Connect with us

U.E.

Caravana #EUandME va călători în 10 orașe ale României și la festivalul UNTOLD pentru a sta de vorbă cu tinerii în perioada 26 iulie-4 august

Published

on

În perioada 26 iulie 2019 – 4 august 2019, caravana #EUandME ajunge în toate regiunile istorice din România. Echipele Reprezentanței Comisiei Europene și Spațiului Public European se vor afla în mijlocul tinerilor pentru a discuta despre oportunitățile oferite de Uniunea Europeană, dar și despre valorile care definesc Europa, se arată într-un comunicat.

Anul acesta, #EUandME vine în România cu două provocări: Caravana și participarea la UNTOLD 2019.  

,,Uneori, nu știm să profităm de ceea ce ne oferă Uniunea Europeană, pentru că nu suntem îndeajuns de bine informați. Asta încercăm să construim prin campania #EUandME: să le arătăm tinerilor cã visurile pot deveni realitate”, a declarat Ștefan Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene. 

Întâlnirile caravanei #EUandME cu publicul vor avea loc în 10 orașe din România. Participanții vor avea ocazia să discute despre UE și pasiunile lor, dar și să primească numeroase premii, precum invitații la UNTOLD 2019.

26 iulie 2019 – București

  • 09:00 – 10:00 Reprezentanța Comisiei Europene
  • 10:30 – 11:30 Centrul Comercial Auchan Titan – Bd. 1 decembrie 1918, nr 33A, sector 3
  • 12:30 – 14:00 Centrul Comercial Drumul Taberelor  – Str. Brașov, nr. 25, sector 6

26 iulie 2019 – Craiova

  • 19:00-21:00 Centrul Comercial Auchan Craiovița – Calea Severinului, nr. 5A

27 iulie 2019 – Timișoara

  • 10:00-11:30 Aushopping Șagului – Calea Sagului nr. 223
  • 12:00-13:30 Centrul Comercial Auchan Timișoara Nord – Str. Calea Aradului Nr. 56A

27 iulie 2019 – Oradea

  • 18:00 – 21:00 Aushopping Oradea – Str. Ogorului, nr. 171

28 iulie 2019 – Satu Mare

  • 10:00-14:00  Aushopping Satu Mare – Str. Drumul Careiului, nr. 77-79

29 iulie 2019 – Suceava 

  • 10:00-13:00 Iulius Mall Suceava – Calea Unirii Nr. 22

29 iulie 2019 – Iași

  • 16:00 – 19:00  Palas Mall Iași – Strada Palas nr. 7A

30 iulie 2019 – Brașov

  • 11:00 – 15:00 Coresi Shopping Resort – Str. Zaharia Stancu, Nr. 1

31 iulie  2019 – Constanța

  • 14:00-19:00 Aushopping Constanța – Sos. Mangaliei, nr. 195A

1 – 4  august – Cluj-Napoca 

  • 1 august, 18:00-20:00 – Bulevardul Eroilor, zona Monumentului Memorandiștilor
  • 2 august, 10:00-14:00 – Bulevardul Eroilor, zona Monumentului Memorandiștilor
  • 3 august, 10:00-14:00 – Bulevardul Eroilor, zona Monumentului Memorandiștilor
  • 4 august, 10:00-14:00 – Bulevardul Eroilor, zona Monumentului Memorandiștilor

De asemenea, Caravana #EUandME ajunge la festivalul UNTOLD. În perioada 2-5 august, în intervalul 14.00-20.00, tinerii sunt așteptați în Zona Daydreaming, acolo unde vor  descoperi împreună cu  reprezentanții Caravanei povestea (nespusă încă) a unei zile obișnuite, acasă, în Uniunea Europeană.

În plus, în fiecare zi de festival, tinerii pot participa la tombola #EUandME pentru a câștiga, prin tragere la sorți, o minivacanță în două capitale europene la alegere, în valoare de maximum 1.000 de euro. Regulamentul concursului poate fi consultat aici: http://bit.ly/ConcursEUandME(link is external) .

Campania de comunicare #EUandME se adresează publicului tânăr, cu vârsta între 18-35 ani și are ca obiectiv conștientizarea relației dintre cetățeni și valorile europene. Mai multe detalii despre campania #EUandME pot fi consultate aici:  https://europa.eu/euandme/frontpage_ro

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În primul trimestru din 2022, Produsul Intern Brut al UE a înregistrat o creșrere de 0,4%, comparativ cu trimestrul precedent, însă România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, înregistând un avans de 5,2%, arată o estimare preliminară publicată marți de Eurostat.

În zona euro, PIB-ul a crescut cu 0,3% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent. 

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 5,1% în zona euro şi cu 5,2% în Uniunea Europeană. Şi în acest caz Românian se numără printre statele cu cea mai puternică creştere economică, alături de Portugalia (11,9%), Polonia (9,1%), Austria (8,7%), Ungaria (8%) şi Danemarca (6,8%), scrie Agerpres

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, PIB-ul României a înregistrat o creștere cu 6,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră, informează Institutul Național de Statistică. 

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021. Astfel :

  •  rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la
    101,1% ;
  • rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la
    103,3% ;
  • rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la
    97,1%;
  • -rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la
    101,0%.

Comisia Europeană și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Potrivit previziunilor economice de primăvară ale anului 2022, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană anticipează că economia țării noastre își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Continue Reading

U.E.

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

Published

on

© European Union 2022

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar fi “o veste foarte bună” pentru Uniunea Europeană, a opinat marți Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, în ajunul reuniunii miniștrilor apărării din Uniunea Europeană.

Vom vorbi despre cererile Finlandei și Suediei de a deveni membre ale NATO. Acestea vor primi un sprijin puternic – sunt sigur – din partea tuturor statelor membre. Pentru că acest lucru ne sporește unitatea și ne face mai puternici“, a afirmat Borrell, în cadrul unor declarații făcute înainte de întâlnirea cu cei 27 de miniștri ai apărării din țările Uniunii Europene.

La reuniunea miniștrilor apărării din UE participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar ministrul ucrainean al apărării se va adresa omologilor săi prin videoconferință.

Josep Borrell a ținut să sublinieze că decizia celor două țări nordice, state membre ale UE din 1995, de a adera la NATO este “exact contrariul a ceea ce a vrut să obțină Putin”.

El încerca să oprească dezvoltarea NATO la granițele Rusiei, iar acum se întâmplă contrariul. Cred că este o veste foarte bună pentru Uniunea Europeană, pentru că ne întărește și ne oferă mai multă capacitate în fața tuturor amenințărilor de la granițele noastre“, spus șeful diplomației europene.

Întrebat despre opoziția declarată a Turciei, care poate bloca aderarea celor două state, Borrell a spus că Uniunea Europeană “sprijină puternic” intrarea Suediei și Finlandei în NATO și că speră că Alianța va depăși aceste obiecții din partea Ankarei.

Luni, Palatul Elysee a dat asigurări că Franța, țara care deține președinția Consiliului UE, “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în cazul în care sunt supuse unor agresiuni. Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona. “Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Înainte de a-și anunța oficial deciziilor de a adere la NATO, Finlanda și Suedia au semnat declarații bilaterale de securitate și asistență reciprocă cu Marea Britanie, care s-a pronunțat în favoarea aderării rapide a celor două țări la Alianță.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

Published

on

© European Union, 2022

S-ar putea să mai dureze încă două săptămâni până când Uniunea Europeană va reuși să ajungă la un acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ce implică un embargo asupra petrolului rusesc, a estimat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Vorbind după o reuniune a miniștrilor de externe din UE, Borrell a declarat că Ungaria are nevoie de timp pentru a-și adapta sistemele energetice și de bani pentru a plăti pentru noi infrastructuri și alternative mai scumpe la petrolul rusesc.

Întrebat de Politico Europe dacă ar putea dura câteva zile sau săptămâni pentru ca UE să fie de acord cu sancționarea petrolului rusesc, Borrell și-a exprimat speranța că ”nu va dura mai mult, dar nu pot să vă spun dacă va dura o săptămână sau două”.

Borrell a declarat că a existat dorință din partea miniștrilor de discuta despre pachetul de sancțiuni în cadrul reuniunii care a avut loc luni, dar problemele au fost prea tehnice pentru a fi rezolvate la nivel politic, astfel că pachetul va fi reîntors la diplomați pentru o discuție mai detaliată.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

În orice caz, ”consecințele negative ale războiului sunt în mod evident majore în UE, având în vedere că ne învecinăm cu teatrul de operațiuni și avem legături economice strânse atât cu Ucraina, cât și cu Rusia”.

Într-un material de opinie, Josep Borrell atrage atenția că ”se observă o creștere mai pronunțată a inflației în țările emergente și aflate în curs de dezvoltare. Inflația îi afectează pe cei mai săraci și contribuie la creșterea inegalităților în lume”.

”Trebuie să facem și mai mult. În primul rând, prin creșterea presiunii pentru a-l determina pe Vladimir Putin să oprească acest război și să retragă trupele rusești de pe teritoriul ucrainean și prin a permite Ucrainei să continue să producă și să exporte produse agricole. În al doilea rând, trebuie să conducem cu ambiție în cadrul instituțiilor internaționale, al Națiunilor Unite, al Băncii Mondiale, al Fondului Monetar Internațional, al Organizației pentru Alimentație și Agricultură și al Programului Alimentar Mondial, al G7 și G20. Va fi necesar să extindem eforturile deja întreprinse pentru reducerea datoriei țărilor sărace supraîndatorate, în special prin determinarea Chinei să își asume toate responsabilitățile în acest domeniu. Și, încă o dată, avem nevoie de un răspuns de politică macroeconomică strâns coordonat din partea celor mai mari economii ale lumii pentru a limita riscurile de recesiune și de criză financiară globală. De asemenea, ar trebui să evităm soluțiile false, menținând comerțul deschis, deoarece barierele comerciale nu ar face decât să înrăutățească accesibilitatea și să aibă un impact asimetric asupra celor săraci. Ar trebui să ajutăm la stimularea producției locale în țările emergente și în curs de dezvoltare. În timpul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul G7, am discutat pe larg această problemă și am salutat inițiativa secretarului general al ONU de a convoca un <<Grup de răspuns la criza globală privind alimentația, energia și finanțele>> (GCRG). Până în prezent, răspunsul global este unul nearticulat, iar provocarea nu constă doar în a face mai mult, ci și în a coordona mai bine eforturile”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Efectele războiului se resimt și pe piețe economice europene. Potrivit celor mai recente previziuni ale Comisiei Europene, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

Concret, redeschiderea post-pandemică a serviciilor ce implică interacțiune sporită, o piață a forței de muncă puternică și în curs de îmbunătățire, măsurile fiscale pentru a compensa creșterea prețurilor la energie sunt menite să sprijine consumul privat.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este prevăzută acum la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0% și, respectiv, 2,8% (2,7% în zona euro).

Revizuirea în scădere pentru 2022 trebuie citită în contextul avansului de creștere economică din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la rata anuală de creștere pentru acest an. Creșterea producției pe parcursul anului a fost redusă de la 2,1% la 0,8%.

Principala lovitură pentru economica mondială și cea europeană este dată de prețurile la materiile prime energetice.

Deși acestea crescuseră substanțial înainte de război, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea privind lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporind totodată volatilitatea acestora. Acest lucru este valabil pentru alimente și alte bunuri și servicii de bază, puterea de cumpărare a gospodăriilor fiind în scădere.

Întreruperile logistice și ale lanțurilor de aprovizionare induse de război, precum și creșterea costurilor de producție pentru o gamă largă de materii prime se adaugă la perturbările din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a COVID-19 aplicate încă în unele părți ale Chinei, fapt ce pune presiune asupra producției.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 mins ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE5 mins ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.1 hour ago

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele ADR: Cloudul guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Canada face apel la Occident să ”elibereze grâul ucrainean” blocat de invazia rusă: Suntem pregătiți să trimitem nave în România pentru a-l exporta

ROMÂNIA2 hours ago

Asociația H.appyCities lansează DES Hub, o platformă colaborativă de urmărire a digitalizării României

U.E.2 hours ago

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru implementarea sistemului național RO e-Factura și factura electronică în România

MAREA BRITANIE3 hours ago

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

U.E.3 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending