Connect with us

U.E.

Eurostat: România, printre țările cu cea mai crescută rată a mortalității infantile și cea mai scăzută speranță de viață la naștere din UE în 2017

Published

on

@fancycrave1/Pixabay License

Aproximativ 18.200 de copii au decedat înainte de a ajunge la un an în Uniunea Europeană, în 2017, cifră echivalentă cu o rată a mortalității infantile de 3,6 decese la 1 000 de născuți vii, potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.

Una dintre cele mai semnificative schimbări care a dus la creșterea speranței de viață la naștere a fost scăderea ratei mortalității infantile.

În decursul celor 10 ani din 2007 până în 2017, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 4,4 decese la 1 000 de născuți-vii la 3,6 decese la 1 000 de născuți vii.

Prin extinderea analizei la ultimii 20 de ani, rata mortalității infantile a fost aproape înjumătățită (6,8 decese la 1 000 în 1997), mai arată Eurostat.

Cele mai semnificative reduceri ale ratei mortalității infantile au fost înregistrate, în general, în statele membre ale UE care au înregistrat niveluri mai ridicate ale ratei mortalității infantile în 2007, comparativ cu media UE. 

În anul 2017, cele mai mari rate ale mortalității infantile în UE au fost înregistrate în Malta și România (6,7 decese la 1 000 de nașteri vii) și Bulgaria (6,4 decese), iar cea mai mică în Cipru (1,3 decese) și Finlanda (2,0 decese).

Speranța de viață la naștere 

Potrivit Eurostat, speranța de viață la naștere a crescut în 2017 numai pentru bărbați.

Indicatorul cel mai frecvent utilizat pentru analiza ratei mortalității este speranța de viață la naștere: numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să-l trăiască  de la naștere dacă este supus condițiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieții. Este o modalitate simplă, dar puternică de a ilustra evoluția mortalității.

Speranța de viață la naștere la nivelul UE28 a fost estimată la 80,9 ani în 2017 (0,1 ani mai mică decât 2016), ajungând la 83,5 ani pentru femei (0,1 mai mici decât 2016) și 78,3 ani pentru bărbați (0,1 mai mari decât 2016).

Pentru femei, acesta a fost cel de-al doilea declin al speranței de viață UE-28 începând cu anul 2002.

În general, între 2002 (primul an pentru care datele privind speranța de viață au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE) și 2017, speranța de viață în UE-28 a crescut cu 3,2 ani, de la 77,7 la 80,9 ani; creșterea a fost de 2,6 ani pentru femei și de 3,8 ani pentru bărbați.

Cea mai mare speranță de viață la naștere s-a înregistrat în Spania (86,1 ani), Franța (85,6 ani) și Portugalia (84,6 ani),. La polul opus, Bulgaria (78,4 ani), Letonia (79,4 ani) și România (79.1 ani) au fost statele membre cu cea mai mică speranță de viață din UE, în 2017. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NEWS

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia: “Acest guvern se termină aici”

Published

on

Premierul Italiei Giuseppe Conte și-a anunțat astăzi demisia: “Acest guvern se termină aici”, realtează Politico.

În mod normal, senatul italian, reunit în formulă completă, trebuia să stabilească astăzi data la care se poate vota asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului său, după ce liderii politici nu au reușit să convină în unanimitate cu privire la un program, relatează POLITICO și The Guardian

Partidul de extremă dreaptă Liga, al vicepremierului și ministrului de interne, Matteo Salvini, a lansat o moțiune împotriva premierului Giuseppe Conte săptămâna trecută, după ce și-a retras sprijinul pentru coaliția guvernamentală cu Mișcarea Cinci Stele (M5S),  și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Salvini,  a amenințat, de asemenea, să-și retragă cei șapte miniștri pentru a răsturna o administrație despre care spune că nu mai este viabilă.

Înainte de a-și anunța demisia, Giuseppe Conte a spus că decizia lui Mateo Salvini “are consecințe majore asupra țării și economiei”.

Demisia premierului nu va declanșa automat alte alegeri. Președintele Italiei Sergio Mattarella va decide în privința aceasta.  Mateo Salvini solicită noi alegeri, această cerință fiind susținută și de partidul Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi și de partidul de extremă dreaptă – Frații din Italia.

Între timp, este cunoscut faptul că cei din Mișcarea Cinci Stele – actualii parteneri de coaliție ai Ligii – discută cu Partidul Democrat de centru-stânga pentru a forma un nou guvern. O astfel de legătură ar elimina partidul Salvini de la guvernare. 

Dacă o majoritate parlamentară alternativă devine o posibilitate, președintele Sergio Mattarella ar putea decide să instaleze un nou guvern fără alegeri noi.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, reacție tranșantă după scrisoarea trimisă de Boris Johnson: Cei care nu propun alternative realiste la plasa de siguranță susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat marți că scrisoarea trimisă de prim-minsitrul britanic, Boris Johnson, nu include nicio ”alternativă realistă” la controversata ”plasă de siguranță”, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, a scris Donald Tusk pe Twitter, răspunzând astfel la scrisoarea trimisă luni de şeful executivului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit. 

Într-o dovadă a unui răspuns coordonat la nivel european, și Comisia Europeană a reacționat la câteva minute distanță față de replica dată de Tusk, într-un mesaj în concordanță cu opinia președintelui Consiliului European.

”Brexit-ul este cel care creează dificultăți pentru insula Irlandei … (n.r. mecanismul) de backstop este singurul mijloc identificat de ambele părți pentru a onora acest angajament (de a evita o frontieră dură)”, potrivit The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului european Natasha Bertaud a precizat în cadrul unei conferințe de presă că ”scrisoarea (n.r. trimisă luni de Boris Johnson) nu oferă o soluţie juridică funcţională pentru a preveni revenirea la o frontieră dură pe insula Irlanda. Poziţia noastră este binecunoscută. (Plasa de siguranţă) Este singura modalitate identificată până acum de ambele părţi pentru a onora acest angajament”.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de premierul irlandez, Leo Varadkar, la 28 iulie, un Brexit fără acord ar putea aduce în discuție o reunificare a Irlandei și ar pune în situație dificilă Regatul Unit.

”Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu”, a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La fel ca și în cadrul Scoției, și nord-irladenzii au votat în cadrul referendumului din 23 iunie 2016 pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, cifra ridicându-se la 56% din populație.

Continue Reading

U.E.

Premierul britanic, scrisoare înaintată președintelui Consiliului European. Boris Johnson îi propune lui Donald Tusk modificarea acordului Brexit prin înlocuirea mecanismului de backstop

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Boris Johnson și-a început scrisoarea printr-o expunere de motive în trei puncte privind respingerea mecanismului de backstop.

Astfel, înainte de întâlnirile cu cancelarul german, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, în scrisoarea de patru pagini prin care a conturat poziția sa privind ”plasa de siguranță”, Johnson a calificat acest mecanism drept ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”, justificând că acesta ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului, programat la 31 octombrie, anunță The Guardian.

Un alt argument invocat de șeful Executivului de la Londra este acela că mecanismul de backstop este incompatibil cu scopurile Regatului Unit, care dorește în ultimă instanță să nu mai aplice normele europene.

În cele din urmă, Johnson și-a justificat decizia de a renegocia această prevedere a acordului de retragere privind granița nord-irlandeză, spunând că subminează Acordul din Vinerea Mare, semnat la 10 aprilie 1998, afirmații care vin în contradicție cu poziția UE, care a stipulat în repetate rânduri că tocmai ”plasa de siguranță” va garanta o graniță fără fricțiuni între provincia Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

”Marea Britanie şi UE au convenit deja că <<aranjamente alternative>> pot fi parte a soluţiei. În consecinţă: Propun ca (clauza de) backstop să fie înlocuită cu un acord vizând punerea în aplicare a unor astfel de aranjamente până cel târziu înainte de încheierea perioadei de tranziţie, ca parte a unei viitoare relaţii”, se arată în scrisoarea trimisă de Boris Johnson.

Publicarea acestui document, înaintat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pare să îl înfățișeze pe Johnson ca fiind dispus să renegocieze cu Bruxelles-ul acordul de retragere, în pofida faptului că acesta solicită părții europene să elimine mecanismul de backstop, cerere respinsă în repetare rânduri de Uniunea Europeană.

De altfel, prim-ministrul britanic s-a arătat optimist că liderii UE vor fi receptivi la argumentele sale, dar a completat că încă dorește să scoată Regatul Unit din blocul comunitar la 31 octombrie, cu sau fără acord, în pofida documentului guvernamental confidențial scurs în presa britanică, denumit ”Operation Yellowhammer”, prin care sunt dezvăluite efectele dezastruoase ale unui Brexit dezordonat, printre acestea numărându-se faptul că Marea Britanie se va confrunta cu o penurie de aliemnte, combustibil și medicamente, dar și cu blocaje în porturi.

Scrisoarea a fost dată publicității după ce Johnson a discutat aproximativ o oră cu premierul Irlandei, Leo Varadkar, convorbire telefonică încheiată în impas. La finalul converstației, cei doi au lansat o declarație comună prin care anunțau că nu s-a înregistrat niciun progres privind mecanismul de backstop, dar aceasta făcea publică informația că prim-ministrul britanic a acceptat să meargă la Dublin pentru discuții cu omologul său irlandez, programate pentru începutul lunii septembrie.

Între timp, Boris Johnson va călători miercuri la Berlin pentru a purta discuții cu cancelarul german, Angela Mekel, urmând să aibă joi o întâlnire, la Paris, și cu președintele francez, Emmanuel Macron.

Citiți și:
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Angela Merkel, după ce a devenit premier al Marii Britanii. Cancelarul german l-a invitat pe acesta în vizită la Berlin, pe fondul diferențelor privind Brexit-ul
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Emmanuel Macron, după ce a devenit premier al Regatului Unit. Liderul francez l-a invitat pe acesta în vizită în Franța

O primă întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care urma să aibă loc în marja summitului G7, găzduit de orașul francez, Biarritz, a fost anulată având în vedere că șeful Execuitvului european se recuperează în urma operației de extirpare a vezicii biliare.

Cu toate acestea, Johnson a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american, Donald Trump, înainte de reuniunea primelor șapte economii mondiale,  a doua discuție discuție după vizita consilierului pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, la Londra.

Citiți și:
John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, la Londra: Statele Unite vor ajuta Marea Britanie după Brexit printr-un acord comercial
Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo oferă garanții Regatului Unit: Vom fi la ușă, cu stiloul în mână, pentru a semna un acord comercial după ce Brexit-ul se va fi produs

”Discuții grozave cu premierul Boris Johnson. Am vorbit despre Brexit și despre cum putem avansa rapid spre un acord de liber schimb SUA – Regatul Unit. Aștept cu nerăbdare întâlnirea cu Johnson din această săptămână, de la G7”, a scris liderul Statelor Unite într-un mesaj postat pe Twitter.


Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii.

Comerțul dintre cele două țări a depășit 262 miliarde dolari în 2018, potrivit datelor SUA. Exporturile americane de bunuri și servicii în Regatul Unit au totalizat 141 miliarde de dolari, producând un excedent modest de 20 miliarde de dolari. Investițiile se ridică la aproximativ 1 trilion de dolari, iar 1 milion de persoane din fiecare țară sunt angajate de companii din celălalt stat.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending