Connect with us

U.E.

Comisarul european Adina Vălean: Măsurile Comisiei pentru facilitarea operațiilor zilnice din transport permit întreprinderilor din sector să se concentreze pe redresarea atât de necesară

Published

on

© European Parliament

Comisia a adoptat miercuri, 29 aprilie, un pachet de măsuri menite să sprijine întreprinderile din sectoarele aviatic, feroviar, maritim și rutier pentru a face față consecințelor epidemiei de coronavirus. Măsurile vor reduce sarcina de reglementare și costurile pentru societățile de transport și ar putea fi urmate de mai multe propuneri în următoarele săptămâni, informează un comunicat.

 „Propunerile de astăzi prezintă modalități concrete de facilitare a operațiilor zilnice din sectorul transporturilor, pentru toate modurile de transport. De asemenea, acestea ar trebui să le permită întreprinderilor din sector să înceapă să se concentreze pe redresarea care le este atât de necesară”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

În ceea ce privește aviația, măsurile vor facilita serviciile de handling la sol și vor modifica normele de acordare a licențelor destinate transportatorilor aerieni în caz de probleme financiare cauzate de epidemia de coronavirus.

Cu privire la porturi, autoritățile pot decide să amâne sau să nu perceapă taxele de utilizare a infrastructurii portuare.

În ceea ce privește sectorul feroviar, Comisia propune prelungirea cu trei luni a termenului până la care statele membre trebuie să transfere anumite competențe, inclusiv către Agenția UE pentru Căile Ferate.

În cele din urmă, toate modurile de transport vor beneficia de o propunere care să permită prelungirea anumitor certificate și licențe, întrucât, din cauza măsurilor sanitare, unor operatori și lucrători din domeniul transporturilor le-a fost mai dificil să îndeplinească anumite formalități prevăzute de legislația UE.

Propunerile de astăzi se succed unei serii de măsuri deja puse în aplicare de Comisie, de exemplu, cele menite să asigure siguranța lucrătorilor din domeniul transporturilor, informarea călătorilor cu privire la drepturile lor și circulația bunurilor esențiale în întreaga Europă. Puteți găsi aici informații mai detaliate cu privire la pachetul de astăzi.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European solicită UE instrumente mai puternice pentru a face față urgențelor sanitare

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamenterii, reuniți în plenul Parlamentului European din Bruxelles, solicită instrumente mai puternice pentru a face față urgențelor în domeniul sănătății.

În cadrul dezbaterii în plen cu comisarul pentru sănătate, Stela Kyriakides și cu Consiliul, Parlamentul European a subliniat necesitatea de a trage învățăminte adecvate din criza COVID-19. Mulți dintre aceștia au pledat pentru necesitatea de a conferi UE un rol mult mai important în domeniul sănătății, se arată în comunicatul legislativului.

Subliniind că pandemia actuală este încă departe de a fi depășită, eurodeputații au insistat asupra necesității de a se asigura că sistemele de sănătate din UE sunt mai bine echipate și coordonate pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății, având în vedere că niciun stat membru nu poate face față singur unei pandemii precum COVID-19.

Mai mulți eurodeputați au menționat că un rol mai important al UE în domeniul sănătății publice trebuie să includă măsuri de abordare a penuriei de medicamente și de echipamente de protecție accesibile ca preț, precum și sprijin pentru cercetare.

Unii eurodeputați au solicitat ca agențiile europene de asistență medicală, ECDC și EMA, să fie consolidate, în timp ce alții au susținut necesitatea unei „uniuni a sănătății” europene cu standarde minime la nivelul UE.

Votul asupra rezoluției va avea loc vineri după-amiază, rezultatele fiind comunicate la ora locală 18.00 (19.00 ora României).


Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Parlamentul a promovat în mod constant instituirea unei politici coerente a UE în domeniul sănătății publice. Printr-o rezoluție privind revizuirea bugetului UE pentru perioada de după 2020 și planul de redresare economică a UE, deputații au insistat asupra creării un nou program european de sine stătător în domeniul sănătății.

Ca urmare, Comisia a prezentat o propunere de 9.4 miliarde EUR pentru programul EU4Health în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027, parte a planului de redresare a UE denumit Next Generation EU.

Înregistrarea dezbaterii poate fi urmărită aici.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UNTRR: România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști prin adoptarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European

Published

on

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România condamnă decizia Parlamentului European prin care a votat Pachetul Mobilitate 1, semnalând că prin aceast demers ”marchează un moment de răscruce pentru Uniunea Europeană, prin abandonarea principiilor de bază ale pieței unice, precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor”.

