Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu: La 15 ani de la aderare, trebuie să ne gândim la rolul României în UE și la cum putem contribui la proiectul european

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a transmis, într-un mesaj ocazionat de aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE, că trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România.

“La exact 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, îmi doresc ceea ce cred că își doresc, de fapt, toți românii: o țară mai prosperă, în care lupta împotriva sărăciei și solidaritatea socială își fac simțită prezența în viața fiecărui cetățean. Cred că acum, la un deceniu și jumătate de la momentul la care România a devenit Stat Membru al UE, trebuie să ne gândim cu toată seriozitatea la rolul nostru în Uniunea Europeană și la modul în care putem contribui la proiectul european, având în vedere potențialul pe care îl are România. Uniunea Europeană nu e ceva abstract, nu e ceva exterior nouă. Fiecare dintre noi suntem, de fapt, Uniunea Europeană! La mulți ani tuturor! La mulți ani României în Uniunea Europeană!”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.

România a împlinit la 1 ianuarie 2022 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, moment care a sigilat despărțirea țării noastre de perioada post-comunism și care a marcat intrarea în cel mai puternic proiect integraționist politico-economic, cu beneficii incontestabile pentru cele peste 20 milioane de cetățeni români care, de la 1 ianuarie 2007, au devenit și cetățeni ai Uniunii Europene.

România aniversează un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană cu un sentiment majoritar de sprijin cetățenesc pentru această apartenență, cea mai mare parte a măsurătorilor sociologice din ultimii 15 ani înregistrând, de cele mai multe ori, o susținere de peste 50%. Acest nivel de susținere este datorat în mod incontestabil beneficiilor concrete de care România și cetățenii săi s-au bucurat în acești 15 ani: de la apartenența la cea mai mare piață comună din lume la dreptul de liberă circulație al persoanelor și până la beneficiile economice de peste 66 de miliarde de euro intrate în țara noastră prin intermediul fondurilor europene, cu încă 80 de miliarde de euro care sunt alocate României în acest deceniu.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

De asemenea, până la 31 iulie 2021, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 66 de miliarde de euro din fonduri europene.

Potrivit balanței financiare nete, evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană arată că țara noastră a primit 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.

România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 iulie 2021, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, după 15 ani de apartenență, România înregistrează un sold pozitiv de 43,39 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, iar prima tranșă de prefinanțare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată țării noastre, o a doua tranșă fiind așteptată la începutul lunii ianuarie.

Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro în prezent față de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de UE pentru a recupera decalajele de dezvoltare: Lupta împotriva sărăciei și investițiile în sănătate și educație trebuie continuate

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a recupera decalajele de dezvoltare.

”La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem constata că țara noastră a primit 40 de miliarde euro fonduri europene. Nu există județ sau domeniu de activitate care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Decalajele istorice rămân însă semnificative, ca și problemele sărăciei, agravate de situația extraordinar de dificilă pe care o traversam. În calitate de comisar european pentru politică regională, am fazat proiecte pentru care Romania trebuia să returneze fonduri, am aprobat plata creditelor pentru investiții deja create (<<proiecte retrospective>>) și am încurajat realizarea de proiecte mari, cum sunt spitalele regionale sau autostrăzile care să lege regiunile istorice ale țării. Acum, suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene. România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă”, a detaliat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta a amintit că România a încheiat prima perioadă de programare (2007-2014) cu o rată de absorbție a fondurilor europene de 91%.

”E vital ca România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, să demareze realizarea proiectelor prin PNRR și să încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

Corina Crețu deplânge faptul că ”Romania înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folosiți din 1 iunie 2021. Multe țări implementează deja în paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”.

”În opinia mea, Guvernul este îndreptățit să discute cu experții Comisiei Europene consecințele crizei COVID și ale războiului, explozia prețurilor și rata inflației, să ia în considerare toate resursele financiare avute la dispoziție – inclusiv Fondul Social European, resursele din PNRR, din Programul Operațional pentru Sănătate și cele opt Programe regionale 2021-2027  pentru ca romanii să poată face față vremurilor de criză care vor urma, gândindu-se în primul rând la cei mai vulnerabili: copii, pensionari, cei care trăiesc cu venitul minim pe economie, pacienți, cei bolnavi de cancer sau alte boli cronice. Aceasta perioada ne învață nu numai lecțiile bunătății și ale omeniei, dar și să prețuim mai mult pacea și viața”, a subliniat europarlamentarul.

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 are la bază proiectul prezentat la data 2 mai 2018 în fața Parlamentului European, când Corina Crețu era comisar european.

”Convingerea mea este că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor trebuie să se mențină ca bază de calcul pentru că va asigura reducerea decalajelor dintre state și regiuni, devenite și mai puternice ca urmare a efectelor acestei crize. Vă reamintesc că, potrivit acestui mod de calcul, Romania are un buget cu 8% mai mare față de perioada 2014-2020”, a punctat eurodeputatul.

Corina Crețu a reamintit că, ”în timpul mandatului meu de comisar european pentru politica regională, am aprobat toate proiectele depuse de Guvernele României, am preluat toate creditele pe care Romania le avea în acea perioada pe fonduri europene, m-am zbătut pentru realizarea cât mai rapidă a spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova, s-au realizat în ultimii ani modernizări de spitale, achiziționarea de ambulanțe noi în toate județele țării, ca echipamente medicale performante. Din păcate, încă există fonduri europene nefolosite, care așteaptă să fie accesate de către Romania pentru îmbunătățirea sănătatii oamenilor”, a conchis eurodeputatul.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a solicitat în PE acordarea statutului de țară candidată la UE pentru R. Moldova: Îmi doresc să facă parte din familia europeană cât mai curând

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a votat în Parlamentul European rezoluția referitoare la situația actuală a cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova prin care a solicitat Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană este invitata să sporească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova și îi încredințează sarcina de a analiza dacă plata tranșelor poate fi devansată.

 

„Consider că locul Republicii Moldova este în cadrul Uniunii Europene și îmi doresc ca ea să facă parte din familia europeană cât mai curând”, a subliniat Corina Crețu.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Parlamentul European a solicitat joi statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, afirmând că R. Moldova este pe drumul cel bun în adoptarea unor reforme cheie. 

Astfel, într-o rezoluție adoptată în plenul de la Strasbourg, text aprobat prin ridicarea mâinilor, Parlamentul a salutat cererea oficială de aderare la UE a Moldovei din 3 martie 2022, spunând că UE ar trebui să-i acorde statutul de candidat, în conformitate cu articolul 49 din TUE și „pe baza meritelor”.

 În aceeași zi, Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu și-a exprimat miercuri solidaritatea cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în eforturile sale „de a păstra pacea și de a reduce tensiunile din ultimele zile”.

„Astăzi se împlinesc 12 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În aceste momente complicate, trebuie sa fim mai mult decât oricând alături de cetățenii Republicii Moldova. Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană, iar depunerea cererii de aderare, într-un context atât de dramatic cum este războiul din Ucraina, reprezintă un moment istoric”, a scris Corina Crețu, pe Facebook. 

Republica Moldova a anunţat marţi măsuri de consolidare a securităţii sale după o serie de explozii în regiunea separatistă Transnistria, susţinută de Moscova, care au stârnit temeri privind o extindere a conflictului actual din Ucraina.

Mai mult, europarlamentarul a subliniat că de mai bine de un deceniu, România a demonstrat că reprezintă principalul partener strategic al Republicii Moldova.

 

Citiți și: Maia Sandu: Tensiunile din ultimele săptămâni din Transnistria pornesc de la forțe din regiune care sunt interesate de destabilizarea situației în R. Moldova

„Având în vedere istoria noastră comună, e și firesc să fie astfel. Speranța mea cea mai sinceră este ca și viitorul nostru să fie unul comun, în Uniunea Europeană. Am fost și voi rămâne convinsă de destinul european al Republicii Moldova – de care sunt foarte atașată sufletește. Am vizitat Moldova în repetate rânduri încă din 2005, când am fost observator electoral din partea OSCE”, a amintit aceasta. 

De asemenea, în anul 2013, Corina Crețu a pledat, din Parlamentul European, pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, iar în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, a aprobat pentru Republica Moldova proiecte europene în valoare de zeci de milioane de euro, de rezultatele cărora beneficiază astăzi sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. 

„Am făcut toate acestea pentru că am crezut întotdeauna că dincolo de cuvintele frumoase, oamenii trebuie efectiv să simtă modul în care viața lor se schimbă în bine. Politica este utilă atât timp cât reprezintă o șansă în plus de a contribui la binele oamenilor”, a mai spus eurodeputatul. 

În finalul mesajului său, Corina Crețu a declarat că va  rămâne în continuare o susținătoare a drumului european al Republicii Moldova și, din Parlamentul European, va depune toate eforturile ca „vocea fraților noștri de peste Prut să se facă auzită și mai bine la Bruxelles”.

Reamintim că luna trecută, în semn de solidaritate față de momentele grele și dramatice pe care le traversează cetățenii Republicii Moldova și drept omagiu adus refugiaților care fug din calea războiului, eurodeputatul Corina Crețu a decis să demareze pregătirea dosarului pentru a solicita, pe lângă cetățenia română, și pe cea a Republicii Moldova

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA10 mins ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru implementarea sistemului național RO e-Factura și factura electronică în România

MAREA BRITANIE29 mins ago

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

U.E.29 mins ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO2 hours ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA14 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

U.E.29 mins ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending