Corina Crețu
Corina Crețu, îngrijorată că România ar putea rata startul pentru aproape 30 de miliarde de euro din fondurile de coeziune: Lentoarea administrativă și lipsa voinței politice rămân neclintite
România are la dispoziție aproape 30 de miliarde euro fonduri de coeziune, o sumă aproape egală cu cea alocată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, însă Guvernul este încă în faza de negociere a Acordului de Parteneriat 2021-2027 și a Programelor Operaționale, a afirmat luni europarlamentarul Corina Crețu.
Fostul comisar european a atenționat că “a început numărătoarea inversă”, întrucât la data de 1 iulie va intra în vigoare ”pachetul de coeziune” pe care l-am votat în Parlamentul European și care cuprinde prevederi legate de Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondurile de cooperare transfrontalieră Interreg pentru perioada 2021-2027.
“Doar două zile ne mai despart de momentul în care, în mod oficial, România are cale liberă să acceseze banii europeni disponibili prin Politica de Coeziune”, a spus ea.
“România are la dispoziție aproape 30 de miliarde EUR fonduri de coeziune (o sumă aproape egală cu cea alocată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență). Cu toate acestea, Guvernul României este încă în faza de negociere a Acordului de Parteneriat 2021-2027 și a Programelor Operaționale, proces care n-a mai evoluat de câteva luni. Lentoarea administrativă și lipsa voinței politice – pe care le-am criticat atât eu cât și foarte mulți alți români – rămân neclintite și în acest domeniu“, a deplâns Crețu situația existentă.
Potrivit acesteia, prin politica de coeziune, România poate recupera din decalajele istorice care se mențin între țara noastră și alte state europene.
“Obiectivul-cheie al politicii de coeziune a fost întotdeauna acela de a sprijini dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană. Având în vedere că Moldova este una dintre cele mai sărace regiuni ale UE, dar și faptul că peste tot în România există pungi de sărăcie, politica de coeziune ar fi o șansă în plus pentru toți românii: atât pentru cei care trăiesc de pe o zi pe alta, cât și pentru cei care își doresc o infrastructură mai bună, educație și sănătate mai performante, un loc de muncă mai sigur, un viitor mai bun pentru copiii lor”, a mai punctat ea.
În calitate de comisar european care a prezentat pachetul politicii de coeziune în mai 2018, Corina Crețu a reamintit eforturile depuse pentru ca România să beneficieze de o alocare cât mai generoasă.
“La 2 mai 2018 am depus, în Parlamentul European, Bugetul UE pe termen lung cu propunerile de alocări pentru fiecare țară. M-am luptat pentru un mod de calcul care să avantajeze țările mai puțin dezvoltate, iar fondurile europene să fie alocate potrivit unei formule de calcul care are la bază Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Astfel, România (alături de Bulgaria, Grecia, Spania și Italia) aveau asigurate mai multe fonduri europene pentru exercițiul financiar 2021-2027. Totodată, am propus nu mai puțin de 80 de măsuri de simplificare pentru accesarea acestor fonduri. A fost un efort considerabil, al meu și al altor sute de specialiști. Dar dincolo de numele meu sau al celorlalte persoane implicate, acest proces este, în definitiv, înspre binele întregii Românii. Așadar, de ce nu se pregătește cum se cuvine această oportunitate?”, a continuat ea, în mod retoric.
Corina Crețu a mai subliniat că PNRR e foarte important, dar s-a arătat îngrijorată că România ar putea rata din nou startul privind politica de coeziune.
“Nu cred că ne permitem, ca țară, să uităm că mai avem la dispoziție aceste aproape 30 de miliarde EUR prin Politica de Coeziune. (…) Prin votul favorabil acordat de Parlamentul European Pachetului legislativ privind Politica de Coeziune s-a încheiat o etapă importantă. Acum e rândul Statelor Membre să depună proiecte mature și să folosească acești bani în beneficiul cetățenilor. Guvernul României se află în fața unui nou test, cel puțin la fel de dificil precum cel privind PNRR”, a conchis europarlamentarul român.
Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută trei fonduri europene pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE, cu o valoare totală de 243 de miliarde de euro, din care România va beneficia de 27 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile, țara noastră având cea mai mare alocare de până acum, situându-se pe locul 4 ca valoare între cele 27 de state membre.
Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.
Toate cele trei regulamente vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie și vor intra în vigoare în ziua următoare.
Corina Crețu
Corina Crețu trage un semnal de alarmă în ziua aprobării PNRR: În ciuda festivismului vizitei președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani
Aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României prin vizita președintei Comisiei Europene la București reprezintă “mai mult un gest de curtoazie din partea Ursulei von der Leyen”, a spus luni europarlamentarul Corina Crețu, care a criticat faptul că Guvernul României nu s-a pregătit pentru perioada care urmează, de scriere și implementare a proiectelor, subliniind că acest lucru “riscă să ducă la pierderea acestor bani”.
“România este, din păcate, printre ultimele state europene cărora li se aprobă Planul Național de Redresare și Reziliență. A fost un proces mult prea dificil pentru autoritățile de la București, întârziat inexplicabil de mult, lipsit de o minimă transparență și eclipsat de bătăliile politice interne. Mă tem că în ciuda festivismului care se va broda în jurul vizitei Președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani“, a scris ea, pe Facebook.
Fostul comisar european pentru politică regională a adus patru argumente potrivit cărora România este “într-o situație foarte dificilă”.
Primul motiv se referă la faptul că implementarea proiectelor nu a început, iar termenele-limită inițiale, menționate în PNRR, sunt nerealiste.
“Din păcate, orice depășire a acestor termene-limită înseamnă că România va cheltui bani din propriul buget, fără a fi decontați ulterior prin PNRR“, a subliniat Crețu.
Cel de-al doilea motiv este legat de faptul că România are de îndeplinit cele mai multe condiționalități pentru folosirea acestor bani.
“România a solicitat cea mai mare sumă la nivel european pentru împrumuturi (după Italia). Totodată, România a cerut suma maximă pe care o putea primi din împrumuturi (nicio altă țară nu a făcut acest lucru). Deși dobânda va fi mică, nu e foarte clar de ce ne aflăm în această situație”, a completat europarlamentarul, referindu-se la al treilea argument.
Nu în ultimul, situația foarte dificilă în care se află România are “legătură cu capacitatea administrativă deficitară de a gestiona aceste fonduri”.
“Dacă nu recuperăm din mers această problemă, banii vor putea fi blocați, pentru că rezultatele trebuie să fie cât se poate de concrete. Nu pot decât să sper că România va reuși, pentru că ar fi înspre binele tuturor cetățenilor țării noastre!”, a conchis Corina Crețu.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.
România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.
Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.
Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.
Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026.
PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență.
Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).
Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.
Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.
Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.
În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.
Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.
În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu: Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate pentru a rezolva cu prioritate problemele de natură socială
Planul Național de Redresare și Reziliență oferă oportunitatea de a rezolva cu prioritate problemele de natură socială, consideră eurodeputatul Corina Crețu.
Aceasta a anunțat într-un mesaj publicat pe Facebook că săptămâna viitoare se va afla la Valletta, ” unde are loc întrunirea Grupului S&D din Parlamentul European.”
”Va fi o agendă încărcată, dar multe dintre temele abordate vor fi foarte importante – unele de o relevanță aparte și pentru România. Se va discuta despre implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) astfel încât problemele de natură socială să poată fi rezolvate cu prioritate. Pentru România, aceasta va fi o provocare majoră, iar schimbul de bune practici cred că poate ajuta semnificativ în a găsi cele mai bune soluții pentru a îmbunătăți cu precădere viața celor care au cel mai mult nevoie de sprijin”, a detaliat Crețu.
România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.
PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.
Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).
Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.
Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.
În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.
Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.
Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum – fiind cel al Maltei.
13 state membre UE au pornit deja pe calea redresării post-COVID-19.
- Belgia: 770 milioane de euro granturi;
- Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
- Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi.
La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.
Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.
Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:
Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).
Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.
Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.
Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit 231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european
Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regionlă, și-a manifestat marți susținerea pentru Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, subliniind că acesta poate contribui la reconstruirea încrederii între cetățeni, dar și în proiectul european.
“E îngrijorător cât de multă dezbinare a adus cu sine această pandemie“, a spus Crețu, citând un studiu recent al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) care indică faptul că pandemia a generat diviziuni majore între europeni, ceea ce subminează parțial și încrederea între cetățenii diferitelor țări.
Autorii acestui studiu lansează un apel ca UE și guvernele naționale să ia măsuri pentru a diminua diviziunile sociale atât între statele membre, cât și în interiorul statelor membre.
“Cred că un răspuns ferm în acest sens ar putea fi asigurat de Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, care anul acesta a împlinit 31 de ani. Interreg dovedește faptul că, prin colaborarea dintre cetățenii mai multor țări, provocările comune pot fi mai ușor înfruntate”, a precizat fostul comisar european.
Ea a subliniat că a apreciat foarte mult acest program în calitate de comisar european pentru politică regională, considerând că este unul “emblematic pentru politica de coeziune, oferind cadrul necesar implementării unor acțiuni comune a actorilor naționali, regionali și locali din diferite State Membre ale UE, reducând astfel decalajele sociale și economice care încă există între acestea”.
În prezent, România are programe de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria, fiind și parte a Programului Operațional Comun “Bazinul Mării Negre” și Programul Transnațional Dunărea.
“Toate acestea sunt oportunități nu doar de a finanța proiecte, de a spori competitivitatea celor implicați, dar și de a reclădi încrederea – atât de greu pusă la încercare în acest ultim an și jumătate”, a conchis Corina Crețu.
Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă
Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa
Ministerul Inovării și Digitalizării organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)
INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin
Premiul pentru drepturile omului ”Vaclav Havel” 2021 a fost acordat opozantei belaruse Maria Kolesnikava: A arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși
Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, s-a întâlnit cu Alina Vandenberghe, co-fondatoarea ”companiei care, potrivit estimărilor de piață, va deveni al doilea unicorn” românesc din SUA
Natalia Gavrilița, întrevedere cu Charles Michel: Mi-am exprimat încrederea că actuala vizită va pune bazele pentru impulsionarea relațiilor între Republica Moldova și UE
Cum arată viziunea social-democraților la conducerea Germaniei post-Merkel. Olaf Scholz: SPD, Verzii și FDP au un mandat clar dat de cetățeni pentru formarea următorului guvern
UE se angajează să aloce 140 de milioane de euro pentru a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel mondial și 25 de milioane pentru educația copiilor din zone de conflict din întreaga lume
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”
Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR
Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții
Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO
Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor
În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte
Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028
Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice
INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte
Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei
Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită
-
ONU5 days agoDe la tribuna Adunării Generale a ONU, Klaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturilor Omului
-
ONU5 days agoÎn primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte
-
INTERVIURI1 week agoINTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE
-
COMISIA EUROPEANA11 hours agoPreședinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu
-
U.E.6 days agoGermania denunță comportamentul “iritant şi decepţionant” al SUA în afacerea submarinelor: Trebuie să întărim suveranitatea europeană
Romanian
Arabic
Bulgarian
Chinese (Simplified)
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
French
German
Greek
Hebrew
Hindi
Hungarian
Italian
Japanese
Korean
Latvian
Lithuanian
Luxembourgish
Norwegian
Polish
Portuguese
Russian
Serbian
Slovak
Slovenian
Spanish
Swedish
Ukrainian