Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului, a indicat Palatul Elysée, transmite agenţia Belga, preluată de cotidianul La Libre Belgique în ediţia online, potrivit Agerpres.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 

”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Pe fondul unei condamnări tot mai mari la nivel mondial, preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a declarat vineri că ar putea mobiliza armata pentru a ajuta la stingerea unui număr record de incendii care se răspândesc în pădurea amazoniană, informează Digi24.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Marea Britanie îi va trimite înapoi pe migranții care încearcă să traverseze ilegal Canalul Mânecii din Franța, a specificat vineri prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vă vom trimite înapoi”, a afirmat Johnson, întrebat de presă care este mesajul său către migranţii ilegali după ce autorităţile au interceptat o ambarcaţiune în largul litoralului sudic al Angliei.

”Marea Britanie nu ar trebui privită ca un loc unde poţi automat să vii şi să încalci legea încercând să ajungi în mod ilegal”, a punctat Johnson.

Conform BBC, ministrul britanic de interne Priti Patel va purta discuții cu omologul său fracez după ce mai lut de 60 de migranți au încercat joi să traverseze Canalul Mânecii.

Patru bărci au fost interceptate de paza de coastă în largul comitatului Kent, iar două au debarcat pe o plajă din Sussex.

Alte două ambarcaţiuni de cauciuc, în care se aflau 19 adulţi, 10 copii şi un bebeluş, au fost oprite de autorităţile franceze.

Mai mult de 900 de persoane, printre care cel puţin 80 de copii, au trecut Canalul Mânecii la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni în acest an.

Potrivit Ministerului de Interne, 65 de persoare au ajuns ilegal cu ambarcațiuni de mici dimensiuni au fost returnate în ţări europene în acest an.

Cancelarul german, Angela Merkel, a adus joi un omagiu demonstranților care acum 30 de ani formau așa-numitul ”lanț uman baltic”, protestând împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a pactului de neagresiune dintre URSS și Germania nazistă, cel care a condus la ocupația sovietică a statelor baltice, informează Radio Free Europe.

Într-un mesaj video difuzat la o conferință de presă ce a avut loc în capitala letonă, Riga, Merkel a spus că ”Lanţul Baltic a fost un pas impresionant şi important către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei”.

”Lanţul Baltic arată cât de mult pot face oamenii prin mijloace paşnice atunci când sunt împreună”, a mai spus Merkel, completând că protestatarii au fost un ”exemplu şi o inspiraţie pentru toţi europenii”.

La 23 august 1989, în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Și Uniunea Europeană a marcat acest eveniment istoric prin mai multe postări pe pagina de Facebook și Instagram a Comisiei Europene.

”O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere, în fiecare zi”, a precizat Executivul european în postări publicate pe cele două rețele de socializare.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

A free Europe is not a given but a choice, every day. 1️⃣ single day, 2️⃣ anniversaries. . 3️⃣0️⃣ years ago, the Baltic Way brought together around 2 million people from 🇱🇻 Latvia, 🇱🇹 Lithuania and 🇪🇪 Estonia standing for freedom, democracy, and human rights. On this day, they formed a human chain of 600 kilometres for the Baltic States’ independence. Ever since, it became an examplary model for democratic movements elsewhere in the world. . 8️⃣0️⃣ years ago, a dark chapter was opened in European history with the signature of the Molotov-Ribbentrop pact between Nazi Germany and the Soviet Union. On Europe-Wide Day of Remembrance for the victims of all totalitarian and authoritarian regimes, we must keep their memories alive to inspire and guide new generations in defending fundamental rights, the rule of law and democracy. . @EiropasKomisija @europoskomisija @euroopakomisjon #BalticWay30 #RemembranceDay #EUHistory #EU #EuropeanUnion #BalticWay #StrongerTogether #NeverForget #WeRemember #Peace

O postare distribuită de European Commission 🇪🇺 (@europeancommission) pe Aug 23, 2019 la 2:13 PDT

La 80 de ani de la semnarea protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, în care era stipulat că Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală.

Tot cu această ocazie, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.