”Viitorul sectorului românesc de transport rutier, principalul contributor la exportul de servicii al României în ultimii ani, este în pericol”, a mai transmis UTRR în comunicatul oficial.

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

UNTRR avertizează că pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii: ”Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumatate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.”

Totodată, Cristian Socol, fost consilier pe probleme economice în Guvernul Dăncilă, menționează că din cauza acestei decizii ”România pierde in jur de 4 miliarde euro venituri in balanta de plăți. Somaj, falimente, minus de venituri la buget. Dupa statistica oficiala privind minusul de 2.5 miliarde euro in Investitiile Straine Directe Nete in primele patru luni din 2020 fata de anul trecut (isd nete de minus 454 milioane euro fata de plus 2.1 miliarde euro anul trecut in aceasta perioada), mai vine si aceasta stire cu efecte catastrofale.”

UNTRR precizează  că deși modificările regulamentelor europene aduse prin Pachetul Mobilitate 1 se vor aplica teoretic în condiții egale tuturor Statelor Membre, în realitate impactul acestora este semnificativ diferit. Operatorii de transport români și estici vor fi cei mai afectați, întrucât propunerile din Pachetul Mobilitate 1 duc la imposibilitatea de a efectua transport rutier internațional în Europa de Vest de către companiile din Europa de Est:

  • Obligația întoarcerii camioanelor acasă (țara de stabilire) la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt încărcate sau goale nu va crea nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Franța, însă întoarcerea acasă a unui camion înmatriculat în România, țară periferică UE va duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de afaceri de 10-14%.
  • Întoarcerea obligatorie a șoferilor la fiecare 3 sau 4 săptămâni va avea un impact semnificativ diferit între statele membre de bază și cele periferice, fapt recunoscut și în evaluarea impactului, iar implementarea acesteia imediat după publicarea Pachetului Mobilitate va afecta grav numeroase companii de transport rutier din România.
  • Interzicerea efectuării repausului săptămânal normal în cabina camionului poate pune chiar șoferii români în pericol în circumstanțele actuale (etapa post-pandemie COVID-19 pe termen lung) în care dormitul în cabină le-ar proteja sănătatea.
  • Introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului de 4 zile vizează în principal limitarea accesului transportatorilor români și estici pe piețele țărilor din vest
  • Aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier, va genera o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici, limitând totodată transporturile rutiere internaționale de tip cross-trade

De asemenea, UNTRR solicită Guvernului României să acționeze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Pachetului Mobilitate 1, în coordonare cu toate Statele Membre afectate, pentru eliminarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1 din legislația europeană.

Continue Reading

CONSILIUL UE

PPE revine la șefia Eurogrupului la șapte ani după plecarea lui Jean-Claude Juncker: Ministrul de finanțe irlandez Paschal Donohoe a fost ales președinte al Eurogrupului

Published

on

© European Union

Paschal Donohoe, ministrul finanțelor publice și al reformei din Irlanda, a fost ales joi președinte al Eurogrupului, organismul UE care îi reunește pe cei 19 miniștri de finanțe din zona euro, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Donohoe, membru al Partidului Popular European, a obținut susținerea majorității miniștrilor de finanțe din zona euro într-o competiție cu omologii săi Nadia Calvino (Spania) și Pierre Gramegna (Luxemburg). De altfel, socialista Nadia Calvino a fost considerată marea favorită în cursa pentru înlocuirea fostului ministru de finanțe portughez Mario Centeno.

Donohoe va prelua mandatul de la Centeno la 13 iulie, iar prima reuniune a Eurogrupului pe care o va conduce va avea loc la 11 septembrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Victoria lui Paschal Donohoe, puternic susținut de Partidul Popular European, reprezintă o consolidare a PPE în arhitectura instituțională a Uniunii Europene, după ce în cadrul negocierilor de anul trecut a obținut doar președinția Comisiei Europene, iar anul acesta a preluat și președinția Comitetului European al Regiunilor.

Pe de altă parte, Paschal Donohoe este primul președinte al Eurogrupului care aparține PPE după Jean-Claude Juncker, cel care a inaugurat această funcție în 2005 și a deținut-o până în 2013. Ulterior, atât Jeroen Dijselboem, cât și Mario Centeno au ocupat această funcție fiind membri ai Partidului Socialiștilor Europeni.

Paschal Donohoe a fost numit ministru finanțelor în Irlanda în anul 2017.

Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

De asemenea, Eurogrupului va juca un rol crucial și în arhitectura de consolidare a zonei euro, mai ales că Franța și Germania susțin un instrument bugetar al acestei zone, iar fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, actual președinte al Bundestagului, a făcut recent un apel la realizarea Uniunii economice și monetare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending