Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează: Noua lege a pensiilor, principalul factor de creștere a deficitului bugetar al României la 6,1% din PIB în 2021

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare, previzionează Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România dat publicității miercuri. Cifrele cuprinse în raportul de țară apar în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

Cele mai recente previziuni economice elaborate de Comisia Europeană, în toamna anului trecut, indicau că deficitul bugetar din România va crește la 4,4% din PIB în 2020 și la 6,1% din PIB în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei “investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating “BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează Comisia Europeană, relatează Agerpres. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal (“SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic.

Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază executivul european.

Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”. 

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Published

on

© European Parliament

Comisia Europeană a publicat joi un nou plan de acțiune ambițios, menit să impulsioneze, în următorii ani, uniunea piețelor de capital (UPC) ale Uniunii Europene, care se axează pe trei obiective cheie – asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri; transformarea UE într-un loc și mai sigur pentru economiile și investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice; integrarea piețelor de capital naționale într-o autentică piață unică de capital la nivelul UE.

În prezent, prioritatea absolută a UE este asigurarea faptului că Europa se redresează în urma crizei economice fără precedent provocate de pandemia de COVID-19. În acest scop, va fi esențial să se dezvolte piețele de capital ale UE și să se asigure accesul la finanțarea de pe piață“, informează executivul european remis CaleaEuropeană.ro.

Piețele de capital de mari dimensiuni și integrate vor facilita redresarea UE, asigurând faptul că întreprinderile – în special întreprinderile mici și mijlocii – au acces la surse de finanțare și că deponenții europeni au încredere să facă investiții pentru viitorul lor. Piețele de capital dinamice vor sprijini, de asemenea, tranziția verde și cea digitală a Europei, contribuind totodată la crearea unei economii mai favorabile incluziunii și mai reziliente. Uniunea piețelor de capital este, de asemenea, esențială pentru consolidarea rolului internațional al monedei euro.

“Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, activitatea noastră privind crearea unei uniuni a piețelor de capital a devenit urgentă. Forța redresării noastre economice va depinde în mod decisiv de buna funcționare a piețelor noastre de capital și de măsura în care cetățenii și întreprinderile pot avea acces la oportunități de investiții și la finanțarea de pe piață de care au nevoie. Trebuie să generăm investiții masive pentru ca economia UE să devină mai durabilă, mai digitală, mai favorabilă incluziunii și mai rezilientă. Planul de acțiune prezentat astăzi urmărește să abordeze în mod decisiv unele dintre obstacolele rămase în calea unei piețe unice de capital”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, citat în comunicat.

De asemenea, vicepreședintele executiv al Comisiei a prezentat joi un nou pachet privind finanțele digitale, care include strategia privind finanțele digitale și strategia privind plățile de mică valoare, precum și propuneri legislative privind criptoactivele și reziliența digitală.

Planul de acțiune prezentat de Comisia Europeană are trei obiective-cheie:

  • asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri;
  • transformarea UE într-un loc și mai sigur pentru economiile și investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice;
  • integrarea piețelor de capital naționale într-o autentică piață unică de capital la nivelul UE.

În acest scop, Comisia a prezentat joi șaisprezece măsuri specifice, menite să asigure realizarea de progrese reale în vederea finalizării UPC. Printre măsurile anunțate astăzi se numără și cele prin care UE:

  • va crea un punct unic de acces la datele întreprinderilor, destinat investitorilor.
  • va sprijini asigurătorii și băncile să investească mai mult în întreprinderile din UE;
  • va consolida protecția investițiilor pentru a sprijini în mai mare măsură investițiile transfrontaliere pe teritoriul său;
  • va facilita monitorizarea adecvării pensiilor în întreaga Europă;
  • va spori armonizarea sau convergența normelor în materie de insolvență;
  • va încuraja realizarea de progrese în ceea ce privește convergența în materie de supraveghere și aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare pentru piețele financiare în UE.

Aceste măsuri se bazează pe progresele înregistrate în cadrul Planului de acțiune din 2015 privind uniunea piețelor de capital și pe evaluarea la jumătatea perioadei din 2017 și dau curs solicitărilor Parlamentului European [proiect de raport din proprie inițiativă (INI), iunie 2020] și ale Consiliului (Concluziile Consiliului, 5 decembrie 2019). Aceste măsuri se bazează, de asemenea, pe discuții detaliate cu părțile interesate și pe recomandările Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital.

UPC nu este un scop în sine, ci este esențială pentru îndeplinirea principalelor obiective de politică economică: redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, o economie favorabilă incluziunii și rezilientă în serviciul tuturor cetățenilor, dubla tranziție către o economie digitală și durabilă, precum și autonomia strategică deschisă într-o lume post-Brexit și din ce în ce mai complexă. Îndeplinirea acestor obiective necesită investiții masive, care nu pot fi realizate doar cu bani publici și finanțări tradiționale prin credite bancare. Numai piețele de capital mari, care funcționează bine și sunt integrate pot oferi nivelul de sprijin necesar pentru redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Numai o UPC care funcționează în mod corespunzător poate să mobilizeze și să canalizeze investițiile enorme necesare pentru a face față provocărilor climatice și de mediu cu care ne confruntăm și pentru a sprijini digitalizarea întreprinderilor noastre, astfel încât acestea să rămână competitive la nivel mondial.

UPC ar trebui să genereze beneficii pentru toți europenii, indiferent unde locuiesc și muncesc aceștia. Consumatorii ar trebui să aibă mai multe opțiuni în ceea ce privește economiile și investițiile lor și ar trebui să fie bine informați și protejați în mod corespunzător, oriunde s-ar afla. Întreprinderile, inclusiv cele mici și mijlocii, ar trebui să poată avea acces la finanțare în întreaga UE, iar investitorii ar trebui să poată investi în proiecte în întreaga UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Ursula von der Leyen, i-a primit astăzi, 24 septembrie, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles pe premierul Ungariei Viktor Orban, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki și premierul Cehiei Andrej Babiš.

Aceștia au purtat discuții cu privire la noul buget al Uniunii Europene, inclusiv Planul de relansare economică, dar și clima, migrația, statul de drept și situația din Belarus s-au aflat pe agenda discuțiilor.

Potrivit președintei Executivului Europena, liderii europeni vor lucra îndeaproape la aceste chestiuni importante.

Această întâlnire de lucru a avut loc chiar la o zi distanță după ce Comisia Europeană a prezentat noua politică de migrație și azil a Uniunii Europene. 

Citiți și: Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

Reamintim că în urmă cu două săptămânie, Grupul de la Vişegrad format din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia și-a exprimat dorință să propună liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii din Belarus şi un pachet de sprijin pentru acest stat la summitul UE din 24-25 septembrie, care din motive sanitare a fost amânat pentru 1-2 octombrie.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending