Connect with us

U.E.

Brexit-ul costă Marea Britanie 40 de miliarde de lire sterline pe an, potrivit unui oficial al Comitetului de politică monetară a Băncii Angliei

Published

on

Procesul de ieșire a Marii Britanii din UE a costat deja economia britanică cel puţin 80 de miliarde de lire sterline de la referendumul din iunie 2016, iar ieşirea din UE fără un acord ar putea forţa o scădere urgentă a ratelor dobânzilor, a avertizat joi Gertjan Vlieghe, membru al Comitetului de politică monetară a Băncii Angliei (BoE), informează publicaţia The Guardian, potrivit Agerpres.

De la votul din iunie 2016, Regatul Unit a pierdut aproximativ 2% din PIB, comparativ cu un scenariu în care nu ar fi fost niciun fel de evenimente interne economice semnificative, a apreciat Gertjan Vlieghe. El a explicat că Marea Britanie a pierdut anual venituri de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline sau aproximativ 800 de milioane de lire sterline pe săptămână, în perioada scursă de la referendum, deoarece economia a stagnat în timp ce restul lumii înregistra una din cele mai solide expansiuni din ultimul deceniu.

Estimarea lui Vlieghe privind costul săptămânal de până acum al Brexitului este mai mult decât dublă faţă de suma de 350 de milioane de lire sterline pe săptămână promisă de susţinătorii ieşirii ţării din Uniunea Europeană. Această sumă, care era inscripţionată pe autobuzele electorale care circulau în perioada campaniei, a reprezentat unul dintre subiectele controversate înaintea referendumului din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din bloc.

,,Acea scădere de 2% din PIB nu este lipsită de importanţă, este vorba de 40 de miliarde de lire sterline sau, dacă preferaţi în afişe pe autobuze, este vorba de 800 de milioane de lire sterline pe săptămână”, a declarat Vlieghe, citat de The Guardian.

Oficialul a explicat că investiţiile în afacerile din Marea Britanie sunt aproape de zero, cu un declin de 3,7% înregistrat în 2018, chiar dacă în celelalte ţări din G7 (grupul celor mai bogate ţări din lume – SUA, Germania, Franţa, Italia, Japonia, Canada şi Marea Britanie) a fost un avans anual de aproximativ 6%. Şi cheltuielile de consum au încetinit deoarece gospodăriile sunt sub presiune din cauza inflaţiei ridicate, provocată de deprecierea semnificativă a lirei sterline după votul Brexit.

“Este foarte neobişnuită o scădere atât de accentuată a investiţiilor, când restul lumii se descurcă atât de bine, cel puţin până de curând. Creşterea economiei britanice în ultimii doi ani a fost mai slabă decât ne-am fi aşteptat pe baza evoluţiei economiei globale. Pe baza a ceea ce s-a întâmplat în restul lumii, ne-am fi aşteptat ca PIB-ul Regatului Unit să accelereze dar, de fapt, a încetinit”, a declarat oficialul Băncii Angliei, potrivit sursei citate mai sus.

Vlieghe, economist independent în rândul celor nouă membri ai Comitetului de politică monetară a Băncii Angliei, a apreciat că magnitudinea efectelor negative asupra economiei încă nu sunt sigure, mai ales pe termen lung.

În cazul în care ieşirea Marii Britanii din UE s-ar produce fără un acord, s-ar putea forţa o scădere urgentă a ratelor dobânzilor. Totuşi, dacă se ajunge la un acord, iar economia globală evită o nouă încetinire, iar presiunile inflaţioniste în marea Britanie cresc, atunci ar fi adecvat ca Banca Angliei să majoreze o dată pe an dobânzile, a afirmat Vlieghe.

Marea Britanie urmează să părăsească UE pe 29 martie 2019, dar la mai puțin de 43 de zile până la acest termen, încă nu există un acord de retragere acceptat de ambele părți ale Canalului, ceea ce generează și mai multe incertitudini cu privire la relațiile cu Regatul Unit în viitorul apropiat. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, prezentă în orașul Toulouse, va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse, generația 2019, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook.

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de facebook a redacției CaleaEuropeană.ro, începând cu ora 19:00.

 


Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

Published

on

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

 Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.

Continue Reading

U.E.

Legendarul muzician britanic Paul McCartney consideră că referendumul privind Brexit-ul ”a fost probabil o greșeală”: Argumentele din timpul campaniei din 2016, ”promisiuni nebunești”

Published

on

© Paul McCartney/ Facebook

Paul McCartney, legendarul muzician britanic, membru al trupei Beatles a declarat că referendumului privind Brexit-ul a fost ”probabil o greșeală” și că se va ”bucura când acesta se va fi terminat”.

Într-o declarație pentru BBC, preluată de Politico Europe, cântărețul britanic a spus că nu a votat în cadrul referendumului din 2016 privind apartenența Regatului Unit la Uniunea Europeană, motivând că ”nu a văzut pe nimeni care să spună ceva suficient de inteligent”.

Citiți și:
Faimosul cântăreț Elton John declară că îi este rușine că este britanic din cauza Brexit-ului: Eu sunt european, nu un englez tâmpit, imperialist

Acesta a descris argumentele aduse în timpul campaniei din 2016 drept ”promisiuni nebunești”.

”Ceea ce m-a dezgustat a fost faptul că am întâlnit multe persoane în vârstă, din generația mea, care spuneau: << În regulă, Paul, va fi ca pe vremuri>> Iar eu le spuneam: <<Da? Nu sunt sigur că așa va fi.”, a completat membrul trupei Beatles.

Boris Johnson, noul prim-ministru britanic a adoptat o abordare dură faţă de Uniunea Europeană, respingând Acordul Brexit elaborat de fostul Cabinet Theresa May cu Bruxelles-ul şi afirmând că Marea Britanie se va retrage din blocul comunitar pe 31 octombrie 2019 cu sau fără un nou tratat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending