Centrul de Excelență NATO în domeniul securității cibernetice a lansat un studiu numit „Comunicare stategică și social media în conflictul dintre Rusia și Ucraina” în care este discutat impactul pe care rețele sociale l-au avut în cadrul acestui conflict.
Studiul scris Elina Lange-Ionatamishvili și Sanda Svetoka pornește de la asumpția conform căreia era digitalizată în care trăim reprezentă un mediu cu un impact notabil atunci când se aduce în discuție lupta pentru convingerea maselor. Rețelele de socializare constituie o bază solidă, un furnizor de informații, dar și zona în care propaganda are parte de cadrul propice pentru a se putea dezvolta. La toate aceste aspecte se adaugă și operațiunile de ordin psihologic menite să influențeze opinia publică sau să dea amploare animozităților.
În viziunea autoarelor, atacurile cibernetice pot avea un impact la fel de mare ca și atacurile asupra oricăror altor structuri. Pornind de la acest fapt general, acestea susțin că în Ucraina aceste tipuri de atacuri au generat frică, incertitudine, dar și îndoieli despre securitatea economică, culturală și națională a statului în cauză. În tot acest timp, mesaje pozitive despre Rusia și rolul acesteia în Crimeea și estul Ucrainei erau promovate.
Studiul autoarelor se constituie și în recomandări despre cum să ne protejăm împotriva acestor atacuri, incluzând în acest capitol și modalitatea prin care putem să le identificăm, cum putem să le facem față, dar și cum să dezvoltăm o politică coerentă pentru a rezista în fața acțiunilor propagandistice.
Astfel, studiul prezintă necesitatea eforturilor guvernamentale de a consolida capabilități în combaterea propagandei și totodată, subliniază necesitatea unor eforturi adiționale pentru a înțelege cum sunt organizate aceste campanii de manipulare în masă și ce efecte au asupra percepției publice. Făcând referire și la anumiți ”cetățeni jurnaliști”, studiul atrage atenția că aceștia au prezentat false realități pentru a produce dezinformare, alimentând războiul hibrid și informațional.
Aceste exerciții de generare a neîncrederii publice și de perpetuare a dezinformării pot fi contracarate prin campanii ironice și satirice, exemple în acest sens fiind conturile de Twitter @Darth-PutinKGB sau @Sputnik_Intl.
Autorii conchid prin a remarca că un efort educațional care să stimuleze gândire critică în media (inclusiv social media) contribuie la o auto-apărare împotriva războiului hibrid și informațional.
Studiul redactat sub egida Centrului de Excelență al NATO din Letonia este disponibil la Comunicare stategică și social media în conflictul dintre Rusia și Ucraina.
—
Teodora R. Ion
.
