România are la dispoziție aproape 30 de miliarde euro fonduri de coeziune, o sumă aproape egală cu cea alocată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, însă Guvernul este încă în faza de negociere a Acordului de Parteneriat 2021-2027 și a Programelor Operaționale, a afirmat luni europarlamentarul Corina Crețu.
Fostul comisar european a atenționat că “a început numărătoarea inversă”, întrucât la data de 1 iulie va intra în vigoare ”pachetul de coeziune” pe care l-am votat în Parlamentul European și care cuprinde prevederi legate de Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondurile de cooperare transfrontalieră Interreg pentru perioada 2021-2027.
“Doar două zile ne mai despart de momentul în care, în mod oficial, România are cale liberă să acceseze banii europeni disponibili prin Politica de Coeziune”, a spus ea.
“România are la dispoziție aproape 30 de miliarde EUR fonduri de coeziune (o sumă aproape egală cu cea alocată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență). Cu toate acestea, Guvernul României este încă în faza de negociere a Acordului de Parteneriat 2021-2027 și a Programelor Operaționale, proces care n-a mai evoluat de câteva luni. Lentoarea administrativă și lipsa voinței politice – pe care le-am criticat atât eu cât și foarte mulți alți români – rămân neclintite și în acest domeniu“, a deplâns Crețu situația existentă.
Potrivit acesteia, prin politica de coeziune, România poate recupera din decalajele istorice care se mențin între țara noastră și alte state europene.
“Obiectivul-cheie al politicii de coeziune a fost întotdeauna acela de a sprijini dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană. Având în vedere că Moldova este una dintre cele mai sărace regiuni ale UE, dar și faptul că peste tot în România există pungi de sărăcie, politica de coeziune ar fi o șansă în plus pentru toți românii: atât pentru cei care trăiesc de pe o zi pe alta, cât și pentru cei care își doresc o infrastructură mai bună, educație și sănătate mai performante, un loc de muncă mai sigur, un viitor mai bun pentru copiii lor”, a mai punctat ea.
În calitate de comisar european care a prezentat pachetul politicii de coeziune în mai 2018, Corina Crețu a reamintit eforturile depuse pentru ca România să beneficieze de o alocare cât mai generoasă.
“La 2 mai 2018 am depus, în Parlamentul European, Bugetul UE pe termen lung cu propunerile de alocări pentru fiecare țară. M-am luptat pentru un mod de calcul care să avantajeze țările mai puțin dezvoltate, iar fondurile europene să fie alocate potrivit unei formule de calcul care are la bază Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Astfel, România (alături de Bulgaria, Grecia, Spania și Italia) aveau asigurate mai multe fonduri europene pentru exercițiul financiar 2021-2027. Totodată, am propus nu mai puțin de 80 de măsuri de simplificare pentru accesarea acestor fonduri. A fost un efort considerabil, al meu și al altor sute de specialiști. Dar dincolo de numele meu sau al celorlalte persoane implicate, acest proces este, în definitiv, înspre binele întregii Românii. Așadar, de ce nu se pregătește cum se cuvine această oportunitate?”, a continuat ea, în mod retoric.
Corina Crețu a mai subliniat că PNRR e foarte important, dar s-a arătat îngrijorată că România ar putea rata din nou startul privind politica de coeziune.
“Nu cred că ne permitem, ca țară, să uităm că mai avem la dispoziție aceste aproape 30 de miliarde EUR prin Politica de Coeziune. (…) Prin votul favorabil acordat de Parlamentul European Pachetului legislativ privind Politica de Coeziune s-a încheiat o etapă importantă. Acum e rândul Statelor Membre să depună proiecte mature și să folosească acești bani în beneficiul cetățenilor. Guvernul României se află în fața unui nou test, cel puțin la fel de dificil precum cel privind PNRR”, a conchis europarlamentarul român.
Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută trei fonduri europene pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE, cu o valoare totală de 243 de miliarde de euro, din care România va beneficia de 27 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile, țara noastră având cea mai mare alocare de până acum, situându-se pe locul 4 ca valoare între cele 27 de state membre.
Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.
Toate cele trei regulamente vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie și vor intra în vigoare în ziua următoare.