Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană se așteaptă ca statele membre să facă un pas înainte la finele lui septembrie privind asumarea unor angajamente pentru relocarea refugiaților afgani

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană se așteaptă ca statele membre să facă un pas înainte la finele lui septembrie privind asumarea unor angajamente pentru relocarea refugiaților afgani, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-un interviu pentru Politico

Comisarul european va convoca un forum la nivel înalt privind relocarea la sfârșitul acestei luni, inspirat parțial de o reuniune similară din iulie. Evenimentul de o zi va avea loc în ultima săptămână din septembrie. Sesiunea de dimineață se va concentra pe națiunile membre ale UE, în timp ce după-amiaza vor fi invitați să participe reprezentanți din Canada, Statele Unite și Regatul Unit.

Întrebată dacă vor exista angajamente de relocare a unui anumit număr de refugiați,  Johansson a răspuns: „Să vedem. Bineînțeles că este voluntar, dar mă aștept ca statele să facă un pas înainte”.

Reprezentanții Uniunii Europene, ai Statelor Unite ale Americii, ai guvernului Canadei și ai Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați s-au reunit la 9 iulie 2021 în cadrul Forumului la nivel înalt privind relocarea, convocat de comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Participanții și-au confirmat la acea dată hotărârea de a lucra împreună și de a-și coordona eforturile pentru a oferi soluțiile atât de necesare refugiaților vulnerabili din întreaga lume, asigurându-le în același timp perspectivele de viitor.

În ceea ce privește situația afganilor evacuați în ultimele săptămâni, Ylva Johansson a minimalizat diviziunile din interiorul blocului, susținând că miniștrii au ajuns la o mai bună înțelegere decât se întâmplă în mod normal cu privire la problemele legate de migrație, la reuniunea Consiliului de săptămâna trecută. Ea s-a arătat deosebit de mulțumită de faptul că, de la începutul crizei, peste 10 000 de afgani au fost evacuați și relocați în UE.

„Ceea ce am văzut în ultimele săptămâni a fost un număr foarte mare de state membre care au evacuat afgani – mult mai multe state membre decât cele care participă de obicei la programele de relocare”, a declarat Johansson. „Cred că au răspuns într-un mod foarte pozitiv și rapid. Sunt foarte mândră de acest răspuns rapid”, a adăugat aceasta. 

Comisarul european a opinat că eforturile de evacuare a cât mai multor afgani vor crește în zilele și săptămânile următoare, în special odată cu redeschiderea aeroportului din Kabul pentru zborurile internaționale.

„În acest moment, statele membre sunt pregătite să facă relocări, dar sunt pregătite să realizeze și mai multe evacuări”, a spus oficialul european, reiterând comentariile cancelarului german Angela Merkel din weekend, care a declarat că ar trebui să aibă loc discuții cu talibanii pentru a asigura un număr mai mare de evacuări. „UE a crescut deja de patru ori ajutorul umanitar, iar statele membre își intensifică și ele eforturile… sperăm că va fi posibil să continuăm să sprijinim afganii din Afganistan și să punem presiune asupra noului regim taliban [astfel încât] să respecte cel puțin valorile umanitare de bază”, a mai spus Johansson. 

În timpul întâlnirii de săptămâna trecută cu miniștrii afacerilor externe, șeful Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați din Afganistan a explicat situația umanitară gravă din această țară. Pentru a face față crizei umanitare dramatice în curs de desfășurare și pentru a ajuta oamenii care încă doresc să părăsească țara, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a declarat că „trebuie să ne înțelegem cu talibanii”, subliniind, însă, că „dialogul nu înseamnă recunoaștere”. 

Mai mult, potrivit șefului diplomației europene, „nivelul și natura acestui angajament vor depinde de acțiunile noului guvern” în ceea ce privește prevenirea resurgenței terorismului, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, înființarea unui guvern de tranziție incluziv, accesul nemijlocit pentru ajutorul umanitar și permiterea plecării cetățenilor străini și a afganilor aflați în situație de risc care doresc să părăsească Afganistanul. 

Potrivit Înaltului Reprezentant, numeroși cetățeni ai statelor membre ale UE se află încă în Afganistan, precum și afgani care au cooperat cu acestea sau care au fost identificați ca persoane aflate în pericol. 

Astfel, pentru a evalua punerea în aplicare a condițiilor de mai sus și pentru a putea sprijini plecarea cetățenilor europeni care se află încă în Afganistan și a afganilor aflați în pericol, care ar putea fi primiți în statele membre ale Uniunii Europene, conform deciziei oricăruia dintre acestea, „UE a decis să-și coordoneze contactele cu talibanii, inclusiv printr-o prezență comună a UE la Kabul, coordonată de Serviciul European de Acțiune Externă – dacă sunt îndeplinite condițiile de securitate”.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, se află în Norvegia, luni, 26 iunie, pentru a deschide calea către un parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice.

Conform celor prezentate în declarația sa comună cu ministrul comerțului și industriei, Jan Christian Vestre, Norvegia va participa la Alianța Europeană a Bateriilor și la Academia Europeană a Bateriilor. De asemenea, cele două părți vor explora noi oportunități de afaceri, vor crea proiecte privind bateriile și materiile prime și vor intensifica cercetarea și inovarea, inclusiv printr-o serie de evenimente comune.

„Pe măsură ce UE se pregătește să accelereze tranziția ecologică și digitală, stimularea cooperării noastre cu Norvegia are o valoare strategică. Prin integrarea lanțurilor noastre valorice de baterii și materii prime, cu accent pe durabilitate și circularitate, vom stimula reziliența ambelor noastre economii. Acest lucru va contribui, de asemenea, la aprofundarea parteneriatului nostru strâns, bazat pe Acordul Economic European”, a declarat vicepreședintele Maroš Šefčovič

Citiți și Thierry Breton propune soluții pentru consolidarea accesului UE la materii prime pentru a asigura atingerea neutralității climatice în transport

Evenimentul de astăzi marchează o etapă importantă, care are loc la numai patru luni după ce ideea unei alianțe ecologice UE-Norvegia a fost prezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Norvegiei, Jonas GahrStøre. În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, vicepreședintele Šefčovič a apreciat angajamentul guvernului norvegian față de Acordul privind SEE, salutând totodată lansarea recentă a negocierilor UE-SEE privind mecanismul financiar pentru perioada 2021-2027, care vizează reducerea disparităților economice și sociale, în conformitate cu tranzițiile gemene.

Citiți și UE își consolidează parteneriatul energetic cu Norvegia pentru a crește independența față de Rusia și pentru reducerea prețurilor la energie

De asemenea, acesta se va întâlni cu ministrul energiei, Terje Aasland, va participa la o masă rotundă cu reprezentanți ai industriei norvegiene de baterii și materii prime și va vizita instalația Hydrovolt din Fredrikstad.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Declarație UE-SUA adoptată la summitul G7: “Ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei” ca răspuns la “coerciția energetică a Rusiei”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat luni, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică”, fiind a treia astfel de acțiune politică din partea Statelor Unite și Comisiei Europene de la începutul anului. După ce în luna ianuarie Biden și von der Leyen au adoptat o declarație privind un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina, iar în luna martie au decis să înființeze un grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei, cei doi lideri au statuat, în Bavaria, că “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

“În urma noii invazii în Ucraina, Rusia continuă să folosească gazele naturale ca armă politică și economică. Coerciția energetică a Rusiei a exercitat presiuni asupra piețelor energetice, a crescut prețurile pentru consumatori și a amenințat securitatea energetică globală. Acest lucru a fost demonstrat cel mai recent de întreruperile acute, motivate politic, ale aprovizionării cu gaze naturale a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Aceste acțiuni nu fac decât să sublinieze importanța eforturilor depuse atât de Statele Unite, cât și de Comisia Europeană pentru a pune capăt dependenței noastre de energia rusă. De asemenea, lucrăm împreună pentru a găsi modalități de a reduce și mai mult veniturile Rusiei provenite din energie în lunile următoare, pentru a reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul neprovocat din Ucraina. Aceste acțiuni sunt pași importanți, necesari și imediați pe care îi putem face, dar recunoaștem, de asemenea, că enormitatea provocării este semnificativă”, au consemnat von der Leyen și Biden, după ce în luna martie au anunțat un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE.

Cei doi au amintit că, pentru a face față provocării și pentru a sprijini eforturile Europei, UE și SUA înființat la 25 martie 2022 Grupul operativ privind securitatea energetică europeană.

De atunci, Statele Unite și Comisia Europeană au făcut pași importanți în direcția reducerii dependenței Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși prin diminuarea cererii de gaze naturale, prin cooperarea în domeniul tehnologiilor de eficiență energetică și prin diversificarea aprovizionării cu energie. Statele Unite și Comisia Europeană iau, de asemenea, măsuri decisive pentru a reduce cererea globală de combustibili fosili, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul nostru comun de a avea emisii nete zero cel târziu până în 2050.

Grupul operativ s-a întâlnit în mod regulat pentru a discuta opțiunile de reducere a cererii de gaze naturale în Europa și s-a întâlnit, de asemenea, cu părțile interesate cheie pentru a promova implementarea pompelor de căldură, a termostatelor inteligente și a soluțiilor de răspuns la cererea de energie.

“Vom încuraja statele membre și companiile europene și americane să atingă un obiectiv inițial de a implementa în acest an cel puțin 1,5 milioane de termostate inteligente care să economisească energie în gospodăriile europene. În zilele următoare, ne vom reuni din nou cu statele membre și cu părțile interesate pentru a discuta recomandări de politici concrete în vederea accelerării implementării și a producției de termostate inteligente și de pompe de căldură, în încercarea de a garanta că oferta de soluții-cheie pentru eficiență energetică se dezvoltă pentru a răspunde cererii în creștere”, au subliniat Biden și von der Leyen, în aceeași zi în care statele UE au adoptat regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în Uniunea Europeană vor fi pline înainte de sezonul de iarnă.

De asemenea, arată cei doi lideri, “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

În timp ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către mai multe state membre ale UE, Statele Unite și alți producători au intervenit. Din martie, exporturile globale de GNL către Europa au crescut cu 75 % față de 2021, în timp ce exporturile de GNL din SUA către Europa aproape că s-au triplat.

Pentru a facilita aceste eforturi, Comisia Europeană și statele membre, în conformitate cu un mandat acordat de Consiliul European în martie 2022, au înființat Platforma energetică a UE pentru a coordona măsurile de asigurare a unor surse de energie fiabile și diversificate pentru UE, inclusiv prin achiziționarea comună voluntară de gaze prin conducte, GNL și hidrogen. De asemenea, Comisia a înființat prima Platformă energetică regională pentru Europa de Sud-Est pentru a sprijini diversificarea gazelor naturale în regiunea care depinde în mod tradițional de aprovizionarea din Rusia. Statele Unite sunt un partener-cheie pentru diversificarea durabilă a aprovizionării cu gaze a acestei regiuni și a altor state membre ale UE grav afectate, inclusiv prin sprijinirea reducerii cererii și accelerarea tehnologiilor curate.

Ținând seama de impactul asupra mediului al producției și consumului de GNL, Statele Unite și Comisia Europeană își vor intensifica cooperarea în vederea reducerii emisiilor de metan, pentru a se asigura că schimburile comerciale de GNL dintre UE și SUA sunt aliniate la domeniul de aplicare al unui standard de măsurare, raportare și verificare a emisiilor de metan acceptat la nivel internațional, depunând în același timp eforturi pentru a reduce ventilarea și arderea în gaze naturale în cadrul producției de gaze naturale și scurgerile de metan în lanțul de transport și de aprovizionare cu GNL. De asemenea, ne vom continua cooperarea în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan la nivel global. Cel mai recent, lansarea în comun cu alte 11 țări a Pactului global privind promisiunea privind metanul – Calea energetică, care va avansa atât progresul climatic, cât și securitatea energetică la nivel internațional.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE mobilizează rezerve de urgență din România și alte cinci țări membre pentru a trimite în Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și-a mobilizat noile rezerve rescEU pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare în urma unei cereri din partea guvernului Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al instituției, printre echipamentele furnizate de UE se numără 300.000 de costume de protecție specializate, 5.600 de litri de substanțe de decontaminare și 850 de echipamente pentru operațiuni de decontaminare.

Întrucât spitalele din Ucraina au nevoie urgentă de echipamente medicale, UE donează, de asemenea, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie și aparate pentru respirație artificială, precum și echipamente de protecție pentru personalul medical, cum ar fi măști și halate.

Cu o valoare financiară totală de 11,3 milioane de euro, această asistență va fi furnizată Ucrainei din stocurile de urgență ale UE găzduite de România, Ungaria, Suedia, Germania, Grecia și Danemarca.

”Războiul nejustificat pornit de Rusia și atacurile asupra unităților de asistență medicală afectează puternic sistemul de sănătate din Ucraina. În ultimele patru luni am lucrat în permanență pentru a asigura o reacție rapidă a UE la solicitările Ucrainei de echipamente specifice și de materiale umanitare. 30 de țări au donat deja echipamente Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, dar, având în vedere nevoile medicale imense cauzate de războiul în curs, am mobilizat rezervele strategice rescEU. Sunt în drum spre Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Spitalele și personalul medical din Ucraina lucrează sub o presiune imensă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a salva vieți”, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE se află în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a oferi asistență suplimentară pe baza nevoilor specifice indicate de Ucraina.

În urma activării mecanismului de protecție civilă al UE, rescEU oferă un nivel suplimentar de protecție și asigură un răspuns mai rapid și mai cuprinzător la dezastre.

Rezerva rescEU este finanțată în proporție de 100 % de UE, iar Comisia Europeană menține, în strânsă cooperare cu țara care găzduiește rezerva, controlul asupra funcționării acesteia. În caz de urgență, rezerva rescEU oferă asistență tuturor statelor membre ale UE și statelor participante la mecanism și poate fi implementată, de asemenea, în țările vecine ale UE.  

Pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul UE la riscurile pe care le reprezintă, pentru sănătatea publică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), Comisia dezvoltă rezerve strategice de capacități de răspuns prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Printre acestea se numără stocuri care includ produse și echipamente medicale și pentru incidente CBRN.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA8 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G712 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G712 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO13 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi5 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending