Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Ce au discutat membrii Parlamentului European la ultima sesiune înaintea alegerilor europene?

Published

on

Robert LUPIȚU

Ultima sesiune plenară a Parlamentului European în actualul mandat a avut loc la Strasbourg între 14-17 aprilie 2014. Cele mai importante subiecte de pe agenda sesiunii au fost Uniunea Bancară, problemele din estul Ucrainei sau ajutorul UE pentru statele și regiunile lovite de dezastre în Europa. Un moment important în cadrul acestei sesiuni a fost reprezentat de declarațiile comune cu ocazia celor 100 de ani de la declanșarea primei conflagrații mondiale cu scopul de a dezbate moștenirea lăsată de acest conflict și viitorul Europei.parlament_europeanSedinta

În cadrul acestei sesiuni au fost discutate și aspecte precum produse mai sigure și mai supravegheate pe piață, îmbunătățirea protecției lucrătorilor detașați în străinătate, păstrarea drepturilor la pensie după mutarea într-un alt stat membru, dar și noi reguli privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene. De asemenea, printre cele mai importante rezoluții adoptate de PE se regăsește cea prin care Republica Moldova are dreptul să solicite calitatea de membru a UE în condițiile în care aderă la principiile democrației ale libertăților fundamentale, la drepturile omului și minorităților și asigură statul de drept. Sesiunea s-a încheiat printr-o rezoluție ce poate avea un uriaș impact asupra evoluțiilor din estul Europei, deoarece prin aceasta, PE solicită sancționarea companiilor rusești din Europa, mai ales cele din domeniul energetic.

Uniunea Bancară – un pachet de protecție pentru contribuabili

Cum spuneam anterior, un subiect important de pe ordinea de zi a fost Uniunea Bancară, euro-deputații discutând un pachet de măsuri care să asigure că băncile vor avea în vedere riscurile financiare și nu se vor mai baza pe sprijinul contribuabilor în vederea soluționării situațiilor de criză. Cu alte cuvinte, PE a solicitat ca beneficiari primari ai băncilor să fie (acționarii și deținătorii titlurilor de valoare) să fie printre primii afectați de pierderi dacă băncile intră în faliment.

În acest sens, băncile vor trebui să finanțeze fonduri de rezervă care vor putea fi folosite înainte de a recurge la banii contribuabililor. Mai apoi, statele din uniunea bancară vor împărți un fond de 55 miliarde de euro, finanțat de bănci și creat în decurs de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul fond în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în termen de 10 ani. Măsurile adoptate prevăd ca fiecare bancă să aibă un plan de criză, asigurându-se că poate fi restructurată sau falimentată în mod ordonat, dar și o schemă de garantare a depozitelor care obligă statele UE să creeze propriile scheme de finanțare a băncilor, astfel încât contribuabilii să nu fie supuși la taxe și costuri suplimentare. Scopul final este dezvoltarea uniunii bancare.

Ajutorul umanitar al Uniunii Europene

PE a urmărit modificarea Fondului UE pentru solidaritate (FSUE) pentru ca acesta să fie livrat cât mai rapid și mai eficient pentru statele membre și candidate prejudiciate de dezastrele naturale. Aceste modificări agreate includ extinderea termenului limită pentru cererile de ajutor de la 10 la 12 săptămâni, plata unui avans de 10% (cu limita de 30 milioande euro) și simplificarea criteriilor de aprobare a ajutorului pentru dezastre mai mici.

Obligativitatea etichetelor „made-in”

Pentru a asigura prezența pe piața UE a unor produse mai sigure și mai supravegheate, PE a propus o obligativitate a etichetării provenienței pentru bunurile comercializate. În acest sens, euro-deputații doresc penalități mai drastice pentru companiile care comercializează produse potențial periculoase.

Potrivit acestora, etichetarea „made-in” va întări posibilitatea de urmărire a bunurilor, consolidând protecția consumatorilor. Producătorii din UE vor putea opta între eticheta „produs în UE” sau numele țării lor. În mod voluntar, Comisia PE pentru piața internă a propus introducerea unei noi etichete de tipul „testat în UE pentru siguranță”. Propunerile legislative vor acoperi toate produsele comercializate în UE, cu câteva excepții, cum ar fi mâncarea și medicamentale.

Îmbunătățirea protecției lucrătorilor detașați în străinătate

Conform propunerilor legislative agreate de PE și supuse la vot în cadrul sesiunii de la Strasbourg, lucrătorii detașati temporar în străinătate vor fi mai protejați. Astfel, companiilor le vor fi impuse reguli care să diferențieze detașările reale de cele care caută să evite legea și au oferit statelor mai multă flexibilitate pentru efectuarea inspecțiilor. Pentru această rezoluție, PE a propus introducerea unui sistem de „responsabilitate comună și solidară” în cadrul statelor membre, prin care contractorul principal, dar și subcontractorii să fie responsabili în comun și în solidar pentru orice eroare în a remunera muncitorii detașați sau în a le respecta drepturile.

Drepturile de pensie ale cetățenilor UE în alt stat membru

Lucrătorii UE care își schimbă domiciliul într-un alt stat membru vor putea să își păstreze drepturile le pensie suplimentară, conform unui acord între PE și statele membre. Legislația se va aplica lucrătorilor în UE, dar și lucrătorilor transfrontalieri. Potrivit acestei rezoluții, perioada necesară de afiliere activă la o schemă de calificare pentru ca persoana respectivă să își păstreze drepturile la pensie suplimentară, nu trebuie să depășească trei ani.

Finanțarea partidelor politice și fundațiilor politice din UE

Privind acest aspect, Parlamentul European a propus noi reguli care au ca obiective clarificarea finanțării acestor entități și întărirea caracterului lor european.

100 de ani de la Primul Război Mondial

Această ultime sesiune de la Strasbourg a actualul legislativ a fost marcată și de evocarea unui moment istoric – împlinirea, anul acesta, a 100 de ani de la declanșarea primului conflict mondial. Deși Europa este conștientă de experiența tragică prin care a trecut în secolul precedent, această comemorare pare a fi umbrită de evenimente din Est, care se aseamănă mai mult acelei perioade, decât prezentului.

A trecut un veac de la declanșarea primului război mondial care a dus la dezintegrarea imperiilor europene, iar astăzi suntem ancorați la o Uniune Europeană solidară. În declarațiile lor comune, euro-deputații au menționat că pacea și stabilitatea nu trebuie tratate superficial și au solicitat importanța combaterii naționalismului menit să perturbe pacea, securitatea și stabilitatea din Europa, pledând în același timp pentru mai multă integrare.

Președintele PE, Martin Schulz a declarat că „primul război mondial a fost prima mare confruntare a secolului al XX-lea iar cel mai important în acest moment este cooperarea popoarelor dincolo de frontiere”. Potrivit lui Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene „UE trebuie să ofere moduri și mijloace de evitare a perversității naționalismului, păstrând cultura diferitelor state. Criza din Est este un contrast între o Europă modernă, deschisă și democratică și vechiul concept al unei Europe care continuă să gândească și să acționeze în funcție de putere, sferă de influență și logica diviziunii și cuceririi”.

Președintele grupului PPE, francezul Joseph Daul a precizat că: „Dacă Europa ar ceda populismului și euroscepticismului, ne-am deplasa înapoi în timp. Ar fi o întoarce la haos și război în Europa”, în timp ce socialistul austriac Hannes Swoboda a avertizat că „naționalismul ne poate distruge pacea socială, siguranța, prosperitatea și influența internațională”.

Declarații în cadrul acestui moment comemorativ au oferit și liderul ALDE și candidat la președinția Comisiei Europene, Guy Verhofstadt, dar și Daniel Cohn-Bendit din partea grupului Verzilor. Primul a specificat foarte clar: „Să fim sinceri: nu vom convinge generația tânără doar arătându-le trecutul oribil și distant. Trebuie să le explicăm că integrarea europeană este un instrument pentru un viitor mai bun”. Ultimul a subliniat că „PE trebuie să apere interesele comunității și să lase în urmă interesele naționale. Federalismul european este cheia pentru viitorul scenei globale”.

Dimensiunea externă a rezoluțiilor PE la ultima sesiune de la Strasbourg

Rezoluția PE privind posibilitatea de depunere au unei candidaturi de aderare pentru state precum Republica Moldova, Georgia sau Ucraina reprezintă un moment extrem de esențial. Această poziție a Parlamentului European a fost întâmpinată cu bucurie de premierul de la Chișinău, Iurie Leancă care a purtat discuții cu Elmar Brook, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a PE și euro-deputatul Monica Macovei, președintele Comitetului de cooperare cu Republica Moldova.

Prin această rezoluție, PE a salutat înlăturarea vizelor pentru cetățenii moldoveni și a subliniat importanța semnării cât mai rapidă a Acordului de Asociere. În același timp, Parlamentul și-a exprimat suportul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, ținând cont de problema transnistreană. Totodată, PE a criticat atitudinea regiunii transnistriene de a solicita recunoașterea sa ca stat independent de către Rusia.

Evoluțiile din ultimele zile de pe scena estică europeană, în principal focarele de conflict numite Donețk, Odessa sau Transnistria au determinat PE să prevadă noi sancțiuni pentru companiile rusești de pe piața UE. Deputații europeni au declarat că așteaptă evoluțiile negocierilor de la Geneva dintre Rusia, SUA, Ucraina și UE.

Sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg din 14-17 aprilie 2014, a pus capăt unui mandat legislativ de cinci ani, în care reprezentanții cetățenilor UE au luptat pentru ieșirea din recesiune și stabilitatea socială și economică a popoarelor UE.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.21 seconds ago

Emmanuel Macron va participa pe 9 mai la inaugurarea Conferinței privind viitorul Europei, la Strasbourg

Alin Mituța57 seconds ago

Eurodeputatul Alin Mituța: La 14 ani de la aderare, exporturile României în cadrul UE au crescut de peste două ori, de la 18.3 la 45.7 miliarde de euro

U.E.22 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ48 mins ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO17 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO18 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA18 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

U.E.22 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending