Connect with us

U.E.

Eurostat: România, printre țările cu cea mai crescută rată a mortalității infantile și cea mai scăzută speranță de viață la naștere din UE în 2017

Published

on

@fancycrave1/Pixabay License

Aproximativ 18.200 de copii au decedat înainte de a ajunge la un an în Uniunea Europeană, în 2017, cifră echivalentă cu o rată a mortalității infantile de 3,6 decese la 1 000 de născuți vii, potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.

Una dintre cele mai semnificative schimbări care a dus la creșterea speranței de viață la naștere a fost scăderea ratei mortalității infantile.

În decursul celor 10 ani din 2007 până în 2017, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 4,4 decese la 1 000 de născuți-vii la 3,6 decese la 1 000 de născuți vii.

Prin extinderea analizei la ultimii 20 de ani, rata mortalității infantile a fost aproape înjumătățită (6,8 decese la 1 000 în 1997), mai arată Eurostat.

Cele mai semnificative reduceri ale ratei mortalității infantile au fost înregistrate, în general, în statele membre ale UE care au înregistrat niveluri mai ridicate ale ratei mortalității infantile în 2007, comparativ cu media UE. 

În anul 2017, cele mai mari rate ale mortalității infantile în UE au fost înregistrate în Malta și România (6,7 decese la 1 000 de nașteri vii) și Bulgaria (6,4 decese), iar cea mai mică în Cipru (1,3 decese) și Finlanda (2,0 decese).

Speranța de viață la naștere 

Potrivit Eurostat, speranța de viață la naștere a crescut în 2017 numai pentru bărbați.

Indicatorul cel mai frecvent utilizat pentru analiza ratei mortalității este speranța de viață la naștere: numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să-l trăiască  de la naștere dacă este supus condițiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieții. Este o modalitate simplă, dar puternică de a ilustra evoluția mortalității.

Speranța de viață la naștere la nivelul UE28 a fost estimată la 80,9 ani în 2017 (0,1 ani mai mică decât 2016), ajungând la 83,5 ani pentru femei (0,1 mai mici decât 2016) și 78,3 ani pentru bărbați (0,1 mai mari decât 2016).

Pentru femei, acesta a fost cel de-al doilea declin al speranței de viață UE-28 începând cu anul 2002.

În general, între 2002 (primul an pentru care datele privind speranța de viață au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE) și 2017, speranța de viață în UE-28 a crescut cu 3,2 ani, de la 77,7 la 80,9 ani; creșterea a fost de 2,6 ani pentru femei și de 3,8 ani pentru bărbați.

Cea mai mare speranță de viață la naștere s-a înregistrat în Spania (86,1 ani), Franța (85,6 ani) și Portugalia (84,6 ani),. La polul opus, Bulgaria (78,4 ani), Letonia (79,4 ani) și România (79.1 ani) au fost statele membre cu cea mai mică speranță de viață din UE, în 2017. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Emil Boc, mesaj de conștientizare privind problema ”exodului de creiere în UE”: Dacă nu găsim soluții împreună, viitorul proiectului european poate fi afectat

Published

on

© EPP CoR- Twitter

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a subliniat, din nou, că ”exodul de creiere” devine o problemă din ce în ce mai importantă pentru Uniunea Europeană.

Potrivit lui Emil Boc, viitorul Uniunii Europene poate fi afectat de acest fenomen dacă nu sunt luate măsuri.

Membru al Comitetului European al Regiunilor și raportor privind ”Exodul de creiere în UE”, Emil Boc trage un semnal de alarmă în cadrul dezbaterii organizate la Bruxelles: ”Dacă nu vom discuta despre cum putem  aborda această problemă și pentru a găsi soluții comune împreună, aceste exoduri de creiere pot afecta, chiar viitorul proiectului european.”

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a găzduit la Bruxelles, în data de 5 decembrie, dezbaterea privind ”Exodul de creiere în Uniunea Europeană”.

Această dezbatere face parte din seria dialogurilor cetățenești organizate de grupul Popularilor Europeni din cadrul CoR.

Evenimentul a fost moderat de directorul Calea Europeană, Dan Cărbunaru și a fost transmis live pe pagina de Facebook a redacției.

Acest dialog local PPE a analizat ce poate face Uniunea Europeană pentru cetățenii săi, astfel încât să transforme „exodul de creiere” într-un „câștig de creiere”.

Participanții au împărtășit povești din viața reală despre aceste fenomen într-un dialog deschis cu politicienii aleși regionali și locali, precum și cu reprezentanți ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene.

În cadrul dezbaterii au fost prezenți primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, comisarul european responsabil pentru democrație și demografie, Dubravka Suica, cât și membrii ai Parlamentului European.

Reamintim că la nivelul Uniunii Europene, primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost desemnat raportor în cadrul Comitetului European al Regiunilor privind fenomenul de ”brain drain”.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Premiile ”Femeile Europei” 2019: Laura Codruța Kövesi a primit premiul ”Women in power”: ”A demonstrat o conducere politică extraordinară în Europa prin munca sa notabilă împotriva corupției la nivel înalt din România”

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

La 4 decembrie 2019, European Movement International și European Women’s Lobby a găzduit a patra ediție a Premiilor ”Women of Europe”.

Laura Codruța Kövesi a primit premiul pentru ”Women in power”/ ”Femei care au putere”. 

”A primit premiul pentru că a demonstrat o conducere politică extraordinară în Europa prin munca sa notabilă împotriva corupției la nivel înalt din România. De curând, a devenit primul procuror-șef al UE la nou-înființată Procuratura Europeană (EPPO)”, se arată în comunicatul oficial.

”Astăzi, am avut onoarea de a sărbători realizările unor femei cu adevărat inspirate și vizionare la cea de-a patra ediție  ”Women of Europe Awards” – 2019”, a declarat Eva Maydell, europarlamentară, Președinte mișcării europene internaționale și președinte al juriului.

„Premiile Femeile Europei sunt o oportunitate excelentă de a onora, a mulțumi și a amplifica vocile femeilor fantastice venite din toată Europa care ne modelează viitorul”, a declarat Gwendoline Lefevre, președinte a Lobby-ului european pentru femei și membru al juriului.

Premiile Femeile Europei 2019 au fost împărțite în patru categorii.

După ce a primit premiul, Laura Codruța Kövesi a declarat: „Sunt foarte onorată să primesc premiul și îl văd ca pe o recunoaștere a eforturilor mele și ca o încurajare de a nu renunța la munca mea. În opinia mea, a fi puternic înseamnă a câștiga încrederea oamenilor și, mai important, a reuși să-l păstrezi. În linia mea de lucru, puteți face acest lucru numai lucrând profesional, fiind consecvent și respectând legea în orice moment. Acest premiu aparține în egală măsură tuturor persoanelor care m-au susținut în lupta împotriva corupției și în respectarea statului de drept și a valorilor europene. Aș dori să le mulțumesc în mod special tuturor susținătorilor mei de-a lungul anilor. Pentru a merge mai departe, trebuie să lucrăm pentru promovarea egalității, a dreptății și a statului de drept, așa cum a făcut Mișcarea Europeană în ultimii 70 de ani. ”

Despre premiile Femeile Europei

Premiile Femeile Europei sunt înmânate anual pentru a onora și sărbători femeile care se străduiesc să promoveze proiectul european în calitatea lor profesională sau privată. În Europa, rolul femeilor rămâne în mare măsură nerecunoscut și trebuie totuși sprijinit, evidențiat și recunoscut din ce în ce mai mult. ”Ca atare, premiile prezintă contribuțiile vitale ale femeilor și încearcă să crească prezența și implicarea femeilor în conturarea Europei și a viitorului său.”

Continue Reading

RUSIA

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, și șeful diplomației ruse, Sergey Lavrov, au convenit să mențină un contact strâns în contextul apropierii reuniunii în format Normandia de la Paris

Published

on

© EEAS/Twitter

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și ministrul rus de externe, Sergey Lavrov au decis să mențină un contact strâns după întâlnirea avută în marja Consiliului ministerial al OSCE de la Bratislava, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate / vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, s-a întâlnit astăzi cu ministrul de externe al Federației Ruse, Sergey Lavrov, în marja celui de-al 26-lea Consiliu ministerial al OSCE de la Bratislava .

Aceștia au discutat situația din estul Ucrainei înainte de reuniunea în format Normandia de la Paris, la 9 decembrie. Înaltul Reprezentant a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este crucială.

De asemenea, în intervenția avută astăzi la reuniunea de la Bratislava, Înaltul Reprezentant a declarat că UE privește cu speranță spre reuniunea de la Paris, care ar trebui să fie bazată pe un dialog orientat spre obținerea de rezultate, însă a precizat că ,,esența conflictului nu s-a schimbat și anume, violarea de către Rusia a normelor de drept internațional și a principiilor OSCE prin anexarea Crimeei și Sevastopolului și perpetuarea agresiunii în estul Ucrainei”, potrivit unui mesaj pe Twitter.

Printre alte aspecte, au discutat și situațiile din Siria și, respectiv, din Venezuela.

Citiți și Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Liderii Ucrainei, Rusiei, Germaniei și Franței sunt așteptați să se întâlnească la 9 decembrie la Paris, în format Normandia, pentru a consolida planul de acțiune stabilit de Grupul de contacte trilaterale de diplomați din Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, reunit în octombrie la Minsk. 

Planul prevede organizarea de alegeri în estul Ucrainei și acordarea unui statut special temporar regiunilor separatiste, care necesită modificări legislative. În acest sens, acordarea statutului special temporar în timpul alegerilor locale în regiunile din estul Ucrainei este principalul subiect de pe agenda de discuții pentru viitoarea reuniune în format Normandia. 

În cadrul reuniunii din 9 decembrie, de la Paris, vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va marca, totodată, primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending