Connect with us

U.E.

Eurostat: România, printre țările cu cea mai crescută rată a mortalității infantile și cea mai scăzută speranță de viață la naștere din UE în 2017

Published

on

@fancycrave1/Pixabay License

Aproximativ 18.200 de copii au decedat înainte de a ajunge la un an în Uniunea Europeană, în 2017, cifră echivalentă cu o rată a mortalității infantile de 3,6 decese la 1 000 de născuți vii, potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.

Una dintre cele mai semnificative schimbări care a dus la creșterea speranței de viață la naștere a fost scăderea ratei mortalității infantile.

În decursul celor 10 ani din 2007 până în 2017, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 4,4 decese la 1 000 de născuți-vii la 3,6 decese la 1 000 de născuți vii.

Prin extinderea analizei la ultimii 20 de ani, rata mortalității infantile a fost aproape înjumătățită (6,8 decese la 1 000 în 1997), mai arată Eurostat.

Cele mai semnificative reduceri ale ratei mortalității infantile au fost înregistrate, în general, în statele membre ale UE care au înregistrat niveluri mai ridicate ale ratei mortalității infantile în 2007, comparativ cu media UE. 

În anul 2017, cele mai mari rate ale mortalității infantile în UE au fost înregistrate în Malta și România (6,7 decese la 1 000 de nașteri vii) și Bulgaria (6,4 decese), iar cea mai mică în Cipru (1,3 decese) și Finlanda (2,0 decese).

Speranța de viață la naștere 

Potrivit Eurostat, speranța de viață la naștere a crescut în 2017 numai pentru bărbați.

Indicatorul cel mai frecvent utilizat pentru analiza ratei mortalității este speranța de viață la naștere: numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să-l trăiască  de la naștere dacă este supus condițiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieții. Este o modalitate simplă, dar puternică de a ilustra evoluția mortalității.

Speranța de viață la naștere la nivelul UE28 a fost estimată la 80,9 ani în 2017 (0,1 ani mai mică decât 2016), ajungând la 83,5 ani pentru femei (0,1 mai mici decât 2016) și 78,3 ani pentru bărbați (0,1 mai mari decât 2016).

Pentru femei, acesta a fost cel de-al doilea declin al speranței de viață UE-28 începând cu anul 2002.

În general, între 2002 (primul an pentru care datele privind speranța de viață au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE) și 2017, speranța de viață în UE-28 a crescut cu 3,2 ani, de la 77,7 la 80,9 ani; creșterea a fost de 2,6 ani pentru femei și de 3,8 ani pentru bărbați.

Cea mai mare speranță de viață la naștere s-a înregistrat în Spania (86,1 ani), Franța (85,6 ani) și Portugalia (84,6 ani),. La polul opus, Bulgaria (78,4 ani), Letonia (79,4 ani) și România (79.1 ani) au fost statele membre cu cea mai mică speranță de viață din UE, în 2017. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE român solicită Greciei să reducă timpul de așteptare pentru turiștii români la punctul de frontieră Kulata 

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

 

Ministrul Afacerilor Exterme, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul elen, Nikos Dendias, căruia i-a prezentat situaţia cu care se confruntă cetăţenii români aflaţi în tranzit către Grecia, făcând apel la identificarea unor soluţii pentru reducerea timpului de aşteptare şi evitarea aglomerării autoturismelor în acest punct de frontieră şi sugerând deschiderea şi altor puncte de frontieră, având în vedere demararea sezonului turistic, se arată în comunicatul MAE, remis Caleaeuropeana.ro.

Acesta a menţionat ponderea importantă a turiştilor români în Grecia şi necesitatea asigurării condiţiilor optime pentru ca aceştia să poată ajunge în cele mai bune condiţii la locul de petrecere a vacanţei.

Mesajul ministerului român este transmis în contextul întârzierilor înregistrate la punctul de frontieră dintre Bulgaria şi Republica Elenă (Kulata – Promachonas), odată cu instituirea, la 1 iulie, a noilor reguli privind intrarea cetăţenilor străini în Republica Elenă.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) recomandă românilor care călătoresc în Grecia să completeze online, anterior călătoriei, formularul online solicitat de autorităţile elene.

Formularul este disponibil în limba engleză la adresa https://travel.gov.gr, unde sunt prezentate şi condiţiile de călătorie valabile pentru această perioadă, precizează un comunicat MAE transmis AGERPRES.

“Pentru a evita timpi suplimentari de aşteptare la frontieră, este important ca cetăţenii români să completeze acest formular anterior deplasării şi să obţină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră”, arată sursa citată.

După completare, solicitanţii vor primi pe adresa de e-mail utilizată la completarea formularului un cod unic de confirmare a înregistrării, care trebuie prezentat autorităţilor de frontieră (în format electronic sau tipărit), în momentul intrării pe teritoriul elen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Albania și Macedonia de Nord fac încă un pas important pe calea aderării la UE. Comisia Europeană a prezentat Consiliului propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord,care stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare care vor fi purtate de cele două țări.

Prin aceste propuneri, solicitate Executivului european de Consiliul Afaceri Generale în luna martie, când a luat decizia de a deschide negocierile cu aceste două țări, Albania și Macedonia de Nord mai fac încă un pac important pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, cadrele de negociere stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată în parte. Proiectele de cadre cuprind trei părți: 1) principiile care guvernează negocierile de aderare, 2) conținutul negocierilor și 3) procedura de negociere.

Scopul negocierilor este ca Albania și Macedonia de Nord să adopte întregul acquis al UE și să asigure pe deplin punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia în momentul aderării.

”Prezentând acest cadru concret pentru desfășurarea negocierilor de aderare, ne-am onorat angajamentele asumate. Propunerile noastre se bazează pe metodologia revizuită de extindere pe care am prezentat-o în luna februarie pentru ca procesul de aderare să devină mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil. Aștept cu interes discuțiile cu statele membre și organizarea, cât mai curând posibil, a primelor conferințe interguvernamentale cu cele două țări. Viitorul lor este în mod clar în Uniunea Europeană și am convingerea că ambele țări vor continua reformele pe calea aderării la UE, așa cum au făcut-o până în prezent”, a precizat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Proiectele de cadre de negociere se bazează pe experiența extinderilor anterioare și pe negocierile de aderare în curs. Acestea integrează metodologia revizuită de extindere, țin seama de evoluția acquis-ului UE și reflectă în mod corespunzător meritele și situația specifică a fiecărei țări în parte.

Credibilitatea este consolidată printr-o atenție sporită acordată reformelor fundamentale privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice și economia celor două țări.

În același timp, propunerile prevăd o orientare politică mai puternică a procesului și un dinamism sporit prin organizarea capitolelor de negociere în clustere tematice.

Predictibilitatea procesului de aderare poate fi îmbunătățită printr-o mai mare claritate cu privire la consecințele pozitive pe care le pot avea progresele înregistrate în materie de reforme și la potențialele consecințe negative în cazul absenței unor progrese, a unei stagnări prelungite sau a unor regrese în punerea în aplicare a reformelor și în îndeplinirea cerințelor procesului de aderare.

După cum s-a angajat în luna martie, când a fost adoptată decizia Consiliului, Comisia Europeană prezintă statelor membre ale UE proiectele de cadre de negociere, la care se adaugă o actualizare a progreselor pe care le-au înregistrat între timp cele două țări.

După ce statele membre vor adopta cadrele de negociere, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene va prezenta poziția generală convenită la nivelul UE în cadrul primei conferințe interguvernamentale cu fiecare dintre cele două țări, care marchează începutul oficial al negocierilor de aderare. Tot atunci vor fi date publicității și cadrele de negociere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție și solicită sancțiuni financiare pentru netranspunerea Directivei privind mărcile în legislația națională

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție, solicitând sancțiuni financiare, ca urmare a faptului că nu a comunicat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436). România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei, precizează un comunicat

Directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. Aceasta a introdus o serie de modificări semnificative în ceea ce privește dreptul material al mărcilor UE, cum ar fi: o nouă definiție a mărcii, adaptată la era digitală; noi motive de respingere a cererilor de înregistrare și noi norme privind mărfurile contrafăcute în tranzit. Directiva a introdus, de asemenea, dispoziții procedurale pentru armonizarea procedurilor privind mărcile în toate statele membre ale UE, luând ca reper sistemul mărcilor UE.

Statele membre au fost obligate să transpună directiva în legislația națională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziție un termen pentru a răspunde. Totuși, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending