Robert LUPIȚU

Ultima sesiune plenară a Parlamentului European în actualul mandat a avut loc la Strasbourg între 14-17 aprilie 2014. Cele mai importante subiecte de pe agenda sesiunii au fost Uniunea Bancară, problemele din estul Ucrainei sau ajutorul UE pentru statele și regiunile lovite de dezastre în Europa. Un moment important în cadrul acestei sesiuni a fost reprezentat de declarațiile comune cu ocazia celor 100 de ani de la declanșarea primei conflagrații mondiale cu scopul de a dezbate moștenirea lăsată de acest conflict și viitorul Europei.

În cadrul acestei sesiuni au fost discutate și aspecte precum produse mai sigure și mai supravegheate pe piață, îmbunătățirea protecției lucrătorilor detașați în străinătate, păstrarea drepturilor la pensie după mutarea într-un alt stat membru, dar și noi reguli privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene. De asemenea, printre cele mai importante rezoluții adoptate de PE se regăsește cea prin care Republica Moldova are dreptul să solicite calitatea de membru a UE în condițiile în care aderă la principiile democrației ale libertăților fundamentale, la drepturile omului și minorităților și asigură statul de drept. Sesiunea s-a încheiat printr-o rezoluție ce poate avea un uriaș impact asupra evoluțiilor din estul Europei, deoarece prin aceasta, PE solicită sancționarea companiilor rusești din Europa, mai ales cele din domeniul energetic.

Uniunea Bancară – un pachet de protecție pentru contribuabili

Cum spuneam anterior, un subiect important de pe ordinea de zi a fost Uniunea Bancară, euro-deputații discutând un pachet de măsuri care să asigure că băncile vor avea în vedere riscurile financiare și nu se vor mai baza pe sprijinul contribuabilor în vederea soluționării situațiilor de criză. Cu alte cuvinte, PE a solicitat ca beneficiari primari ai băncilor să fie (acționarii și deținătorii titlurilor de valoare) să fie printre primii afectați de pierderi dacă băncile intră în faliment.

În acest sens, băncile vor trebui să finanțeze fonduri de rezervă care vor putea fi folosite înainte de a recurge la banii contribuabililor. Mai apoi, statele din uniunea bancară vor împărți un fond de 55 miliarde de euro, finanțat de bănci și creat în decurs de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul fond în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în termen de 10 ani. Măsurile adoptate prevăd ca fiecare bancă să aibă un plan de criză, asigurându-se că poate fi restructurată sau falimentată în mod ordonat, dar și o schemă de garantare a depozitelor care obligă statele UE să creeze propriile scheme de finanțare a băncilor, astfel încât contribuabilii să nu fie supuși la taxe și costuri suplimentare. Scopul final este dezvoltarea uniunii bancare.

Ajutorul umanitar al Uniunii Europene

PE a urmărit modificarea Fondului UE pentru solidaritate (FSUE) pentru ca acesta să fie livrat cât mai rapid și mai eficient pentru statele membre și candidate prejudiciate de dezastrele naturale. Aceste modificări agreate includ extinderea termenului limită pentru cererile de ajutor de la 10 la 12 săptămâni, plata unui avans de 10% (cu limita de 30 milioande euro) și simplificarea criteriilor de aprobare a ajutorului pentru dezastre mai mici.

Obligativitatea etichetelor „made-in”

Pentru a asigura prezența pe piața UE a unor produse mai sigure și mai supravegheate, PE a propus o obligativitate a etichetării provenienței pentru bunurile comercializate. În acest sens, euro-deputații doresc penalități mai drastice pentru companiile care comercializează produse potențial periculoase.

Potrivit acestora, etichetarea „made-in” va întări posibilitatea de urmărire a bunurilor, consolidând protecția consumatorilor. Producătorii din UE vor putea opta între eticheta „produs în UE” sau numele țării lor. În mod voluntar, Comisia PE pentru piața internă a propus introducerea unei noi etichete de tipul „testat în UE pentru siguranță”. Propunerile legislative vor acoperi toate produsele comercializate în UE, cu câteva excepții, cum ar fi mâncarea și medicamentale.

Îmbunătățirea protecției lucrătorilor detașați în străinătate

Conform propunerilor legislative agreate de PE și supuse la vot în cadrul sesiunii de la Strasbourg, lucrătorii detașati temporar în străinătate vor fi mai protejați. Astfel, companiilor le vor fi impuse reguli care să diferențieze detașările reale de cele care caută să evite legea și au oferit statelor mai multă flexibilitate pentru efectuarea inspecțiilor. Pentru această rezoluție, PE a propus introducerea unui sistem de „responsabilitate comună și solidară” în cadrul statelor membre, prin care contractorul principal, dar și subcontractorii să fie responsabili în comun și în solidar pentru orice eroare în a remunera muncitorii detașați sau în a le respecta drepturile.

Drepturile de pensie ale cetățenilor UE în alt stat membru

Lucrătorii UE care își schimbă domiciliul într-un alt stat membru vor putea să își păstreze drepturile le pensie suplimentară, conform unui acord între PE și statele membre. Legislația se va aplica lucrătorilor în UE, dar și lucrătorilor transfrontalieri. Potrivit acestei rezoluții, perioada necesară de afiliere activă la o schemă de calificare pentru ca persoana respectivă să își păstreze drepturile la pensie suplimentară, nu trebuie să depășească trei ani.

Finanțarea partidelor politice și fundațiilor politice din UE

Privind acest aspect, Parlamentul European a propus noi reguli care au ca obiective clarificarea finanțării acestor entități și întărirea caracterului lor european.

100 de ani de la Primul Război Mondial

Această ultime sesiune de la Strasbourg a actualul legislativ a fost marcată și de evocarea unui moment istoric – împlinirea, anul acesta, a 100 de ani de la declanșarea primului conflict mondial. Deși Europa este conștientă de experiența tragică prin care a trecut în secolul precedent, această comemorare pare a fi umbrită de evenimente din Est, care se aseamănă mai mult acelei perioade, decât prezentului.

A trecut un veac de la declanșarea primului război mondial care a dus la dezintegrarea imperiilor europene, iar astăzi suntem ancorați la o Uniune Europeană solidară. În declarațiile lor comune, euro-deputații au menționat că pacea și stabilitatea nu trebuie tratate superficial și au solicitat importanța combaterii naționalismului menit să perturbe pacea, securitatea și stabilitatea din Europa, pledând în același timp pentru mai multă integrare.

Președintele PE, Martin Schulz a declarat că „primul război mondial a fost prima mare confruntare a secolului al XX-lea iar cel mai important în acest moment este cooperarea popoarelor dincolo de frontiere”. Potrivit lui Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene „UE trebuie să ofere moduri și mijloace de evitare a perversității naționalismului, păstrând cultura diferitelor state. Criza din Est este un contrast între o Europă modernă, deschisă și democratică și vechiul concept al unei Europe care continuă să gândească și să acționeze în funcție de putere, sferă de influență și logica diviziunii și cuceririi”.

Președintele grupului PPE, francezul Joseph Daul a precizat că: „Dacă Europa ar ceda populismului și euroscepticismului, ne-am deplasa înapoi în timp. Ar fi o întoarce la haos și război în Europa”, în timp ce socialistul austriac Hannes Swoboda a avertizat că „naționalismul ne poate distruge pacea socială, siguranța, prosperitatea și influența internațională”.

Declarații în cadrul acestui moment comemorativ au oferit și liderul ALDE și candidat la președinția Comisiei Europene, Guy Verhofstadt, dar și Daniel Cohn-Bendit din partea grupului Verzilor. Primul a specificat foarte clar: „Să fim sinceri: nu vom convinge generația tânără doar arătându-le trecutul oribil și distant. Trebuie să le explicăm că integrarea europeană este un instrument pentru un viitor mai bun”. Ultimul a subliniat că „PE trebuie să apere interesele comunității și să lase în urmă interesele naționale. Federalismul european este cheia pentru viitorul scenei globale”.

Dimensiunea externă a rezoluțiilor PE la ultima sesiune de la Strasbourg

Rezoluția PE privind posibilitatea de depunere au unei candidaturi de aderare pentru state precum Republica Moldova, Georgia sau Ucraina reprezintă un moment extrem de esențial. Această poziție a Parlamentului European a fost întâmpinată cu bucurie de premierul de la Chișinău, Iurie Leancă care a purtat discuții cu Elmar Brook, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a PE și euro-deputatul Monica Macovei, președintele Comitetului de cooperare cu Republica Moldova.

Prin această rezoluție, PE a salutat înlăturarea vizelor pentru cetățenii moldoveni și a subliniat importanța semnării cât mai rapidă a Acordului de Asociere. În același timp, Parlamentul și-a exprimat suportul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, ținând cont de problema transnistreană. Totodată, PE a criticat atitudinea regiunii transnistriene de a solicita recunoașterea sa ca stat independent de către Rusia.

Evoluțiile din ultimele zile de pe scena estică europeană, în principal focarele de conflict numite Donețk, Odessa sau Transnistria au determinat PE să prevadă noi sancțiuni pentru companiile rusești de pe piața UE. Deputații europeni au declarat că așteaptă evoluțiile negocierilor de la Geneva dintre Rusia, SUA, Ucraina și UE.

Sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg din 14-17 aprilie 2014, a pus capăt unui mandat legislativ de cinci ani, în care reprezentanții cetățenilor UE au luptat pentru ieșirea din recesiune și stabilitatea socială și economică a popoarelor UE.