Connect with us

U.E.

Criză în Marea Britanie: Parlamentul de la Londra a respins din nou toate cele patru soluții privind Brexit. Partidul Conservator al premierului Theresa May, vinovat de menținerea posibilității alarmante a unei retrageri fără acord

Published

on

© European Commision

Deputații din Parlamentul britanic nu au reușit nici luni seara să se pună de acord asupra propunerilor privind pașii următori în procesul Brexit după ce toate cele patru alternative la acordul de retragere negociat de Theresa May au fost respinse, informează BBC.

Amintim faptul că după cea de-a treia respingere a acordului Theresei May, Parlamentul a preluat controlul de la guvern asupra procesului de găsire a unor soluții alternative la înțelegerea negociată de premier cu UE. Prin urmare, opt opțiuni au fost puse la dispozitia deputatilor, săptămâna trecută, dar niciuna nu a reușit să obțină majoritate; ulterior, luni noaptea, au fost respinse alte patru alternative, adâncind criza în care se află acum Marea Britanie care încearcă să evite retragerea din UE fără un acord sau, altfel spus, un Brexit ,,dur”.

Iată cum sunau cele patru propuneri respinse ieri de deputații britanici:

Propunerea C: Angajarea guvernului în negocierea ,,unei uniuni vamale permanente și cuprinzătoare între Regatul Unit și UE”, ca parte a oricărei înțelegeri privind Brexit – Respinsă cu 276 de voturi împotrivă și 273 pentru. 

Propunerea D: cunoscută ca piață comună 2.0 sau modelul Norvegiei, această opțiune ar însemna aderarea la Asociația Europeană a Liberului Schimb și la Spațiul Economic European – Respinsă cu 282 de voturi împotrivă și 261 pentru.

Propunerea E: Convocarea unui referendum confirmator, oferind publicului dreptul la vot pentru aprobarea oricărei înțelegeri privind Brexitul adoptată de Parlament, înainte ca aceasta să poată fi pusă în aplicare – Respinsă cu 292 de voturi împotrivă și 280 pentru. Această propunere a primit cele mai multe voturi de susținere, însă nu suficiente încât să poată fi adoptată.

Propunerea G: Obiectivul de a împiedica retragerea Regatului Unit din UE fără un acord, inclusiv votul privind revocarea articolului 50 – anularea totală a Brexitului – în cazul în care UE nu este de acord cu o prelungire – Respinsă cu 292 de voturi împotrivă și 191 voturi pentru.

 

Observăm faptul că propunerile sunt blocate cu majoritate copleșitoare de Partidul Conservator și susținute de Partidul Laburist în ceea ce pare mai degrabă a fi o luptă partinică decât o luptă pentru găsirea unei soluții pentru a trage Regatul Unit de pe marginea prăpăstii spre care se îndreaptă ușor, dar sigur, a unui Brexit fără acord. Așa-numitele voturi indicative de luni seara nu erau obligatorii din punct de vedere juridic, drept pentru care guvernul nu ar fi fost forțat să adopte propunerile. Însă alegerea uneia dintre propuneri ar fi indicat ceea ce își dorește Parlamentului în continuare și ar fi fost, totodată, dovada compromisului transpartinic în privința viitorului Brexitului. 

În acest caz, informează BBC, Premierul Theresa May va organiza o reuniune de urgență a cabinetului pentru a decide ce trebuie să facă și dacă va supune acordul de retragere unui nou vot în Camera Comunelor, deși a fost deja respins de trei ori de parlamentari. Ca urmare a acestui eșec, premierul a fost obligat să solicite UE să fie de acord cu amânarea Brexitului la data inițială de 29 martie. Astfel, Marea Britanie are termen până la 12 aprilie pentru a obține o prelungire mai lungă a ieșirii din Uniunea Europeană, până la 22 mai, în caz contrar fiind obligată să se retragă fără un acord negociat.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

UE semnează un acord cu Organizația Mondială a Sănătății pentru o contribuție de 102 milioane de euro pentru investiții în sistemele de sănătate din peste 80 de țări la nivel global

Published

on

UE va semna astăzi un acord cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind o contribuție de 102 milioane euro , la Zilele europene ale dezvoltării de la Bruxelles. UE va investi în construirea sistemelor de sănătate pentru a oferi servicii de calitate în mai mult de 80 de țări din Africa, Caraibe, Pacific și Asia, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Programul ,,Consolidarea sistemelor de sănătate pentru programul de parteneriat privind acoperirea universală a sănătății” lansat astăzi va beneficia pe termen mai lung de o contribuție globală a UE de 118 milioane de euro dintr-un buget total de 123 milioane de euro. Contribuția UE va consolida cooperarea OMS cu guvernele și părțile interesate pentru a construi sisteme de sănătate care să ofere tuturor servicii calitative de sănătate. 

,,Prin această contribuție de 102 de milioane de euro, dorim să oferim un impuls real obiectivului ambițios al Acoperirii universale a sănătății pentru toți până în 2030. Această inițiativă confirmă rolul de lider al Uniunii Europene în punerea în practică a acestor principii universale și consolidarea parteneriatului cu Organizația Mondială a Sănătății “, a declarat comisarul pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională, Neven Mimica.

La rândul său, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat:

,,OMS nu are o prioritate mai mare decat acoperirea universală a sănătății. Nu numai că îmbunătățește sănătatea, ci ajută la reducerea sărăciei, la creșterea economică incluzivă și la promovarea egalității de gen. Mulțumesc Uniunii Europene pentru sprijinul său financiar generos pentru promovarea Acoperirii universale a sănătății în întreaga lume prin Parteneriatul privind acoperirea universală a sănătății (UHC), UE-OMS”. 

Contribuția financiară a UE va:

  • ajuta OMS să consolideze capacitățile naționale și regionale în ceea ce privește componentele principale ale sistemului de sănătate, precum și guvernanța, planificarea strategică și dialogul politic în acest domeniu;
  • facilita accesul la medicamente și produse de sănătate;
  • îmbunătățiți forța de muncă în domeniul sănătății, finanțarea pentru sănătate, informațiile despre sănătate și stil de viață sănătos și furnizarea de servicii.

În plus, acest program va acorda o atenție deosebită abordării bolilor netransmisibile, care reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătate și o preocupare majoră la nivel mondial.

Noul program lansat astăzi se bazează pe actualul program de succes al UE cu OMS, “Parteneriatul UHC”, lansat în 2011 și care s-au alăturat și au contribuit financiar Luxemburg, Irlanda, Franța, Japonia și recent Regatul Unit și Coreea de Sud.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE

Published

on

©️ Calea Europeană

România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată cifrele publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,2% în mai 2019, în scădere de la 1,7% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost de 2,0%. Per ansamblu, inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,6% în mai 2019, în scădere de la 1,9% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost ușor mai crescută, de 2,0%. 

Cifrele publicate de Eurostat arată că cele mai mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Portugalia (0,3%) și Grecia (0,6%). La polul opus, cea mai mare rată anuală a fost înregistrată  în România (4,4%), Ungaria (4,0%) și Letonia (3,5%).

În comparație cu aprilie 2019, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă în cinci ani și a crescut în șase.

În luna mai 2019, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,47 puncte procentuale, pp), energie (+0,38 pp), alimente, alcool și tutun (+0,29 pp) bunuri industriale non-energetice (+0,08 pp).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%, relatează Agerpres.

Potrivit aceleiași surse, Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020. 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului încheie dosarul prin care UE facilitează protecția consulară pentru cetățenii europeni nereprezentați în țările terțe

Published

on

@romania2019.eu

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending