Comisia Europeană a propus marți consolidarea mandatului Frontex, pentru a transforma agenția în principalul actor al UE în domeniul returnării persoanelor fără drept de ședere. Reforma prevede extinderea corpului permanent la 30.000 de agenți, crearea unei forțe de reacție rapidă și posibilitatea de a sprijini operațiuni de returnare între țări din afara Uniunii, potrivit unui comunicat al Executivului european.
În paralel, Comisia a prezentat o propunere de regulament pentru digitalizarea procedurilor de returnare, readmisie și reintegrare, cu scopul de a simplifica gestionarea cazurilor și de a accelera procedurile administrative.
„Europa va susține întotdeauna protejarea frontierelor sale. Europa decide cine intră în Uniunea noastră și în ce condiții. De aceea propunem astăzi consolidarea Frontex, astfel încât să poată sprijini statele membre oriunde și oricând este nevoie. Inclusiv în privința returnărilor, cu mandatul și capacitățile pe care le impune această nouă realitate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Potrivit Comisiei, trecerile ilegale ale frontierelor s-au redus cu mai mult de jumătate în ultimii doi ani, iar rata returnărilor a depășit 30%. Schimbarea contextului geopolitic și de securitate impune însă un răspuns european mai puternic pentru protejarea frontierelor externe.
Responsabilitatea principală pentru controlul frontierelor și returnarea persoanelor fără drept de ședere rămâne a statelor membre. Noul mandat ar permite Frontex să anticipeze mai rapid dificultățile și să ofere sprijin adaptat nevoilor autorităților naționale.
Una dintre principalele schimbări este creșterea treptată a corpului permanent al agenției la 30.000 de agenți. Comisia propune crearea unei rezerve europene pentru frontiere și returnări, formată din 17.000 de agenți, care ar rămâne la dispoziția statelor membre și ar putea fi mobilizați atunci când este necesar.
Această rezervă s-ar adăuga dublării personalului propriu al Frontex și celor 7.000 de membri ai personalului deja detașați de statele membre.
Agenția ar avea și un acces mai larg la echipamente și tehnologii moderne. Frontex ar putea cumpăra, închiria sau deține în comun echipamente, precum și organiza, coordona ori participa la achiziții comune cu statele membre. De asemenea, ar putea acționa ca organism central de achiziții, inclusiv pentru instrumente digitale și bazate pe inteligență artificială.
În domeniul returnărilor, propunerea urmărește acordarea unui rol mai proactiv și strategic agenției în coordonarea operațiunilor la nivelul UE, pentru a spori eficiența sprijinului și utilizarea resurselor.
Un nou centru de coordonare a returnărilor ar colecta și analiza informații operaționale și ar sprijini planificarea și coordonarea intervențiilor. Asistența Frontex ar acoperi întregul proces, de la identificarea timpurie și consilierea privind returnarea voluntară până la desfășurarea operațiunilor și sprijinirea reintegrării.
Totodată, Frontex ar putea oferi asistență tehnică și operațională țărilor terțe, inclusiv pentru organizarea și efectuarea unor returnări dintr-o țară din afara UE către alta. Aceste intervenții ar necesita încheierea unui acord cu țara terță în cauză și respectarea drepturilor fundamentale și a standardelor internaționale.
Pentru gestionarea crizelor, Comisia propune înființarea unui centru de monitorizare și răspuns online. Frontex ar primi un mandat explicit pentru monitorizarea conținutului accesibil public pe rețelele sociale, identificarea evoluțiilor relevante pentru gestionarea frontierelor externe și sprijinirea acțiunilor împotriva conținutului ilegal asociat riscurilor de securitate la frontiere.
O forță de reacție rapidă ar putea fi trimisă la frontierele externe într-un interval foarte scurt, pentru a ajuta statele membre să răspundă situațiilor de urgență. Decizia de mobilizare ar putea fi luată de directorul executiv al Frontex, la solicitarea statului membru afectat.
Propunerea include și îmbunătățirea schimbului de informații în timpul crizelor. Statele membre ar avea obligația de a raporta în cel mult 24 de ore, prin rețeaua europeană de supraveghere a frontierelor EUROSUR, evenimentele cu un potențial impact semnificativ asupra frontierelor Uniunii.
Comisia precizează că măsurile de răspuns la crize reflectă inclusiv lecțiile desprinse din criza din acest an de la Ceuta.
Propunerea separată privind digitalizarea returnării, readmisiei și reintegrării urmărește crearea unei interfețe digitale unice pentru întregul proces, reducerea sarcinilor administrative și îmbunătățirea colectării și schimbului de date.
Aceasta vine după intrarea în vigoare, la 16 octombrie, a noului regulament privind returnările. Frontex ar avea un rol consolidat în dezvoltarea noii arhitecturi digitale europene destinate statelor membre, cu respectarea normelor privind protecția datelor și a drepturilor fundamentale.
Cele două propuneri trebuie negociate și aprobate de Parlamentul European și Consiliul UE. Ele pun în aplicare angajamentele privind consolidarea Frontex și accelerarea returnărilor, prezentate în orientările politice ale Comisiei pentru 2024–2029 și reiterate de von der Leyen în discursul de anul acesta privind starea Uniunii.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, cunoscută ca Frontex, sprijină din 2005 statele membre și țările asociate spațiului Schengen în gestionarea frontierelor externe, combaterea criminalității transfrontaliere și returnarea cetățenilor din afara UE fără drept de ședere. Agenția contribuie și la operațiunile de căutare și salvare pe mare.
Actualul regulament Frontex a intrat în vigoare în 2019. De atunci, rolul agenției s-a extins în contextul pandemiei, al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al tentativelor de instrumentalizare a migrației la frontierele externe ale Uniunii.
