Europarlamentarul Corina Crețu regretă trecerea în neființă a președintelui Parlamentelui European, David Sassoli, „un jurnalist, om politic, un prieten.”

„David a fost un coleg, prieten, am îndeplinit împreuna o perioada funcția de Vice-președinți ai Parlamentului European, instituție care pierde azi un europenist convins, dar mai presus de toate un om sensibil și atent la nevoile semenilor săi. Un jurnalist, om politic, un prieten”, a scris Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

„Nimic nu este posibil fără oameni, nimic nu este durabil fără instituţii” – acesta a fost motto-ul său, citându-l adesea pe Jean Monnet, unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

“Președintele PE David Sassoli a încetat din viață la ora 1.15, la 11 ianuarie, la CRO din Aviano( PN), Italia, unde era internat. Data și locul înmormântării vor fi comunicate în următoarele ore“, a precizat Cuillo.

După ce s-a vindecat de leucemie, sănătatea i-a devenit călcâiul lui Ahile. Fumător pasionat şi ”bon vivant”, el a fost spitalizat în septembrie anul trecut în stare gravă din cauza unei pneumonii, ceea ce l-a făcut să lipsească din Parlament timp de câteva săptămâni, aminteşte EFE, potrivit Agerpres. Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli, care  a fost internat pe 26 decembrie “din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”. Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Fost prezentator de ştiri la o televiziune italiană, care nu era predispus la izbucniri, dar controla cu fermitate dezbaterile din hemiciclu, Sassoli a preluat preşedinţia Parlamentului European în urma negocierilor dintre principalele forţe politice şi guverne pentru preşedinţiile celor trei instituţii europene, amintește AFP într-un obituar jurnalistic în memoria liderului PE.

Comisia Europeană a mers la PPE (dreapta pro-europeană), condusă de Ursula von der Leyen, Consiliul Uniunii Europene la liberali avându-l ca şef pe Charles Michel şi Parlamentul European la socialişti cu David Sassoli în frunte.

Naţionalitatea sa, partidul din care făcea parte – al doilea ca mărime din grupul social-democrat – şi cunoştinţele sale despre instituţie – fusese unul dintre vicepreşedinţii din legislatura precedentă – au făcut din el, în ultima clipă, omul potrivit pentru acest post.

În semn de solidaritate în mijlocul pandemiei, a pus la dispoziţie spaţiile goale ale Parlamentului, atât la Strasbourg, cât şi la Bruxelles, pentru a pregăti mese pentru familiile nevoiaşe şi pentru a înfiinţa un centru de testare COVID-19, conchide sursa citată.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și în timpul punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

România a împlinit la 1 ianuarie 2022 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, moment care a sigilat despărțirea țării noastre de perioada post-comunism și care a marcat intrarea în cel mai puternic proiect integraționist politico-economic, cu beneficii incontestabile pentru cele peste 20 milioane de cetățeni români care, de la 1 ianuarie 2007, au devenit și cetățeni ai Uniunii Europene.

România aniversează un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană cu un sentiment majoritar de sprijin cetățenesc pentru această apartenență, cea mai mare parte a măsurătorilor sociologice din ultimii 15 ani înregistrând, de cele mai multe ori, o susținere de peste 50%. Acest nivel de susținere este datorat în mod incontestabil beneficiilor concrete de care România și cetățenii săi s-au bucurat în acești 15 ani: de la apartenența la cea mai mare piață comună din lume la dreptul de liberă circulație al persoanelor și până la beneficiile economice de peste 66 de miliarde de euro intrate în țara noastră prin intermediul fondurilor europene, cu încă 80 de miliarde de euro care sunt alocate României în acest deceniu.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

De asemenea, până la 31 iulie 2021, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 66 de miliarde de euro din fonduri europene.

Potrivit balanței financiare nete, evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană arată că țara noastră a primit 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.

România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 iulie 2021, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, după 15 ani de apartenență, România înregistrează un sold pozitiv de 43,39 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, iar prima tranșă de prefinanțare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată țării noastre, o a doua tranșă fiind așteptată la începutul lunii ianuarie.

Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro în prezent față de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.