirmat generalul francez Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, precizând că încă nu este vorba de acţiuni ostile.

”Dar toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge”, a precizat acesta.

Franţa este pregătită să facă faţă ameninţărilor în spaţiu şi ea ”caută parteneri capabili, cu ambiţii”, a spus generalul Friedling.

Tăierile operare de președinția finlandeză la Consiliul Uniunii Europene, (1 iulie-31 decembrie 2019) la bugetul multianual al Uniunii Europene, care se ridică la 200 de miliarde de euro, a generat îngrijorări. Fondul European de Apărare a scăzut astfel de la 13 miliarde la 7 miliarde de euro, iar programele spațiale au pierdut 20% din finanțarea la care se așteptau.

”Fără bani nu se poate face nimic”, a precizat Margreth Vestager, vicepreşedintele executivului european responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică, de politicile industriale şi de reglementarea modului cum sunt colectate şi folosite datele personale.

”Sper că viitorul buget multianul va fi în măsură să finanţeze investiţii”, a avertizat aceasta.

În cadrul aceluiași eveniment, Italia, prin subsecretarul de stat al apărării, Angelo Tofalo, a anunțat că se va dotat la rândul său cu un comandament pentru spațiu.

Italia se pare că urmează exemplul Franței și al Statelor Unite.

Anul trecut, în ajunul Zilei Naționale a Franței, președintele Emmanuel Macron a anunțat crearea unui comandament militar spaţial.

“Pentru a asigura dezvoltarea şi întărirea capacităţilor noastre spaţiale, un mare comandament spaţial va fi creat în luna septembrie în cadrul Forţelor armate aeriene, care vor deveni în cele din urmă Forţele armate aeriene şi spaţiale”, a declarat liderul de la Elysee atunci.

Ulterior, la 26 iulie, Guvernul francez a venit cu mențiuni suplimentare, precizând că Parisul va dezvolta arme cu laser și va desfășura sateliți de supraveghere până în 2023, ca parte a planului de a proteja infrastructura spațială.

La rândul său, președintele Donald Trump a anunțat la 29 august 2019 lansarea unui comandament militar american al spațiului, concretizând astfel dorința sa, făcută publică încă din iunie 2018, de a înființa o a șasea ramură a armatei americane, ”o forță spațială”.

”Este un moment istoric, o zi istorică în care se recunoaşte că spaţiul este în centrul securităţii naţionale şi apărării Americii”, a afirmat preşedintele Statelor Unite în cursul unei ceremonii la Washington, adăugând că ”Spacecom se va asigura ca dominaţia americană în spaţiu să nu fie ameninţată niciodată”.

Și NATO și-a îndreptat privirea către stele.

În iunie 2019, Alianța a adoptat prima sa politică spațială prin care a recunoscut spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă, punând astfel bazele contracarării amenințărilor vizând infrastructuri spațiale vitale precum sateliții de navigație și comunicațiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending