Connect with us

U.E.

Criză în Marea Britanie: Parlamentul de la Londra a respins din nou toate cele patru soluții privind Brexit. Partidul Conservator al premierului Theresa May, vinovat de menținerea posibilității alarmante a unei retrageri fără acord

Published

on

© European Commision

Deputații din Parlamentul britanic nu au reușit nici luni seara să se pună de acord asupra propunerilor privind pașii următori în procesul Brexit după ce toate cele patru alternative la acordul de retragere negociat de Theresa May au fost respinse, informează BBC.

Amintim faptul că după cea de-a treia respingere a acordului Theresei May, Parlamentul a preluat controlul de la guvern asupra procesului de găsire a unor soluții alternative la înțelegerea negociată de premier cu UE. Prin urmare, opt opțiuni au fost puse la dispozitia deputatilor, săptămâna trecută, dar niciuna nu a reușit să obțină majoritate; ulterior, luni noaptea, au fost respinse alte patru alternative, adâncind criza în care se află acum Marea Britanie care încearcă să evite retragerea din UE fără un acord sau, altfel spus, un Brexit ,,dur”.

Iată cum sunau cele patru propuneri respinse ieri de deputații britanici:

Propunerea C: Angajarea guvernului în negocierea ,,unei uniuni vamale permanente și cuprinzătoare între Regatul Unit și UE”, ca parte a oricărei înțelegeri privind Brexit – Respinsă cu 276 de voturi împotrivă și 273 pentru. 

Propunerea D: cunoscută ca piață comună 2.0 sau modelul Norvegiei, această opțiune ar însemna aderarea la Asociația Europeană a Liberului Schimb și la Spațiul Economic European – Respinsă cu 282 de voturi împotrivă și 261 pentru.

Propunerea E: Convocarea unui referendum confirmator, oferind publicului dreptul la vot pentru aprobarea oricărei înțelegeri privind Brexitul adoptată de Parlament, înainte ca aceasta să poată fi pusă în aplicare – Respinsă cu 292 de voturi împotrivă și 280 pentru. Această propunere a primit cele mai multe voturi de susținere, însă nu suficiente încât să poată fi adoptată.

Propunerea G: Obiectivul de a împiedica retragerea Regatului Unit din UE fără un acord, inclusiv votul privind revocarea articolului 50 – anularea totală a Brexitului – în cazul în care UE nu este de acord cu o prelungire – Respinsă cu 292 de voturi împotrivă și 191 voturi pentru.

 

Observăm faptul că propunerile sunt blocate cu majoritate copleșitoare de Partidul Conservator și susținute de Partidul Laburist în ceea ce pare mai degrabă a fi o luptă partinică decât o luptă pentru găsirea unei soluții pentru a trage Regatul Unit de pe marginea prăpăstii spre care se îndreaptă ușor, dar sigur, a unui Brexit fără acord. Așa-numitele voturi indicative de luni seara nu erau obligatorii din punct de vedere juridic, drept pentru care guvernul nu ar fi fost forțat să adopte propunerile. Însă alegerea uneia dintre propuneri ar fi indicat ceea ce își dorește Parlamentului în continuare și ar fi fost, totodată, dovada compromisului transpartinic în privința viitorului Brexitului. 

În acest caz, informează BBC, Premierul Theresa May va organiza o reuniune de urgență a cabinetului pentru a decide ce trebuie să facă și dacă va supune acordul de retragere unui nou vot în Camera Comunelor, deși a fost deja respins de trei ori de parlamentari. Ca urmare a acestui eșec, premierul a fost obligat să solicite UE să fie de acord cu amânarea Brexitului la data inițială de 29 martie. Astfel, Marea Britanie are termen până la 12 aprilie pentru a obține o prelungire mai lungă a ieșirii din Uniunea Europeană, până la 22 mai, în caz contrar fiind obligată să se retragă fără un acord negociat.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Primarul Emil Boc solicită din Comitetul European al Regiunilor finanțări europene ”consistente” pentru proiectele ”verzi” de mobilitate

Published

on

© EPP Group CoR/ Twitter

Primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a solicitat împreună cu mai mulți lideril locali europeni, în cadrul dezbaterii Raportului “Challenges for public transport in cities and metropolitan regions”, o finanțarea europeană consistentă a proiectelor viitoare de mobilitate europeană bazate pe tren metropolitan și metrou.

”Pandemia va trece (sperăm cât mai repede) și trebuie extinse modalitățile alternative la transportul cu mașina: este vorba despre mobilitatea nepoluantă – verde – bazată pe autobuze electrice, tramvai, troleibuze, tren metropolitan, metrou. În acest fel se va recâștigă rapid încrederea oamenilor în transportul public și sănătatea noastră va fi mai bine protejată”, a transmi fostul premier într-o postare pe pagine de Facebook.

De asemenea, decizia Comitetului European al Regiunilor va fi comunicată Parlamentului European și Consiliului European, instituții care au competență decizionala finală în ceea ce privește aprobarea susținerii financiare începând cu anul 2021.

Emil Boc a menționat în mesajul său că primăria Cluj-Napoca lucrează în acest moment la pregătirea implementării a două proiecte de mobilitate verde, nepoluantă: tren metropolitan și metrou: ”Cu sprijin financiar european, întrucât răspund priorităților strategice ale Uniunii Europene, aceste proiecte vor putea fi implementate începând cu exercițiul financiar 2021-2027.”

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a menționat într-un mesaj scris pe pagina de Facebook că va apăra mereu drepturile lucrătorilor români și transmite că toate statele membre trebuie să aplice normele europene în cazul lucrătorilor sezonieri.

”Toate statele membre trebuie să aplice normele Uniunii Europene. Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români. Aceștia trebuie să aibă condiții decente de cazare și muncă, oriunde decid să își desfășoare activitatea”.

Liberalul Dan Motreanu precizează că a primit această garanție din partea  comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, căruia i-a solicitat condiții decente de cazare și muncă pentru lucrătorii sezonieri.

De asemenea, în scrisoarea trimisă către deputatul român, comisarul european a subliniat că lucrătorii sezonieri au aceleași drepturi pentru a ocupa un loc de muncă ca și lucrătorii naționali, iar odată angajați au dreptul la egalitate de tratament cu aceștia în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerarea. În plus, au dreptul la a aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii statului membru gazdă, mai informează Dan Motreanu.

Într-o rezoluție adoptată la sfârșitul lunii iunie, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.În prezent, 1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Citiți și: Dan Motreanu: Adoptarea de PE a Rezoluției privind drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri obligă practic Comisia Europeană și statele membre să îmbunătățească situația acestora

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a aprobat finanțări de 585 de milioane de euro pentru srijinul refugiaților sirieni aflați în Turcia, Iordania și Liban

Published

on

© European Union, 2017

Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Comunitățile gazdă și refugiații sirieni și  palestinieni (tot din Siria)  din Iordania și Liban vor fi sprijiniți cu un total de 100 de milioane euro: ”Acești bani vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor care oferă acces la educație, susțin mijloacele de trai și oferă servicii de sănătate, canalizare, apă și deșeuri, precum și protecție socială”, se arată în comunicatul oficial.

La sfârșitul lunii februarie autoritățile elene s-au confruntat cu un val de refugiație sirieni după ce administrația de la Ankara a anunțat că aceștia nu vor mai fi opriți să ajungă în Europa, în semn de protest fața de uciderea a 33 de soldați turci în Siria.

Reamintim că în luna martie a anului 2016, Uniunea Europeană și Turcia au agreat un acord de limitare a imigrației ilegale, în încercarea de a oferi migranților o alternativă la a-și pune viața în periocol.

Pentru a atinge acest scop, cele două părți au convenit atunci ca toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. De asemenea, pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU.

Turcia găzduieşte 3,6 milioane de refugiaţi sirieni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending