Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan strategic pentru accelerarea dezvoltării rețelei feroviare de mare viteză în Uniunea Europeană, menit să reducă semnificativ timpii de călătorie și să facă transportul feroviar mai rapid, confortabil și sustenabil. Inițiativa sprijină obiectivele UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și consolidarea competitivității economice a Europei la nivel global.
Planul se bazează pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și stabilește o ambiție clară, respectiv reducerea cu până la jumătate a duratei multor călătorii feroviare populare din Europa. De exemplu, până în 2030, pasagerii vor putea călători de la Berlin la Copenhaga în doar patru ore (față de șapte în prezent), iar până în 2035, Sofia și Atena vor fi la doar șase ore distanță. Totodată, noi linii transfrontaliere vor conecta țările baltice și vor permite deplasarea de la Paris la Lisabona, via Madrid.
Obiectivul final este o rețea europeană de mare viteză complet funcțională până în 2040, structurată pe patru piloni principali:
1. Accelerarea investițiilor și armonizarea rețelei europene de mare viteză
Comisia propune un sistem cu adevărat interoperabil, prin eliminarea blocajelor la frontiere și stabilirea, până în 2027, a unor termene obligatorii pentru proiectele prioritare. Se vor identifica opțiuni pentru viteze de peste 250 km/h acolo unde este fezabil economic.
O strategie dedicată de finanțare europeană va fi elaborată în lunile următoare, printr-un dialog strategic cu statele membre, industria și investitorii privați, pentru a asigura coordonarea surselor de finanțare. Acest proces se va concretiza într-un „Acord pentru calea ferată de mare viteză”, un angajament multilateral pentru mobilizarea investițiilor necesare completării rețelei TEN-T până în 2040.
2. Crearea unui cadru competitiv și atractiv pentru serviciile feroviare
Comisia anunță noi măsuri legislative pentru a:
- încuraja piața de material rulant second-hand, prin interzicerea practicilor anticoncurențiale de casare a trenurilor funcționale;
- simplifica sistemele de rezervare și ticketing transfrontalier, printr-o propunere legislativă în 2026, care va permite pasagerilor să achiziționeze mai ușor bilete integrate pentru mai mulți operatori;
- elimina barierele de intrare pentru noii operatori, prin tarife de acces echitabile, coordonare mai bună a capacității de infrastructură și acces nediscriminatoriu la facilități.
Scopul este de a crește concurența și de a face călătoriile de mare viteză mai accesibile publicului larg.
3. Sprijin pentru un sector feroviar inovator și armonizat la nivel european
În 2026, Comisia va lansa un apel de cercetare „Europe’s Rail” pentru dezvoltarea noii generații de trenuri de mare viteză, capabile să opereze fără bariere tehnice în întreaga Uniune.
Tot atunci, vor fi revizuite regulile de certificare a mecanicilor de locomotivă, pentru a facilita serviciile transfrontaliere, și va fi adoptat un nou plan european de implementare a sistemului ERTMS, care va îmbunătăți interoperabilitatea la nivel continental.
4. Consolidarea guvernanței europene pentru coordonarea și monitorizarea progresului
Comisia va institui un tablou de bord (scoreboard) pentru a urmări evoluția proiectelor de mare viteză. De asemenea, mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Căi Ferate va fi extins în 2026, pentru a-i permite eliminarea regulilor naționale redundante și emiterea mai eficientă a certificărilor și autorizațiilor.
Managerii de infrastructură vor fi obligați să coopereze pentru o mai bună alocare a capacității transfrontaliere, iar coordonatorii TEN-T vor superviza eliminarea obstacolelor pentru lansarea noilor servicii între principalele orașe europene.
Comisia subliniază că, dincolo de reducerea timpilor de călătorie, planul va contribui la decongestionarea traficului, creșterea capacității liniilor convenționale și îmbunătățirea serviciilor regionale și de noapte.
Inițiativa are, totodată, și o dimensiune strategică de securitate: rețeaua modernizată va permite transportul rapid al trupelor și echipamentelor militare, alături de mărfurile civile, consolidând reziliența și mobilitatea Europei.
