UE va semna astăzi un acord cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind o contribuție de 102 milioane euro , la Zilele europene ale dezvoltării de la Bruxelles. UE va investi în construirea sistemelor de sănătate pentru a oferi servicii de calitate în mai mult de 80 de țări din Africa, Caraibe, Pacific și Asia, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Programul ,,Consolidarea sistemelor de sănătate pentru programul de parteneriat privind acoperirea universală a sănătății” lansat astăzi va beneficia pe termen mai lung de o contribuție globală a UE de 118 milioane de euro dintr-un buget total de 123 milioane de euro. Contribuția UE va consolida cooperarea OMS cu guvernele și părțile interesate pentru a construi sisteme de sănătate care să ofere tuturor servicii calitative de sănătate. 

,,Prin această contribuție de 102 de milioane de euro, dorim să oferim un impuls real obiectivului ambițios al Acoperirii universale a sănătății pentru toți până în 2030. Această inițiativă confirmă rolul de lider al Uniunii Europene în punerea în practică a acestor principii universale și consolidarea parteneriatului cu Organizația Mondială a Sănătății “, a declarat comisarul pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională, Neven Mimica.

La rândul său, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat:

,,OMS nu are o prioritate mai mare decat acoperirea universală a sănătății. Nu numai că îmbunătățește sănătatea, ci ajută la reducerea sărăciei, la creșterea economică incluzivă și la promovarea egalității de gen. Mulțumesc Uniunii Europene pentru sprijinul său financiar generos pentru promovarea Acoperirii universale a sănătății în întreaga lume prin Parteneriatul privind acoperirea universală a sănătății (UHC), UE-OMS”. 

Contribuția financiară a UE va:

• ajuta OMS să consolideze capacitățile naționale și regionale în ceea ce privește componentele principale ale sistemului de sănătate, precum și guvernanța, planificarea strategică și dialogul politic în acest domeniu;
• facilita accesul la medicamente și produse de sănătate;
• îmbunătățiți forța de muncă în domeniul sănătății, finanțarea pentru sănătate, informațiile despre sănătate și stil de viață sănătos și furnizarea de servicii.

În plus, acest program va acorda o atenție deosebită abordării bolilor netransmisibile, care reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătate și o preocupare majoră la nivel mondial.

Noul program lansat astăzi se bazează pe actualul program de succes al UE cu OMS, “Parteneriatul UHC”, lansat în 2011 și care s-au alăturat și au contribuit financiar Luxemburg, Irlanda, Franța, Japonia și recent Regatul Unit și Coreea de Sud.

România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată cifrele publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,2% în mai 2019, în scădere de la 1,7% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost de 2,0%. Per ansamblu, inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,6% în mai 2019, în scădere de la 1,9% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost ușor mai crescută, de 2,0%. 

Cifrele publicate de Eurostat arată că cele mai mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Portugalia (0,3%) și Grecia (0,6%). La polul opus, cea mai mare rată anuală a fost înregistrată  în România (4,4%), Ungaria (4,0%) și Letonia (3,5%).

În comparație cu aprilie 2019, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă în cinci ani și a crescut în șase.

În luna mai 2019, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,47 puncte procentuale, pp), energie (+0,38 pp), alimente, alcool și tutun (+0,29 pp) bunuri industriale non-energetice (+0,08 pp).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%, relatează Agerpres.

Potrivit aceleiași surse, Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020. 

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.