Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat joi un nou pachet privind finanțele digitale, care include strategia privind finanțele digitale și strategia privind plățile de mică valoare, precum și propuneri legislative privind criptoactivele și reziliența digitală, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Pachetul prezentat va stimula competitivitatea și inovarea europeană în sectorul financiar, creând astfel condițiile necesare pentru ca Europa să devină un organism de stabilire a standardelor la nivel mondial. Pachetul va oferi consumatorilor mai multe opțiuni și oportunități în ceea ce privește serviciile financiare și plățile moderne, asigurând în același timp protecția consumatorilor și stabilitatea financiară.

Măsurile luate vor fi esențiale pentru sprijinirea redresării economice a UE, deoarece vor debloca noi modalități de direcționare a finanțării către întreprinderile europene, jucând totodată un rol-cheie în punerea în aplicare a Pactului verde european și a Noii strategii industriale pentru Europa, informează executivul european. Prin elaborarea unor norme mai sigure și mai ușor de utilizat, din punct de vedere informatic, de către consumatori, Comisia își propune să stimuleze inovarea responsabilă în sectorul financiar al UE, în special pentru întreprinderile digitale nou-înființate cu un grad ridicat de inovare, reducând totodată eventualele riscuri legate de protecția investitorilor, spălarea banilor și criminalitatea informatică.

“Viitorul finanțelor este digital. Am văzut că, pe durata măsurilor de restricționare a circulației, oamenii au putut avea acces la serviciile financiare datorită tehnologiilor digitale precum operațiunile bancare pe internet. Tehnologia le poate oferi mult mai mult consumatorilor și întreprinderilor și ar trebui să adoptăm în mod proactiv transformarea digitală, atenuând în același timp eventualele riscuri. Acesta este obiectivul pachetului prezentat astăzi. O piață unică digitală inovatoare pentru finanțe va aduce beneficii cetățenilor europeni și va fi crucială pentru redresarea economică a Europei prin faptul că va oferi consumatorilor produse financiare mai bune și va deschide noi canale de finanțare pentru întreprinderi”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Pachetul privind finanțele digitale prezentat astăzi cuprinde o strategie privind finanțele digitale, o strategie privind plățile de mică valoare, propuneri legislative pentru un cadru de reglementare al UE privind criptoactivele și propuneri pentru un cadru de reglementare al UE privind reziliența operațională digitală.

O strategie privind finanțele digitale: către un spațiu european al datelor financiare – noi modalități de direcționare a finanțării către IMM-uri – produse financiare mai bune pentru consumatori

Obiectivul strategiei privind finanțele digitale prezentate astăzi este de a transforma serviciile financiare ale Europei în servicii mai ușor de utilizat din punct de vedere informatic și de a stimula inovarea responsabilă și concurența între furnizorii de servicii financiare din UE. Strategia va reduce fragmentarea pieței unice digitale, astfel încât consumatorii să poată avea acces la produse financiare la nivel transfrontalier și întreprinderile Fintech nou-înființate să își extindă activitatea și să se dezvolte. Aceasta va asigura faptul că normele UE privind serviciile financiare sunt adecvate pentru era digitală, pentru aplicații cum ar fi inteligența artificială și tehnologia blockchain. Gestionarea datelor se află, de asemenea, în centrul strategiei prezentate astăzi. În conformitate cu strategia mai amplă a Comisiei privind datele, obiectivul măsurilor adoptate astăzi este de a promova schimbul de date și finanțarea deschisă, menținând în același timp standardele foarte ridicate ale UE în materie de protecție a vieții private și a datelor. În cele din urmă, strategia urmărește să asigure condiții de concurență echitabile între furnizorii de servicii financiare, fie că este vorba de bănci tradiționale sau de întreprinderi din domeniul tehnologiei: aceeași activitate, aceleași riscuri, aceleași reguli.

O strategie privind plățile de mică valoareplăți moderne și eficiente din punctul de vedere al costurilor

Strategia de astăzi își propune să le ofere cetățenilor și întreprinderilor europene servicii de plată sigure, rapide și fiabile. Aceasta va permite consumatorilor să plătească mai ușor în magazine și să efectueze tranzacții de comerț electronic într-un mod sigur și convenabil. Strategia vizează realizarea, în UE, a unui sistem de plăți de mică valoare pe deplin integrat, care să includă soluții de plăți instant la nivel transfrontalier. Aceasta va facilita plățile în euro între UE și alte jurisdicții și va promova apariția unor soluții de plată naționale și paneuropene.

Propuneri legislative privind criptoactivele: valorificarea oportunităților și atenuarea riscurilor

Comisia a propus astăzi pentru prima dată o nouă legislație privind criptoactivele (o reprezentare digitală a valorilor sau a drepturilor care pot fi stocate și tranzacționate electronic). „Regulamentul privind piețele de criptoactive” va stimula inovarea, menținând, totodată, stabilitatea financiară și protejând investitorii împotriva riscurilor. Legislația va oferi claritate și securitate juridică emitenților și furnizorilor de criptoactive. Noile norme le vor permite operatorilor autorizați într-un stat membru să furnizeze servicii în întreaga UE („procedura de pașaport”). Garanțiile includ cerințe de capital, custodia activelor, o procedură obligatorie de tratare a plângerilor pusă la dispoziția investitorilor și drepturi ale investitorului împotriva emitentului. Emitenții de criptoactive semnificative garantate cu active (așa numitele „criptomonede stabile” mondiale) ar face obiectul unor cerințe mai stricte (de exemplu, în ceea ce privește capitalul, drepturile investitorilor și supravegherea).

De asemenea, Comisia propune astăzi un sistem-pilot pentru infrastructurile de piață care doresc să încerce să comercializeze și să efectueze tranzacții cu instrumente financiare sub formă de criptoactive. Acest sistem-pilot reprezintă o abordare a mediului de testare („sandbox”) – sau a mediului controlat – care permite derogări temporare de la normele existente, astfel încât autoritățile de reglementare să poată dobândi experiență în utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în cadrul infrastructurilor pieței, asigurându-se, în același timp, că pot face față riscurilor la adresa protecției investitorilor, a integrității pieței și a stabilității financiare. Obiectivul sistemului-pilot este de a le permite întreprinderilor să testeze și să dobândească mai multe cunoștințe despre modul în care se aplică în practică normele existente.

Propuneri legislative privind reziliența operațională digitală: împiedicarea atacurilor cibernetice și îmbunătățirea supravegherii serviciilor externalizate

Întreprinderile din domeniul tehnologiei sunt din ce în ce mai importante în domeniul finanțelor, atât ca furnizori de servicii informatice pentru firmele financiare, cât și ca furnizori de servicii financiare în sine. Actul legislativ propus astăzi privind reziliența operațională digitală urmărește să asigure faptul că toți participanții la sistemul financiar dispun de garanțiile necesare pentru a atenua atacurile cibernetice și alte riscuri. Legislația propusă va impune tuturor întreprinderilor să se asigure că pot face față tuturor tipurilor de perturbări și amenințări legate de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC). Propunerea legislativă prezentată astăzi introduce, de asemenea, un cadru de supraveghere pentru furnizorii de TIC, cum ar fi furnizorii de servicii de cloud computing.

Pachetul privind finanțele digitale, prezentat astăzi, se bazează pe activitatea desfășurată în contextul Planului de acțiune privind FinTech din 2018 și pe activitatea Parlamentului European, a autorităților europene de supraveghere și a altor experți. În vederea elaborării pachetului privind finanțele digitale, Comisia a dialogat în diverse moduri cu părțile interesate și cu publicul. Comisia a organizat evenimente de informare privind finanțele digitale, la care au participat părțile interesate și care au avut loc în statele membre și la Bruxelles în primăvara anului 2020. Comisia a organizat, de asemenea, trei consultări publice pentru a colecta feedback de la o gamă largă de părți interesate.

În domeniul plăților de mică valoare, a doua directivă privind serviciile de plată (DSP2) a fost deja un pas important la nivel legislativ. Cu toate acestea, DSP2 va face obiectul unei analize în al patrulea trimestru al anului 2021 și, dacă va fi necesar, va fi adaptată pentru a sprijini punerea în aplicare a politicilor privind strategia pentru plățile de mică valoare. Comisia a publicat, de asemenea, în primul semestru al anului 2020, o consultare publică având ca obiect o strategie europeană pentru plățile de mică valoare. Comisia a luat în considerare răspunsurile la consultare atunci când a definit acțiunile UE în domeniul plăților de mică valoare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040.

A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, înregistrându-se o cerere record de 233 de miliarde de euro, lucru care a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni.

Comisia Europeană informează că ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare.

Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate.

”Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi”, a explicat Executivul european în comunicatul mai sus amintit.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 de miliarde de euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Până în prezent, s-a decis că 17 state membre, între care și România, vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 de miliarde de euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Comisia a propus deja unui număr de 17 state membre un sprijin financiar în valoare de 87,8 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA8 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi11 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA12 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO12 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.12 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending