Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, anunță Reuters, citat de Agerpres.
”Pentru a-l opri pe Putin, trebuie să producem mai mult, trebuie să inovăm mai mult și trebuie să facem acest lucru împreună în Uniunea Europeană și cu Ucraina”, a declarat Kubilius, fost prim-ministru lituanian, conform Deutsche Welle.
El a declarat că un grup de lucru UE-Ucraina se va reuni pentru prima dată luni ”pentru a sprijini integrarea industriilor noastre de apărare, pentru a facilita dezvoltarea de proiecte comune sau procese comune de achiziții publice”.
Comisarul a declarat că inovațiile Ucrainei în domeniul producției de drone și al inteligenței artificiale ar putea fi un stimulent pentru propria industrie de apărare a Europei.
”În viitor, când Europa va trebui să își asume întreaga responsabilitate pentru apărarea (continentului) european, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate”, a spus el.
În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului European, Antonio Costa, sublinia că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”.
Comisia Europeană a prezentat Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.
Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.
Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.
De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:
Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.
Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.
- Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
- Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
- Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
- O perioadă de patru ani.2
Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)
Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.
Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.
Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.
