România, Cipru, Germania, Grecia, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Portugalia, Spania și Suedia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice sau cu dezechilibre macroeconomice excesive, relevă un comunicat al Comisiei Europene, în care instituția anunță că va pregăti și pentru ciclul 2023-2024 evaluări aprofundate pentru aceste țări.
Raportul privind mecanismul de alertă (AMR) este un exercițiu de screening pentru a detecta eventualele dezechilibre macroeconomice. Acesta identifică statele membre pentru care sunt necesare analize aprofundate pentru a evalua dacă sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică.
Executivul european constată că se justifică efectuarea unor analize aprofundate pentru încă un stat membru, și anume Slovacia. Slovacia a făcut obiectul unei analize aprofundate în ciclul anual precedent, care a concluzionat că nu se confruntă cu dezechilibre. Cu toate acestea, evoluțiile economice înregistrate de atunci indică un risc continuu de posibile dezechilibre, deoarece reducerea acestor riscuri nu pare să fie în curs de realizare.
În cazul României, Comisia Europeană anticipează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflației ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare aspre și a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată pe parcursul perioadei analizate în previziuni.
Dată fiind inflația de bază persistentă (inflația IAPC, fără energie și alimente), se previzionează că scăderea inflației totale se va intensifica doar în 2024 și în 2025. Piața forței de muncă este preconizată să rămână restrânsă, în pofida unei creșteri mai slabe, ceea ce va menține creșterile salariale la un nivel ridicat.
Deficitul public este proiectat la 6,3 % din PIB în 2023, urmând să scadă la 5,3 % în 2024 și la 5,1 % în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală preconizate să fie implementate în ianuarie 2024. Ponderea datoriei publice în produsul intern brut este previzionată să atingă 50,5 % în 2025.
Executivul european a lansat ciclul semestrului european 2024 de coordonare a politicilor economice. Pachetul de toamnă se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2023, care au arătat că economia UE continuă să fie rezilientă în fața multiplelor șocuri îndurate în ultimii ani, dar că a pierdut din ritmul de creștere în 2023, în contextul unei inflații ridicate și al unor condiții de finanțare mai stricte, așteptându-se doar o revenire moderată a creșterii în 2024.
UE se confruntă cu o serie de provocări structurale importante, inclusiv creșterea scăzută a productivității, tranziția ecologică și digitală, îmbătrânirea și incluziunea socială, care trebuie abordate pentru a rămâne pe calea unei competitivități durabile. Evenimentele geopolitice perturbatoare au demonstrat, de asemenea, necesitatea ca UE să rămână competitivă pe o piață globală, asigurându-se în același timp că nimeni nu este lăsat în urmă.
Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorități și prin furnizarea de orientări politice clare și bine coordonate pentru anul următor.
Sondajul anual privind creșterea durabilă
Analiza anuală a creșterii durabile din acest an prezintă o agendă ambițioasă pentru a consolida în continuare un răspuns politic coordonat al UE pentru a spori competitivitatea UE prin intermediul unei tranziții ecologice și digitale, asigurând în același timp echitatea socială și coeziunea teritorială.
Cele patru priorități din cadrul semestrului european rămân: promovarea sustenabilității mediului, a productivității, a echității și a stabilității macroeconomice, în vederea promovării sustenabilității competitive. Această abordare este în concordanță cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care sunt parte integrantă a semestrului european.
Abordarea provocărilor structurale și emergente, pentru a realiza pe deplin potențialul de competitivitate al fiecărui stat membru, va fi unul dintre punctele centrale ale ciclului din acest an.
Aceasta include eliminarea blocajelor în calea investițiilor private și publice, sprijinirea unui mediu de afaceri favorabil și asigurarea dezvoltării competențelor necesare pentru tranziția ecologică și digitală. În acest sens, ciclul 2024 al semestrului european se va concentra în mod specific pe sinergiile și complementaritățile dintre punerea în aplicare a planurilor de redresare și de reziliență și programele politicii de coeziune, precum și pe identificarea domeniilor în care sunt necesare investiții și reforme suplimentare la nivel național și regional.
În plus, în 2024, clauza generală de salvgardare a Pactului de stabilitate și de creștere va fi dezactivată. Politica fiscală trebuie să sprijine politica monetară în reducerea inflației și în garantarea sustenabilității fiscale, oferind în același timp spațiu suficient pentru investiții suplimentare și sprijinind creșterea pe termen lung.
Recomandări privind zona euro
Recomandarea privind zona euro prezintă statelor membre din zona euro recomandări de politică adaptate pe teme care afectează funcționarea zonei euro în ansamblu. În acest an, accentul se pune pe răspunsurile de politică la provocările reprezentate de inflația ridicată și de competitivitate.
Statele membre din zona euro ar trebui:
- să adopte politici fiscale prudente și coordonate și să reducă treptat măsurile de sprijin din domeniul energiei, în vederea consolidării sustenabilității finanțelor publice și a evitării alimentării presiunilor inflaționiste.
- să asigure niveluri ridicate și susținute de investiții publice și să promoveze investițiile private prin accelerarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și de reziliență și a programelor politicii de coeziune.
- să sprijine evoluțiile salariale care să atenueze pierderea puterii de cumpărare a lucrătorilor, ținând seama de dinamica competitivității.
- să monitorizeze riscurile legate de înăsprirea condițiilor financiare, în paralel cu finalizarea uniunii bancare
- să consolideze competitivitatea prin îmbunătățirea accesului la finanțare, prin progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital și prin asigurarea faptului că sprijinul public acordat sectoarelor strategice rămâne direcționat și nu creează distorsiuni în condițiile de concurență echitabilă ale pieței unice.
Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul de toamnă 2024 și să aprobe orientările oferite. De asemenea, Comisia așteaptă cu nerăbdare să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet și în fiecare etapă ulterioară din ciclul semestrului european, precum și să continue colaborarea cu partenerii sociali și cu părțile interesate.
