Connect with us

Adina Vălean

Cine sunt românii cu poziții cheie în Uniunea Europeană

Published

on

Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană, din care provin șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și președintele Consiliului European, Donald Tusk a desemnat, în premieră, un român care să ocupă poziția de principal comunicator al formațiunii. Europarlamentarul PMP Siegfried Mureșan este, începând de astăzi, noul purtător de cuvânt al PPE.

Mai mult despre numirea europarlamentarului PMP în calitate de purtător de cuvânt al PPE găsiți pe CaleaEuropeana.ro.

Prin această numire, Siegfried Mureșan, care ocupă și funcția vicepreședintele Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, consolidează profilul europarlamentarilor români care dețin poziții influente în Parlamentul European, în comisiile de specialitate, dar și în grupurile politice. Astfel, pe lângă calitatea de membrii sau membrii supleanți ai comisiilor de specialitate, unii dintre europarlamentarii români ocupă funcții de importante la nivel european.

European-parliament-strasbourg-inside

Victor Boștinaru (PSD/ S%D), membru al Parlamentului European încă de la aderarea României la UE în 2007, ocupă în actuala legislatură funcția de vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților în Parlamentul European.

Andi Cristea (PSD/S%D) este europarlamentar după alegerile din 25 mai 2014, iar în cadrul Parlamentului European, pe lângă apartenența la Comisia pentru Afaceri Externe este și președintele Delegației la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova.

Viorica Dăncilă (PSD/ S&D), europarlamentar încă din 2009 este în prezent vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, și totodată lider al euro-deputaților români din grupul S&D.

Mircea Diaconu (independent/ ALDE), ales în 2014 ca europarlamentar a devenit vicepreședinte al Comisie pentru Cultură și Educație din cadrul Parlamentului European.

Monica Macovei (independent/ PPE), care se află la al doilea mandat ca europarlamentar îndeplinește în această legislatură funcția de Președinte al Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Albania.

Marian Jean Marinescu (PDL/ PPE) este și el membru al Parlamentului European din 2007, fiind reales în 2009 și 2014. Pe lângă apartenența la comisiile de specialitate, euro-deputatul român este vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European în Parlamentul European.

Ramona Mănescu (PNL/ PPE), unul dintre primii europarlamentari români, ea fiind pentru prima dată aleasă în 2007 din partea PNL, este în actualul legislativ european vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu țările din Mashrek.

Dan Nica (PSD/ S&D), aflat la primul mandat de europarlamentar, ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Control Bugetar.

Norica Nicolai (PNL/ ALDE) se află la doilea mandat în calitate de europarlamentar. În urma trecerii PNL la grupul PPE, aceasta a preferat să rămână în cadrul grupului Alianța Liberalilor și Democraților în Europa, unde ocupă poziția de vicepreședinte.

Ioan Mircea Pașcu (PSD/ S&D) este europarlamentar din 2007. În actuala legislatură, a fost reconfirmat în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe, poziție ocupată de la primul mandat din 2007. După numirea Corinei Crețu drept comisar european pentru Politică Regională, Ioan Mircea Pașcu a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European în noiembrie 2014, și prin urmare este membru al Biroului Parlamentului European.

Cristian Preda (PMP/ PPE), membru al Parlamentului European încă din 2009 este actualmente vicepreședinte al subcomisiei pentru Drepturile Omului.

Daciana Sârbu (PSD/ S&D) este și ea membră în PE din 2007. În legislativul actual deține funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară.

Adina Vălean (PNL/ PPE), membru al Parlamentului European din 2007 a fost aleasă vicepreședinte al Parlamentului European din partea grupului PPE pentru primii doi ani și jumătate ai legislaturii 2014-2019. Totodată, face parte din Biroul Parlamentul European.

Renate Weber (PNL/ ALDE) face parte din rândul europarlamentarilor români ce sunt membri încă din 2007. În acest moment, pe lângă apartenența la comisiile de specialitate, ea ocupă funcția de vicepreședinte al Delegației la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile.

Printre românii care ocupă funcții importante la nivelul Uniunii Europene și al partidelor politice europene se află și Corina Crețu și Anca Boagiu.

Corina Crețu este noul comisar român în Comisia Juncker, începând cu 1 noiembrie 2014. Ea deține portofoliul Politicii Regionale, iar anterior a fost membru al Parlamentului European, încă din 2007 și aleasă vicepreședinte al Parlamentului European în noua legislatură.

La rândul său, Anca Boagiu, senator și președinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României este vicepreședinte al Partidului Popular European.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Topul țărilor care dau cei mai mulți funcționari în instituțiile UE. Al 7-lea stat în Uniune, România este codașă la nivelul administrativ european | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Adina Vălean

Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu din PE: O Uniune Europeană campioană a dezvoltării durabile și a combaterii schimbărilor climatice nu este îndeajuns la nivel global, dar e punctul de plecare indispensabil

Published

on

O Uniune Europeană campioană a dezvoltării durabile și a combaterii schimbărilor climatice nu este îndeajuns la nivel global, dar e punctul de plecare indispensabil, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate publică și Siguranță Alimentară (ENVI) a Parlamentului European.

Eurodeputatul român a mai spus că ”pachete legislative adoptate deja, precum pachetul pe deșeuri și economia circulară, sau pachete în curs de adoptare, precum Clean Mobility privind transportul (emisiile de CO2 ale autoturismelor au fost revizuite deja, iar emisiile de CO2 ale camioanelor vor fi reglementate pentru întâia oară) fac din Uniunea Europeană principalul actor global în domeniul dezvoltării durabile și în combaterea schimbărilor climatice”.

”Cred în puterea exemplului așa că primul pas este să ne asigurăm că toți cetățenii țărilor membre înțeleg beneficiile, dar și îndatoririle ce le revin conform noilor pachete legislative. Trebuie, însă, să ne asigurăm că implementarea acestei legislații devine un succes economic pentru că altfel, ceilalți mari poluatori globali nu vor urma exemplul Uniunii Europene. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv trebuie să găsim mijloacele prin care să atragem toate părțile interesate în sprijinirea acestui demers. O bună comunicare a lor este esențială pentru o aplicare uniformă și eficientă”, a completat europarlamentarul român.

Amintim faptul că Executivul european a anunțat la finalul lunii trecute lansarea unei document de reflecție privind o Europă durabilă până în 2030 care face parte din angajamentul Uniunii Europene de a acționa în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, dar și cele consfințite prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Documentul amintit mai sus se concentrează pe principiile fundamentale ale politicilor de tranziție la durabilitate, printre care se numără trecerea de la economia liniară la cea circulară, corectarea dezechilibrelor din sistemul nostru alimentar, adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului și garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă.

Documentul se concentrează, de asemenea, asupra factorilor de sprijinire cu efecte pozitive în mai multe sectoare care trebuie să stea la baza tranziției către o dezvoltare durabilă și printre care se numără educația, știința, tehnologia, cercetarea, inovarea și digitalizarea, finanțele, stabilirea prețurilor, impozitarea și concurența, comportamentul responsabil în afaceri, responsabilitatea socială a întreprinderilor și noile modele de afaceri, schimburile comerciale deschise și bazate pe norme, guvernanța și asigurarea coerenței politicilor la toate nivelurile.

Acesta prezintă trei scenarii care stimulează dezbaterea privind modul de îndeplinire în UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă, și anume: o strategie globală a UE privind ODD care să orienteze toate acțiunile UE și ale statelor membre; integrarea permanentă de către Comisie a ODD în toate politicile relevante ale UE, fără a impune statelor membre măsuri obligatorii; un accent sporit pe acțiunile externe, consolidând, în același timp, actualul nivel de ambiție în materie de durabilitate la nivelul UE.

Amintim faptul că la data de 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat un set de 17 obiective de dezvoltare durabilă ce îmbracă numele de ”Agenda 2030”, care urmărește eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea prosperității pentru toți, ca parte a unei noi agende pentru dezvoltare durabilă.

Continue Reading

Adina Vălean

Eurodeputatul Adina Vălean, ambasador 112, salută Ziua Europeană a numărului unic de urgență 112

Published

on

Ambasador al numărului european de urgență 112, eurodeputatul Adina Vălean, a salutat luni Ziua Europeană 112, o zi marcată din anul 2008 de toate instituțiile Uniunii Europene prin promovarea acestui serviciu printre cetățenii țărilor membre ale Uniunii Europene.

“În calitatea mea de Ambasador 112, am avut întotdeauna inițiative care să îmbunătățească serviciile de urgență în România și în Europa. Din 2007 până acum am văzut multe schimbări importante, mai ales la nivelul de cooperare între serviciile de urgență ale statelor membre. În 2009 am inclus într-un amendament obligația ca operatorii de telecomunicații să trimită SMS către clienții lor, informându-i despre 112 atunci când trec frontierele, am făcut mai apoi campanii pentru ca toți operatorii din turism să-și informeze clienții despre numărul unic de urgență” a declarat Adina Vălean, președinta Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European și Ambasador 112.

Potrivit eurodeputatului, aproximativ 50% din cetățenii europeni nu au cunoștință despre numărul unic de urgență 112.

Asociația europeană a numărului european de urgență 112 va lansa o campanie de comunicare #HumansOf112 care va pune accentul pe oamenii care muncesc în servicii de urgență, de la cei care opereaza pe teren la cei din call centers, de la paramedici la pompieri.

Continue Reading

Adina Vălean

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE): Accesul la apă potabilă, o chestiune asupra căreia nu există consens la nivel european

Published

on

Accesul la apă potabilă este o chestiune asupra căreia nu există încă consens la nivel european, unde avem țări cu resurse limitate de apă, dar și state bogate în resurse apă, dar care nu o folosesc în mod judicios, a afirmat eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Noi avem în momentul de faţă în lucru două dosare, cel privind accesul la apă, adică reanalizarea directivei ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, două milioane de semnături şi cel privind reutilizarea apei reziduale”, a spus Vălean într-un interviu pentru Radio România Actualități în care a avertizat că apa este o resursă naturală, la care ar trebui să aibă acces toți cetățenii, dar pe de altă parte, ea este privită ca o marfă, pe o piață distinctă.

”Există totuşi un întreg lanţ economic în jurul apei: de la producător, transportator, cel care o depozitează ş.a.m.d. şi toţi să se implice într-un fel sau altul atât pentru a păstra calitatea apei, cât şi pentru a putea livra în cele mai bune condiţii şi în cele mai mici locuri. (…) Nu există un acord la nivel european, sunt de altfel şi situaţii foarte diferite, pentru că, dacă ne gândim, de pildă, la ţări care au, să spunem, un deficit sau la care apa este o resursă mai puţin bogată cum e România – dacă ne gândim la Spania, la Grecia – aceste ţări au dezvoltat deja în timp sisteme de utilizare a apei, de acces la apă, pe când în ţări cum e România, care asta este o bogăţie, noi nu ne-am pus problema cum să o folosim într-un mod cât mai judicios”, a mai spus Vălean.

De altfel, dosarele „apa potabilă” și “reutilizarea apei uzate” sunt priorități ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit declarațiilor susținute de ministrul de resort, Ioan Deneș, la prezentarea priorităților mandatului României în acest domeniu în cele șase luni în care prezidează formațiunile Consiliului.

Anul trecut, Comisia Europeană a propus noi norme pentru stimularea şi facilitarea reutilizării apei în UE pentru irigarea agricolă, noile norme fiind construite pentru ajuta fermierii să utilizeze cât mai bine apele uzate nealimentare, reducând deficitul de apă şi protejând în acelaşi timp mediul şi consumatorii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending