Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Corpul european de solidaritate: Comisia Europeană alocă încă 44 de milioane de euro pentru proiecte deschise tuturor tinerilor din Europa și din afara acesteia

Published

on

Comisia Europeană invită părțile interesate să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. O sumă totală de 44 milioane de euro a fost alocată din bugetul UE pentru proiectele selectate, care vor fi deschise tuturor tinerilor din Europa și din afara acesteia. Aceasta este prima dintr-o serie de cereri de propuneri care, până la sfârșitul anului 2020, va face posibilă participarea a cel puțin 100.000 de tineri la Corpul european de solidaritate, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

FOTO: Escorps.eu

„Odată cu lansarea acestei noi cereri de propuneri în cadrul Corpului european de solidaritate, ne îndeplinim angajamentul de a oferi tinerilor mai multe oportunități de a participa la activități de solidaritate. Finanțat din bugetul UE, Corpul european de solidaritate este cel mai bun cadru pentru tinerii care doresc să învețe, să împărtășească experiențe și să își folosească energia pentru binele comun.”, a declarat comisarul pentru buget și resurse umane, Günther H. Oettinger. 

La rândul său, Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a punctat: „Solidaritatea este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene. În repetate rânduri, tinerii din întreaga UE au dovedit că au voința de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate. Prin crearea unui cadru special și prin punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru perioada 2018-2020, dorim să le oferim tinerilor mai multe posibilități de a se implica, inclusiv posibilitatea de a forma un grup de voluntari și de a veni cu propriile idei pentru proiecte de solidaritate.”

Totodată, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a adăugat: „Corpul european de solidaritate ajută tinerii, contribuind la dezvoltarea lor profesională și la integrarea lor pe piața forței de muncă. Având o puternică dimensiune europeană a solidarității, Corpul de solidaritate reprezintă o oportunitate extraordinară pentru tineri să își dezvolte aptitudini interpersonale și să dobândească cunoștințe noi, toate acestea reprezentând o valoare adăugată atât pentru ei înșiși, cât și pentru societate în general.”

Ce proiecte sunt eligibile?

Cererea de propuneri lansată astăzi este deschisă unei game de proiecte mai ample decât oricând: pe lângă voluntariatul individual pe termen mai lung, stagiile și locurile de muncă în domeniul solidarității, vor fi eligibile următoarele proiecte:

  • Organizațiile vor putea oferi proiecte pe termen scurt (de la două săptămâni la două luni) pentru echipe de voluntari. Organizațiile vor trebui mai întâi să primească o etichetă de calitate, pentru care pot aplica în orice moment prin depunerea unei cereri la agenția națională Erasmus + sau, în anumite cazuri, la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.
  • Nu numai organismele publice și private cu sediul în statele membre ale UE pot solicita finanțare. Tinerii înscriși pe portalul Corpului european de solidaritate vor putea, de asemenea, să formeze un grup de cel puțin cinci participanți și să-și creeze propriile activități de solidaritate.
  • Anumite proiecte ale Corpului european de solidaritate în domeniul voluntariatului sunt, de asemenea, deschise participării organizațiilor din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și din alte țări partenere din afara UE.

Etapele următoare

Proiectele din cadrul cererii de propuneri lansate astăzi vor fi selectate odată ce Parlamentul European și Consiliul vor adopta în mod oficial propunerea Comisiei, în urma acordului lor politic din iunie 2018. Termenul limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018, cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care vor avea timp să aplice până la 18 ianuarie 2019.

Context

Condițiile detaliate ale cererii de propuneri lansate astăzi, inclusiv prioritățile și instrucțiunile de depunere a candidaturilor pentru fiecare proiect pot fi consultate în Ghidul Corpului european de solidaritate.

Corpul european de solidaritate a fost lansat în decembrie 2016. De atunci s-au înscris 72.000 de tineri, din care 7.000 sunt implicați în activități de solidaritate.

În mai 2017, Comisia a prezentat o propunere de alocare a peste 340 de milioane de euro pentru Corpul european de solidaritate și pentru consolidarea structurii sale juridice, astfel încât să fie oferite posibilități de participare pentru cel puțin 100.000 de tineri până la sfârșitul anului 2020. În iunie 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la această propunere, care trebuie acum să fie adoptată în mod oficial de către ambele părți. Între timp, pot fi adoptate măsuri pregătitoare, cum ar fi lansarea cererii de propuneri de astăzi.

La 11 iunie 2018, Comisia a prezentat propunerea sa pentru Corpul european de solidaritate după 2020, alocând 1,26 miliarde de euro pentru a permite unui număr de aproximativ 350.000 de tineri să participe la o activitate de solidaritate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu, vizită oficială la București: Ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, efectuează vineri o vizită oficială la București, prilej cu care va participa la două evenimente organizate de Reprezentanța Comisiei Europene privind recomandările de țară pentru România și analiza executivului european referitoare la prioritățile de investiții ale țării noastre în perioada 2021-2027. Ambele evenimente vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro, aici și aici.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în prima parte a zilei, înaltul oficial european va participa la evenimentul de prezentare a Raportului de țară 2019. pentru România din cadrul Semestrului european, alături de Eugen Teodorovici, ministrul român al finanțelor publice, și de Victor Micula, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

După-amiaza, comisarul Corina Crețu va lua parte la conferința cu tema “Priorități de investiții pentru România, 2021-2027″, pentru a discuta despre care ar putea fi viitoarele astfel de priorități în domeniul politicii de coeziune pentru perioada post-2020, în cadrul viitorului buget european.Cele două evenimente sunt parte integrală a discuției lansate de Comisia Europeană în data de 27 februarie, în ceea ce privește prioritățile de investiții și provocările cu care se confruntă fiecare stat membru. Discuția a fost inițiată în cadrul procesului de coordonare a politicilor economice a statelor membre, cunoscut sub numele de Semestru european.

Comisia a prezentat o serie de idei inițiale privind modul în care fondurile UE, și în special cele ale politicii de coeziune, pot sprijini realizarea priorităților de investiții în următoarea perioadă bugetară 2021-2027. În acest sens, comisarul Crețu va prezenta orientările Comisiei referitoare la fondurile politicii de coeziune pentru România în perioada 2021-2027.

“Prin intermediul acestei conferințe, ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune, pentru a asigura o tranziție lină de la o perioadă bugetară la alta și pentru a ajuta statele membre să facă investiții în domeniile în care au cea mai mare nevoie”, a declarat înaltul oficial european înaintea vizitei. 

În România, considerăm că fondurile europene are trebui să fie direcționate, în special către domeniul inovării, al competitivității IMM-urilor, al tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, al rețelelor strategice de transport și, nu în ultimul rând, al măsurilor de ocupare a forței de muncă și de incluziune socială”, a adăugat comisarul Corina Crețu.

Luni, comisarul european pentru politică regională se va afla la Cluj-Napoca pentru a se adresa participanților la conferința COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și pentru bugetul UE), având ca temă principală rolul autorităților locale și regionale în cadrul politicii de coeziune.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Deznodământul Brexit-ului, învăluit în ceață. Document: Comisia Europeană respinge amânarea ieșirii Marii Britanii până la 30 iunie și oferă două soluții: o amânare până la 23 mai sau o amânare extinsă, cu participarea la alegerile europene

Published

on

Comisia Europeană se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie, reacție ce survine la scurt timp după ce agențiile internaționale de presă au făcut publică informația potrivit căreia premierul britanic Theresa May a anunțat că i-a scris președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita extinderea Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 30 iunie, informează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o notă privind procesul Brexitului analizată de Comisia Europeană la reuniunea săptămânală a comisarilor de miercuri, oficiali au scris că liderii UE care se vor întâlni cu Theresa May la Consiliul European de joi şi vineri vor fi confruntaţi cu o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

O amânare oferită Marii Britanii ar trebui fie să aibă ca termen 23 mai 2019, fie să fie semnificativ mai lungă şi să impună alegeri europene. Aceasta este singura cale de a proteja funcţionarea instituţiilor UE şi abilitatea lor de a lua decizii”, se menţionează în document.

În document se mai atrage atenția asupra riscurilor juridice și politice pentru UE în UE-27 pe care le implică incertitudinile actuale din Marea Britanie.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă, potrivit AFP.

Statele UE care urmau să beneficieze de locuri suplimentare după Brexit vor trebui să fie anunţate până cel mai târziu la mijlocul sau sfârşitul lui aprilie dacă va fi necesar să renunţe la aceste mandate pentru că Marea Britanie rămâne, cel puţin momentan, în blocul comunitar.

Nota mai menţionează şi că, în cazul unei amânări a Brexitului, Marea Britanie ar trebui ca, ”în spiritul unei cooperări loiale”, să se angajeze la o ”abţinere constructivă” în probleme cheie, precum bugetul UE pe termen lung şi ocuparea de posturi de vârf la nivelul UE după alegerile din mai.

Poziția Comisiei Europene vine în contextul în care prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie, transmit agenţiile internaţionale de presă.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, există posibilitatea ca la reuniunea Consiliului European să nu se adopte nicio decizie cu privire la extinderea Articolul 50, fiind nevoie, cel mai posibil, să fie organizată o altă întâlnire a liderilor europeni săptămâna viitoare.

”Părerea mea este că … în această săptămână, la reuniuena Consiliului European, nu va fi nicio decizie, dar, cel mai probabil, va trebui să organizăm o altă întâlnire săptămâna viitoare”, a declarat pentru radio-ul german Deutschlandfunk, citat de The Guardian, Jean-Claude Juncker.

Textul scrisorii nu a fost încă făcut public, deci există posibilitatea ca Regatul Unit să lasă deschisă ipoteza unei amânări prelungite a articolului 50 dacă acordul convenit de guvernul May cu negociatorii europeni nu va trece de votul Parlamentului până pe 11 aprilie, moment în care Londra va trebui să se pregătească pentru participarea la alegerile europene ce vor avea loc în luna mai.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Apărare europeană: Comisia Europeană alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea Eurodronei și pentru proiecte de apărare cibernetică

Published

on

© European Commission

Uniunea Europeană își continuă parcursul spre dezvoltarea dimensiunii apărării continentale după ce Comisia Europeană a anunțat, marți, alocarea a peste 500 de milioane de euro din Fondul European de Apărare către dezvoltarea Eurodronei şi a mai multor proiecte în materie de apărare, îndeosebi proiecte industriale și de cercetare.

O finanţare de 100 milioane de euro va susţine dezvoltarea Eurodronei şi fonduri în valoare de circa 80 de milioane sunt destinate sistemelor antidrone, a precizat Comisia, potrivit unui comunicat.

Alte 71 milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea viitoarei generaţii de capabilităţi de lovire cu precizie la sol, capacităţilor de luptă la sol, capacităţilor de luptă aeriană şi viitoarelor sisteme navale, a adăugat Comisia Europeană.

O altă finanţare, de 182 milioane de euro, va fi consacrată apărării cibernetice şi securităţii informatice.

Începând cu anul 2016, după referendumul din Marea Britanie și în contextul lansării Strategiei Globale a Uniunii Europene, instituțiile UE și țările membre au demarat un amplu proces de revigorare a apărării europene, o temă altădată sensibilă și subiect al abordării interguvernamentale.

Fie că vorbim de lansarea cooperării structurate permanente și a proiectelor adiacente PeSCo, de Fondul European pentru Apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, progresele înregistrate în acest domeniu sunt notabile dacă luăm în calcul lentoarea specifică acestei forme de cooperare.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul va rula în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending