Autoritățile române au luat măsuri semnificative pentru combaterea traficului de ființe umane, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja grupurile vulnerabile de riscurile traficului, a identifica și sprijini victimele și a-i sancționa pe făptași, potrivit unui nou raport publicat miercuri de Grupul de experți privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei.
Raportul evaluează măsurile adoptate de România, începând cu anul 2021, pentru prevenirea traficului de ființe umane în rândul persoanelor vulnerabile, pentru identificarea și sprijinirea victimelor, precum și pentru sancționarea făptașilor, acordând o atenție deosebită modului în care aceștia din urmă utilizează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru a-și identifica și exploata victimele și modului în care organele de aplicare a legii folosesc o astfel de tehnologie pentru a combate aceast fenomen.
GRETA salută modificările legislative recente care sporesc sancțiunile pentru traficul de ființe umane și îmbunătățesc accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri. Alte progrese notabile includ adoptarea noii Strategii Naționale împotriva traficului de ființe umane (2024–2028) și înființarea unui Comitet interministerial pentru coordonarea strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de ființe umane.
România rămâne predominant o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, dar devine din ce în ce mai mult și o țară de destinație, se mai arată în raport.
Între 2020 și 2024, autoritățile române au identificat 2.662 de victime ale traficului de ființe umane, aproape jumătate dintre acestea fiind copii. Principala formă de exploatare a victimelor identificate a fost exploatarea sexuală, urmată de munca forțată, cerșetoria forțată și exploatarea în activități infracționale. Majoritatea victimelor identificate erau cetățeni români traficați în interiorul țării sau în țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania.
Conform raportului, copiii din comunitățile de romi, copiii aflați în plasament instituțional și copiii aflați pe stradă sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane. Întrucât multe victime identificate fuseseră anterior în plasament instituțional, GRETA subliniază necesitatea ca autoritățile române să sporească resursele serviciilor de protecție a copilului și să implementeze măsuri și programe sociale și economice menite să sprijine copiii aflați în situații vulnerabile.
GRETA evidențiază lacune grave în protejarea persoanelor cu dizabilități care trăiesc în centre rezidențiale și solicită autorităților să asigure monitorizarea regulată, eficientă și independentă a acestor centre.
De asemenea, GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile de trafic și exploatare cu care se confruntă numărul tot mai mare de lucrători migranți, în special cei proveniți din Asia de Sud, ale căror vulnerabilități sunt amplificate de barierele lingvistice, practicile de recrutare înșelătoare și protecția insuficientă. În consecință, GRETA solicită autorităților să consolideze protecția muncii, să introducă un sistem de licențiere pentru agențiile de recrutare care acționează ca intermediari pentru lucrătorii migranți și să monitorizeze anunțurile de angajare online frauduloase.
Deși salută adoptarea, în 2023, a noului Mecanism Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Ființe Umane, GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la barierele persistente în calea detectării proactive a victimelor, inclusiv instruirea insuficientă a profesioniștilor și lipsa inspectorilor de muncă. Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii asistenței acordate victimelor traficului de persoane prin garantarea unei locuințe adecvate și sigure, a unei finanțări adecvate și a accesului la asistență medicală.
În ultimii ani, autoritățile române au constatat o creștere a utilizării platformelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor, inclusiv prin activități de tip videochat sexual. Pentru a combate acest risc, au fost derulate campanii de informare privind pericolele exploatării online și programe de formare destinate polițiștilor și procurorilor. În plus, Poliția Română utilizează programe informatice de analiză criminalistică pentru depistarea exploatării sexuale în mediul online. GRETA salută aceste măsuri și încurajează autoritățile să continue să investească în formare și instrumente digitale pentru a desfășura investigații proactive și să consolideze cooperarea cu companiile TIC și furnizorii de servicii de internet.
Raportul menționează că, în perioada 2020–2024, 764 de persoane au fost condamnate pentru infracțiuni legate de traficul de ființe umane. Pentru a evita recalificarea cazurilor de trafic de persoane drept infracțiuni mai puțin grave, GRETA subliniază importanța formării și specializării anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor. Alte aspecte de îngrijorare evidențiate în raport sunt durata excesivă a procedurilor penale în cazurile de trafic de persoane și implicarea funcționarilor publici în astfel de infracțiuni.
Numărul victimelor traficului de ființe umane care au primit despăgubiri prin hotărâri judecătorești a crescut, însă puține dintre acestea beneficiază efectiv de compensații, deoarece bunurile confiscate de la traficanți nu sunt întotdeauna direcționate către despăgubirea victimelor. GRETA solicită autorităților să revizuiască legislația pentru a permite victimelor traficului în scopul exploatării sexuale să solicite despăgubiri de la traficanții lor pentru veniturile din exploatarea în prostituție care le-au fost reținute de către traficanți.
