Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Coronavirus: Premierul Italiei blochează summitul UE și cere Europei ”soluții la urgența gravă”. Discuțiile prin videoconferință între lideri continuă

Published

on

© European Union

Premierul italian Giuseppe Conte nu acceptă ”proiectul pregătit” pentru summitul în sistem de videoconferinţă al Uniunii Europene consacrat găsirii unui răspuns economic comun la pandemia COVID-19, au anunţat joi seară surse guvernamentale italiene, potrivit AFP şi DPA, notează Agerpres.

Italia doreşte ca Uniunea Europeană să se doteze cu ”instrumente financiare novatoare şi cu adevărat adaptate la un război”, a relatat agenţia italiană AGI, care citează colaboratori apropiaţi ai premierului Conte.

”Datorăm cetăţenilor noştri un răspuns solid şi adecvat. Cum poate cineva să creadă că instrumentele concepute în trecut sunt adecvate pentru acest şoc cu un impact atât de devastator?”, au afirmat oficialităţile italiene citate.

Agenţia de presă DPA menţionează că şeful executivului italian acordă Europei zece zile pentru a ”găsi o soluţie adecvată la urgenţa gravă în care se află toate ţările”.

Blocajul creat de Conte nu este întâmplător. Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa

De asemenea, cu o zi înainte de summitul prin videoconferință, nouă lideri europeni, între care președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giuseppe Conte, au transmis o scrisoare președintelui Consiliului European Charles Michel, cerând măsuri excepționale pentru această situație de șoc economic și sanitar în care se află Europa.

Italia este cea mai afectată țară din lume de pandemia de coronavirus, având cele mai multe decese înregistrate, peste 8.000, și va depăși China la numărul de cazuri până vineri seară, conform estimărilor.

Preşedintele Klaus Iohannis și ceilalți 26 de membri ai Consiliului European participă joi la cea de-a treia videoconferință pe tema măsurilor privind gestionarea pandemiei COVID-19, liderii europeni urmând să discute posibilitatea unui așa zis ”Plan Marshall” pentru stimularea economiei europene, afectată de criza sanitară creată de noul coronavirus și amenințată cu recesiune.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat miercuri că a discutat în cursul acestei săptămâni cu ambasadorii statelor UE despre aprobarea ”unei strategii de stimulare de tipul Planului Marshall”, scrie Politico Europe. Anunțul lui Michel vine după ce doi membri ai Consiliului European, prim-miniștrii Spaniei și Portugaliei, au solicitat în mod direct lansarea unui Plan Marshall, folosind exemplul sprijinului conceput de fostul secretar de stat american George Marshall, în 1948, pentru reconstrucția Europei Occidentale postbelice.

Un Plan Marshall pentru Europa: Această criză va avea un impact și asupra negocierilor pentru bugetul multianual al UE

Într-un proiect de declarație pregătit înaintea discuției liderilor și consultat de Politico Europe, șefii de stat sau de guvern vor conveni pentru o ”strategie de ieșire, un plan de recuperare cuprinzător și investiții fără precedent” pentru criza coronavirusului și vor ”invita Comisia să înceapă să lucrze la o propunere de Foaie de parcurs pentru redresare economică însoțită de un plan de acțiune”.

”Și când spun un plan Marshall, spun cu o ambiție puternică”, a mai explicat Charles Michel.

Michel a descris demersul drept ”un plan intraeuropean care trebuie să mobilizeze capitalul UE în cadrul bugetului european, care trebuie să mobilizeze fonduri naționale și care să mobilizeze și sectorul privat”.

”Va trebui să folosim toate instrumentele”, a adăugat el, precizând totodată că această criză va avea un impact asupra negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE 2021-2027, tratative blocate în contextul summitului european din 20-21 februarie. Noul CFM ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021

Reamintim că BCE a anunţat tot săptămâna trecută un plan de urgenţă de 750 de miliarde de euro destinaţi datoriei publice şi private în încercarea de a ţine sub control repercusiunile economice ale pandemiei de coronavirus.

Statele UE și instituțiile Uniunii se pregătesc și pentru un șoc economic, comisarul european pentru piață internă Thierry Breton avertizând că economia europeană s-ar putea contracta cu 2,5% pe fondul acestei pandemii.

În acest sens, ambasadorii statelor membre ale Uniunii au dat undă verde propunerii Comisiei Europene de a pune la dispoziția statelor membre ale UE o finanțare de 37 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru a aborda consecințele crizei coronavirusului, în timp ce Parlamentul European se va reuni joi, la Bruxelles, în sesiune plenară extraordinară, pentru a vota măsurile propuse de Comisia Europeană.

La videoconferința din 17 martie, liderii Uniunii Europene au convenit să sprijine recomandările Comisiei Europene privind gestionarea frontierelor și au decis, astfel, restricționarea temporară a călătoriilor neesențiale în Uniunea Europeană din partea cetățenilor din țări terțe.

În context, președintele Klaus Iohannis a solicitat, în numele României, activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE și le-a solicitat liderilor omologi din Uniunea Europeană să permită crearea unor coridoare umanitare de tranzit la nivelul Uniunii Europene care să permită repatrierea cetățenilor din statele membre.

Liderii europeni au avut un prim summit prin videoconferință pe 10 martie, însă situația s-a modificat dramatic pe continentul european, Organizația Mondială a Sănătății anunțând că epicentrul acestei pandemii este în prezent în Europa, numărul cazurilor de pe continentul european le-au depășit pe cele din Asia, iar numărul deceselor din Italia și Spania l-a devansat pe cel din China, statul de unde originează acest virus.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Încep negocierile planului de 1,85 trilioane de euro pentru salvarea UE: Liderii europeni se reunesc la 19 iunie prin videoconferință

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni la 19 iunie prin videoconferință, Consiliul European de vară urmând să se țină tot prin mijloace digitale, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European.

“În urma consultărilor, președintele va convoca Consiliul European pe 19 iunie prin videoconferință”, a spus Barend Leyts, care a precizat că pe agenda reuniunii se vor afla negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și pentru fondul de redresare economică. Purtătorul de cuvânt a mai precizat că vor exista discuții și cu privire la organizarea unui summit “în persoană” la o dată ulterioară.

Ultima negociere între liderii europeni privind viitorul buget european s-a încheiat cu un eșec la summitul din 20 februarie, însă izbucnirea pandemiei și recesiunea economică de proporții care este anticipată au schimbat mizele tratativelor.

Comisia Europeană a propus la 27 mai un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale planului de redresare economică propus de Comisia Europeană, au salutat pachetul financiar prezentat de șefa executivului european Ursula von der Leyen.

Planul gigantic, care trebuie negociat și aprobat de cele 27 de state membre în unanimitate, a fost primit în termeni pozitivi și la Paris sau Berlin, însă statele recunoscute pentru rigorile lor bugetare – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – preferă o redresare economică bazată exclusiv pe împrumuturi și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează tratative îndelungate, deși instrumentele de finanțare ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Între timp, cancelarul german Angela Merkel, care se pregătește de preluarea președinției Consiliului UE la 1 iulie, a recunoscut că aprobarea acestei inițiativa va lua timp și nu va putea fi finalizată la summitul liderilor europeni anunțat și programat pentru data de 19 iunie de președintele Consiliului European, Charles Michel. La București, planul a fost salutat de prim-ministrul Ludovic Orban, într-o convorbire telefonică cu cancelarul Germaniei, iar președintele Klaus Iohannis a spus că România se pregăteşte să atragă “fonduri europene substanţiale”.

Instrumentul Next Generation de UE 750 de miliarde de euro este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Reacțiile liderilor europeni la planul de redresare de 1,85 trilioane de euro anunță negocieri complicate: Emmanuel Macron invocă “o zi esenţială pentru Europa”, iar Angela Merkel avertizează că “este nevoie de timp”

Published

on

© European Union

Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale planului de redresare economică propus de Comisia Europeană, au salutat miercuri pachetul financiar prezentat de șefa executivului european Ursula von der Leyen, care cuprinde un instrument de recuperare de 750 de miliarde de euro bazat pe granturi și împrumuturi și Cadrul financiar multianual clasic, ce pentru perioada 2021-2027 se va ridica la 1.100 de miliarde de euro. Planul gigantic, care trebuie negociat și aprobat de cele 27 de state membre în unanimitate, a fost primit în termeni pozitivi și la Paris sau Berlin, însă statele recunoscute pentru rigorile lor bugetare – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – preferă o redresare economică bazată exclusiv pe împrumuturi și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează tratative îndelungate, deși instrumentele de finanțare ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Între timp, cancelarul german Angela Merkel, care se pregătește de preluarea președinției Consiliului UE la 1 iulie, a recunoscut că aprobarea acestei inițiativa va lua timp și nu va putea fi finalizată la summitul liderilor europeni anunțat și programat pentru data de 19 iunie de președintele Consiliului European, Charles Michel. La București, planul a fost salutat de prim-ministrul Ludovic Orban, într-o convorbire telefonică cu cancelarul Germaniei.

Conform unor documente citate de AFP, DPA și Bloomberg, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan, urmând să primească subvenţii şi credite ce însumează circa 172 de miliarde de euro, iar a doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania, care va putea obţine subvenţii şi credite în total de circa 140 miliarde de euro. Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România va beneficia de peste 30 de miliarde de euro. 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Uniunea Europeană “merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început”, a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter, citat de Agerpres.

Guvernul spaniol a primit ”pozitiv” pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ”cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania” și care reprezintă o bună bază de negociere, se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.

La rândul ei, Franţa a cerut statelor membre să susţină planul Comisiei, preşedintele Emmanuel Macron vorbind despre ”o zi esenţială pentru Europa’‘, iar Germania a salutat faptul că executivul european ”a preluat elementele iniţiativei franco-germane” privind constituirea unui fond european de redresare în urma pandemiei de coronavirus.

Însă cancelarul german Angela Merkel a avertizat şi ea la o conferinţă de presă că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ”dificile” şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie. ”Obiectivul ar trebui să fie să găsim suficient timp în toamnă pentru ca parlamentele naţionale şi Parlamentul European să poată discuta” şi planul să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2021, a mai spus Merkel.

Dar planul executivului european se loveşte de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, grupul aşa-numit al ”frugalilor”, care ar fi preferat să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu prin subvenţii, aceste state dorind de asemenea reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este ”punctul de plecare pentru negocieri”, repetând că preferă acordarea de credite, nu de subvenţii. ”Sunt ţări care trebuie să plătească (în cadrul planului), precum olandezii, suedezii, danezii şi noi. Prin urmare, fiind responsabili faţă de contribuabilii noştri, spun clar că suntem în favoarea împrumuturilor”, a precizat el.

În schimb, planul a fost salutat şi de Polonia, care ar fi a patra ţară beneficiară a acestuia,după Italia, Spania şi Franţa, cu subvenţii în valoare de peste 37 de miliarde de euro. Acest plan ”va fi benefic pentru Europa, va fi benefic pentru Polonia”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki, care însă a descris şi el propunerea Comisiei drept un punct de plecare pentru negocieri.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit Ursulei von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Finanțarea de 750 de miliarde de euro va fi direcționată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058. De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni: sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme, relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private și lecții învățate în urma crizei.

Instrumentul de 750 de miliarde de euro este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, interviu în presa germană: UE trebuie prezentată așa cum este, cel mai bun proiect politic. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu din problemă, lucru care nu se aplică multor politicieni

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Uniunea Europeană este cel mai bun proiect politic al prezentului, iar România va continua să rămână o țară pro-europeană, a declarat președintele Klaus Iohannis într-un interviu pentru cotidianul german Aachener Zeitung, înregistrat în luna februarie și publicat la 19 mai, înaintea preconizatei decernări a Premiului “Carol cel Mare”, ceremonie amânată pe termen nedeterminat din cauza pandemiei de coronavirus.

“Uniunea Europeană are mulți ani în față, în care trebuie să modeleze un viitor pozitiv pentru cetățenii săi, pe baza problemelor sale. UE a demonstrat că are resursele și voința de a face față tuturor crizelor. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu parte din problemă. Acest lucru nu se aplică multor politicieni europeni în aceste zile”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 la decembrie 2019. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană. Ceremonia pentru acordarea premiului a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

În interviul acordat, Klaus Iohannis a subliniat că românii sunt pro-europeni și a vorbit despre faptul că destinul european al României este rezultatul unei istorii seculare, când mulți lideri politici și intelectuali au studiat în Germania sau Franța, lucruri care au favorizat apropierea substanțială a României de Europa occidentală.

Prin obținerea Premiului Carol Cel Mare, Klaus Iohannis se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Citiți și Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Referitor la această distincție, președintele a spus în interviul menționat că obținerea acestui premiu ajută România să se “portretizeze mai bine” la nivel european.

Întrebat despre diferențele între liderii politici europeni și atitudinea de îndepărtare de valorile UE a unora dintre aceștia, președintele Klaus Iohannis a spus că Uniunea Europeană trebuie prezentată pentru ceea ce este, anume “cel mai bun proiect politic al prezentului“.

“Fiecare politician are propria sa rețetă și propriul sau model. Cu siguranță nu vreau să mă compar cu alți politicieni. Fiecare este liber să se prezinte și politicile lor, după cum le consideră cel mai bine. Dar este foarte important să ne sprijinim Uniunea Europeană. Cetățenii noștri vor să vadă că politicienii de la cel mai înalt nivel cred în proiect. Dacă nu, oamenii ar pune la îndoială proiectul european”, a spus Iohannis.

Președintele a conchis, precizând că rețeta este una simplă: “Trebuie să trăiești ceea ce predici”.

Citiți și Președintele Societății Premiului “Carol cel Mare”: Klaus Iohannis este un pro-european convins, nu a devenit peste noapte naționalist

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending