Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

CORESPONDENȚĂ ONU. De ce nu a putut participa Klaus Iohannis la Summit-ul organizat de Barack Obama pentru contracararea ISIL la New York

Published

on

obamaPreședintele Klaus Iohannis a fost nevoit să își anuleze prezența la summit-ul liderilor pentru contracararea ISIL/ISIS și a extremismului violent, o reuniune la care fusese invitat de Barack Obama. În ultima sa zi la ONU, președintele a trimis, în schimb, la acest eveniment important pentru agenda globala, doi reprezentanți: ministrul de Externe, Bogdan Aurescu și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor.

Surse din Administrația Prezidențiala au declarat pentru CaleaEuropeana.ro că președintele nu a mai putut onora invitația, deoarece, în paralel, a fost nevoit să ia cuvântul la Adunarea Generala ONU, care se suprapunea peste agenda Summit-ului.

Puteți urmări aici înregistrarea summit-ului condus de Barack Obama si Joe Biden.

Sursă video: The White House

Citiți AICI mai multe despre ce a făcut Klaus Iohannis în ultima sa zi la Națiunile Unite.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Rovana Plumb: Președinția română a Consiliului Uniunii Europene susține principiul flexibilității fondurilor și simplificării regulilor pentru un acces facil al negocierilor

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 6-7 martie: politica de coeziune și beneficiile obținute prin utilizarea fondurilor europene sunt temele principale. 

Rovana Plumb a declarat jurnaliștilor aflați în vizita de lucru la Bruxelles principalele etape parcurse de președinția română la Consiliul Uniunii Europene. ,,Am negociat in trialog regulamentul comun pentru fondurile alocate din politica de coeziune pentru urmatorul exercițiu financiar – 2021-2027. ”

,,Președinția română a Consiliului Uniunii Europene susține principiul flexibilității fondurilor si simplificării regulilor pentru un acces facil al negocierilor. Principiul după care ne ghidam în abordare este ,,less is more”. Dezvoltarea teritorială, în opinia noastră, trebuie să țină cont de specificul fiecărui stat membru și să fie ,bottom-up”, adică să se bazeze pe viziunea de dezvoltare de la nivelul local.”, menționează ministrul Fondurilor Europene. 

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Până acum au avut loc trei runde de negocieri, pe parcursul carora Consiliul si Parlamentul si-au exprimat si explicat pozitiile de negociere asupra elementelor legate de abordarea strategica in programarea viitoarelor  fonduri europene. 

,,Am facut progrese substantiale care vor facilita un accord, sub  Presedintia romana a Consiliului Uniunii Europene, cu privire la viitoarele fonduri europene alocate prin politica de coeziune.”, a declarat Rovana Plumb jurnaliștilor.

Punctele discutate în cel de-al treilea dialog au fost principiul partenetiatului, acordul de parteneriat (ce elemente vor fi incluse si procedura de adotpare), conținutul noilor programe operaționale, dezvoltarea teritorială și asistența tehnică, la initiativa Comisiei Europene și a Statelor Membre. 

Pentru Romania, dar si pentru alte țări membre este important ca aceste reguli sa fie clare, proporționale cu sumele alocate si în vigoare din 2021 când începe următoarea perioadă de programare a fondurilor.

Acordul de partenariat este un document strategic care ofera o radiografie a modului in care Statele Membre vor folosi, vor cheltui fondurile europene. Am reușit, în calitatea noastră de Președinție rotativă a UE  împreună cu cei doi raportori din Parlamentul European, să convingem Comisia să propună o varaintă mai simplă de acord. De ce am tinut la acest lucru? Pentru a raspunde nevolilor acelor tari cu alocari reduse sau care gestioneaza 3 programe. ”, subliniază oficialul român.

Citiți și:  Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Corina Crețu: Prin reguli clare și coerente, politica de coeziune post 2020 va genera investiții europene eficiente

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Aseară a avut loc, la Bruxelles, cea de-a treia rundă de negocieri a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene cu Parlamentul European și Comisia Europeană asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene. Ministrul Fondurilor Europene. 

În cadrul negocierilor a participat și Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, declarându-se mulțumită de progresul făcut până acum în ceea ce privește abordarea strategică și programarea, o parte dificilă, dar importantă a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile europene. ,,Am subliniat nevoia de a avea reguli clare și coerente în ceea ce privește programarea, pentru că astfel de reguli vor genera investiții europene eficiente și vor asigura, în același timp, atât de mult dorința de simplificare pentru politica de coeziune post 2020.”

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Negocierie au fost conduse  Rovana Plumb, președintele Consiliului UE pe Coeziune.

Remintim că ultimul trialog, cel de-al doilea, a avut loc la sfârșitul lunii februarie, unde Rovana Plumb a condus cea de-a doua rundă de negocieri politice cu Parlamentul European, sub Președinția română a Consiliului UE privind regulamentul comun dedicat fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune în următoarea perioada de programare (2021-2027). Parlamentul European și Consiliul UE au negociat, prevederile legate de viitoarele obiective politice dar și acordul de parteneriat care se referă la implementarea viitoarelor fonduri europene de care vor beneficia Statele Membre UE după anul 2021.

Primul trialog sub Președinția română a Consiliului UE, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, a avut loc în data de 19 februrie.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Citiți și: Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 6-7 martie: politica de coeziune și beneficiile obținute prin utilizarea fondurilor europene sunt temele principale. Aseară a avut loc, la Bruxelles, cea de-a treia rundă de negocieri a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene cu Parlamentul European și Comisia Europeană asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene.

În cadrul negocierilor a participat și Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, declarându-se mulțumită de progresul făcut până acum în ceea ce privește abordarea strategică și programarea, o parte dificilă, dar importantă a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile europene. ,,Am subliniat nevoia de a avea reguli clare și coerente în ceea ce privește programarea, pentru că astfel de reguli vor genera investiții europene eficiente și vor asigura, în același timp, atât de mult dorința de simplificare pentru politica de coeziune post 2020.”

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Vizita de lucru se concentrează pe proiectul ,,Ce înseamnă Coeziunea în UE?”, care face parte din Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020. 

Remintim că ultimul trialog, cel de-al doilea, a avut loc la sfârșitul lunii februarie, unde Rovana Plumb a condus cea de-a doua rundă de negocieri politice cu Parlamentul European, sub Președinția română a Consiliului UE privind regulamentul comun dedicat fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune în următoarea perioada de programare (2021-2027). Parlamentul European și Consiliul UE au negociat, prevederile legate de viitoarele obiective politice dar și acordul de parteneriat care se referă la implementarea viitoarelor fonduri europene de care vor beneficia Statele Membre UE după anul 2021.

Primul trialog sub Președinția română a Consiliului UE, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, a avut loc în data de 19 februrie.

Ministrul Rovana Plumb, în calitate de președinte al Consiliului Afaceri Generale format Coeziune, în numele Președinţiei Consiliului UE, deţinută acum de România, coraportorii Parlamentului European și Corina Crețu, comisar european pentru Politica Regională au convenit asupra unui calendar ambiţios de negocieri. Un astfel de demers este necesar pentru asigurarea programării, gestionării și implementării viitoarelor fonduri europene la nivelul tuturor Statelor Membre ale UE.

În acest sens, pentru a conveni asupra cadrului legal necesar și pentru a reuşi pregătirea în timp util a viitoarelor programe europene, care să permită beneficiarilor de fonduri din toată Uniunea să aibă acces la fondurile alocate, Președinţia Consiliului UE, reprezentată de ministrul Rovana Plumb, și instituțiile Uniunii Europene ,,cooperează îndeaproape, în toată această perioadă.”

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Citiți și:  Comisarul european Corina Crețu: ,,Am realizat Platforma de Date Deschise privind situația Fondurilor Structurale si de Investiții din România pentru o mai bună transparență”. România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde de EURO

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending