Connect with us

GENERAL

Criza schimbă priorităţile strategice ale României

Published

on

Sursa articol: romanialibera.ro
Autor: Alex Tocilescu

Uniunea Europeană se confruntă cu probleme existenţiale, care nu vor putea fi rezolvate fără schimbări fundamentale ale structurii sale – schimbări care sunt pregătite şi discutate în aceste zile la Berlin, Paris sau Londra. În consecinţă, şi România este obligată să îşi revizuiască politica externă.

Declaraţia preşe­dintelui Traian Băsescu în recenta sa vizită de la Berlin, în care acesta îşi exprima susţinerea pentru crearea Statelor Unite ale Europei, este un prim pas, chiar dacă numai la nivel declarativ, către un nou grad, mai aprofundat, de integrare a României în structurile Uniunii Europene. Însă cum va arăta noua Uniune Europeană – şi cine va mai face parte din ea?

Duminică, un articol din cotidianul german Süddeutsche Zeitung a oferit o primă privire în spatele cortinei, anunţând că preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pun la cale crearea unui nou pact de stabilitate. Acesta ar prevedea reguli mai stricte în privinţa deficitului bugetar, precum şi acordarea tuturor statelor care vor adera la acest pact a dreptului de a controla bugetul celorlalţi semnatari. Participarea ar urma să fie facultativă, Germania şi Franţa părând să fie sătule să aştepte un consens la nivelul întregii zone euro. Totuşi, Berlinul va fi nevoit să facă o concesie celorlalte state – şi anume să acorde Băncii Centrale Europene permisiunea de a interveni masiv pe piaţa de capital, pentru a cumpăra în cantităţi mari obligaţiunile statelor cele mai îndatorate din zona euro – Grecia, Italia, Portugalia şi Spania.

Preşedintele Băncii Naţionale a Germaniei, Jens Weidmann, este de părere că noul pact de stabilitate ar putea avea succes – în cazul în care elitele politice ar arăta, plauzibil, „că direcţia în care se îndreaptă Europa este cea a unei uniuni fiscale”, după cum a declarat acesta cotidianului Berliner Zeitung, adăugând că „acest lucru înseamnă un control al comunităţii asupra bugetelor naţionale, control care ar trebui să includă şi dreptul de modificare a bugetelor respective în cazul în care un stat ar încălca regulile prestabilite; responsabilitatea fără control nu poate funcţiona”.

Conform unei analize apărute în publicaţia americană Slate, zona euro are, în acest moment, trei opţiuni: desfiinţarea (pe care nici unul dintre statele membre nu o doreşte, deoarece numai puţine dintre ele ar putea fi un actor de sine stătător pe piaţa economică globală), o dominaţie germană (acesta ar fi, de altfel, rezultatul unei uniuni fiscale) şi crearea unei „democraţii adevărate” – caz în care europarlamentarii ar trebui să pună interesul Uniunii Europene înaintea celui al naţiunilor din care fac parte.

A doua variantă, cea a domi­naţiei germane, nu se referă neapărat la un dictat al Berlinului, impus asupra celorlalte state, ci la cedarea unei părţi a suve­ra­nităţii naţionale către institu­ţiile europene – mai ales în pri­vinţa fiscalităţii.

„Criza economică va împărţi Europa”

Jonathan Eyal, directorul departamentului de Studii Interna­ţionale al think-tank-ului britanic Royal United Services Institute, a declarat pentru „România liberă” că aderarea lui Traian Băsescu la poziţia Germaniei arată că „temerile de la Bucureşti sunt similare cu cele care există şi în alte capital europene, şi anume că criza economică va crea o împărţire a Europei în două zone: una care va fi inima UE, strâns unită, şi una periferică, în care statele nu vor mai avea atâta influenţă asupra politicilor europene”. Însă Eyal atrage atenţia asupra faptului că „aceste discuţii privind abandonul suveranităţii sunt puţin bizare fără o dezbatere serioasă în România” şi nu vor contribui la rezolvarea actualei crize de credibilitate a proiectului european, ci mai curând dimpotrivă. „Criza nu va fi soluţionată prin declaraţii făcute între lideri, fără nici o consultanţă prealabilă a electoratului”, este de părere Eyal.

Cât despre o posibilă intrare a României în zona euro, analistul aminteşte că acest lucru a fost deja stabilit o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană – problema fiind „cum şi când” va avea loc acest lucru. „Rămâne însă de văzut care va fi implicaţia acestei intrări pentru economia românească”, spune Eyal, care oferă situaţia Greciei, Italiei şi Portugaliei ca exemplu pentru faptul că „o valută forte impusă într-o economie care nu este competitivă poate duce la dezastru”. Pe de altă parte, jurnalistul Karl-Peter Schwarz, de la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, a declarat pentru „România liberă” că „măsurile de austeritate fără precedent care au fost luate în ultimii ani sunt o bună carte de vizită pentru România şi o bună recomandare pentru a face parte dintr-un posibil grup mai restrâns al statelor europene” – avangarda „Europei cu două viteze”, după cum o numeşte presa europeană.

O integrare mai mare în structurile europene nu ar însemna, după părerea generalului Constantin Degeratu, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, renunţarea la axa Washington-Londra în favoarea axei Paris-Berlin; integrarea ar fi însă, după părerea acestuia, „un element extrem de important, referitor la focalizarea eforturilor României pentru dezvoltarea unor relaţii parteneriale mai deosebite cu statele care determină cursul politic şi economic al Europei” – fără ca acest lucru să echivaleze cu crearea, în cadrul alianţei NATO sau UE, a „unor cluburi, grupuri sau bisericuţe, ci doar existenţa naturală a unor relaţii mai intense în anumite perioade”. O integrare mai adâncă nu este, după părerea generalului, o opţiune politică împotriva SUA sau a Marii Britanii, ci „o creştere a contribuţiei şi profilului României în cadrul UE – unde suntem mult în urmă şi riscăm, din cauza unor forţe centrifuge care se manifestă acum în Europa, să rămânem la periferie, în afara curentului principal”. Relaţiile cu Statele Unite nu vor fi însă afectate de o posibilă schimbare a priorităţilor politice – „şi nici nu cred că se pune acum problema renunţării la ele de dragul alinierii la o altă alianţă”, constată generalul. 

Conform unei analize apărute în publicaţia americană Slate, zona euro are, în acest moment, trei opţiuni: desfiinţarea, o dominaţie germană şi crearea unei «democraţii adevărate» – caz în care europarlamentarii ar trebui să pună interesul Uniunii Europene înaintea celui al naţiunilor din care fac parte.

Sursa foto: gandeste.org

GENERAL

Casa Albă: O încetare a focului în Ucraina ar servi doar la „ratificarea” câștigurilor teritoriale ale Rusiei

Published

on

© Official White House Photo by Cameron Smith

O încetare a focului în Ucraina ar servi doar la „ratificarea” câștigurilor teritoriale ale Rusiei împotriva vecinului său est-european, a declarat joi Casa Albă, relatează CNN.

Comentariile au fost făcute pe fondul dezvăluirii de către China, la finele lunii februarie, a unei propuneri în 12 puncte pentru a pune capăt războiului, care prevede negocieri între Moscova și Kiev și o încetare a focului la nivel național.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că, deși propunerea „mult trâmbițată” a Beijingului de a opri ostilitățile „sună perfect rezonabil”, aceasta ar duce în cele din urmă la legitimarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei și „ar constitui o altă încălcare continuă a Cartei ONU”.

„O încetare a focului în acest moment ar ratifica practic cuceririle Rusiei. Ar recunoaște, de fapt, câștigurile Rusiei și toate încercările sale de a cuceri teritoriul unui vecin prin forță”, a declarat acesta reporterilor în timpul unui briefing virtual. „Practic, Rusia ar fi liberă să folosească această încetare a focului pentru a-și consolida și mai mult pozițiile în Ucraina, pentru a-și reconstrui forțele, pentru a le retehnologiza, a le rearanja, a le conserva, astfel încât să poată apoi să reia atacurile la momentul ales de ei. Și, sincer, pur și simplu nu este un pas pe care noi îl credem îndreptat spre o pace justă și durabilă”, a explicat oficialul american.

Kirby a precizat că administrația Biden „îl încurajează de mult timp” pe președintele chinez Xi Jinping să vorbească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că „este foarte important pentru chinezi să cunoască perspectiva ucraineană aici și nu doar pe cea a domnului (președintelui Vladimir) Putin”.

Între timp, SUA rămân îngrijorate de faptul că China ar putea lua în considerare posibilitatea de a oferi Rusiei asistență militară letală, dar nu au „văzut niciun indiciu, nicio confirmare” că o astfel de decizie a fost luată, a mai spus Kirby.

China pretinde că este neutră în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, evitând însă să critice Moscova și, în repetate rânduri, fie a fost de partea acesteia, fie s-a abținut în timpul unor voturi succesive la Națiunile Unite, pe fondul avertismentelor Occidentului privind relațiile de apropiere între Moscova și Beijing.

Pe 24 februarie, Beijingul a prezentat propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, contrazicând cererile de lungă durată ale Ucrainei ca nicio încetare a focului să nu fie pusă în aplicare până când Rusia nu părăsește toate teritoriile ocupate.

Zelenski a reacționat temperat la propunerea Chinei, spunând că aceasta „nu este rea” și menționând că guvernul său este în favoarea unora dintre elementele prezentate de Beijing.

De altfel, președintele chinez Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Rusia săptămâna viitoare, vizita fiind prima a liderului chinez la Moscova de la momentul declanșării conflictului din Ucraina și prima în aproape patru ani.

Cei doi lideri vor semna o „declaraţie comună privind aprofundarea relaţiilor de parteneriat exhaustiv şi a relaţiei strategice intrând într-o nouă eră”, a afirmat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov.

Ppurtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a declarat că vizita lui Xi în Rusia va consolida parteneriatele economice și va promova „pacea”, deși nu a făcut nicio mențiune explicită despre războiul din Ucraina.

China şi Rusia au încheiat un parteneriat „nelimitat” în februarie 2022, când Vladimir Putin s-a aflat în vizită la Beijing pentru deschiderea Jocurilor olimpice de iarnă, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

China este cel mai important aliat al Rusiei și a cumpărat petrol rusesc și alte bunuri evitate de țările occidentale. Este, de asemenea, un mare cumpărător de cereale ucrainene.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare.

Continue Reading

GENERAL

Stoltenberg, despre atacul asupra gazoductelor Nord Stream: Nu este clar cine a fost responsabil. Este corect să așteptăm finalizarea investigațiilor

Published

on

© European Union, 2023

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că încă nu este clar cine a fost responsabil pentru atacul asupra conductelor Nord Stream de anul trecut, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Ceea ce știm este că a avut loc un atac împotriva conductelor Nord Stream, dar nu am reușit să determinăm cine a fost în spatele acestuia”, a declarat Stoltenberg înainte de o reuniune cu miniștrii apărării din UE la Stockholm.

„Există investigații naționale în curs de desfășurare și cred că este corect să așteptăm până când acestea vor fi finalizate înainte de a spune ceva mai mult despre cine a fost în spatele acestui atac.”

New York Times a relatat marți că noile informații analizate de oficialii americani au sugerat că un grup pro-ucrainean ar fi sabotat conductele, precizând totuşi că nu există dovezi că autorii au acţionat la comanda vreunui oficial guvernamental ucrainean

Continue Reading

GENERAL

După obținerea tancurilor de asalt, Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune

Published

on

© President of Ukraine Official Website

După obținerea tancurilor de asalt, președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune, relatează vineri DPA și EFE, preluat de Agerpres.

În discursul său obișnuit de joi seara, liderul de la Kiev a mulțumit liderilor occidentali pentru trimiterea de tancuri în sprijinul luptei împotriva Rusiei,  insistând ca acestea să fie livrate rapid. El a îndemnat, de asemenea, Occidentul să trimită rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă.

„Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”, a afirmat Zelenski ieri, când Ucraina a fost vizată de un nou val de atacuri cu rachete şi drone kamikaze.

„Fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană utilizată de către terorişti este un argument în favoarea furnizării de mai multe arme”, a insistat preşedintele ucrainean, a cărui armată se află sub presiunea trupelor ruse în estul şi sudul ţării.

Comentariile sale au venit după ce SUA și Germania au anunțat că vor trimite tancuri Abrams și Leopard în Ucraina.

Rusia a condamnat anunțul ca fiind o „provocare flagrantă” și a declarat că orice tancuri furnizate vor fi distruse.

Tancurile vor „arde ca toate celelalte”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. „Sunt doar foarte scumpe”.

Zelenski a mai declarat că i-a transmis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că „trebuie să se facă progrese în alte aspecte ale cooperării noastre în domeniul apărării” – Ucraina căutând să obțină livrări de rachete cu rază lungă de acțiune și artilerie.

El a făcut presiuni nu numai pentru o livrare rapidă a tancurilor occidentale, ci și pentru un număr semnificativ de tancuri: „Trebuie să formăm o astfel de forță de tancuri, o astfel de forță a libertății încât, după ce va lovi, tirania nu se va mai ridica niciodată”.

În timp ce președintele ucrainean se va concentra acum pe dotarea forțelor aeriene ucrainene cu avioane de luptă mai avansate din punct de vedere tehnologic după asigurarea tancurilor grele, multe guverne occidentale se opun în continuare unei astfel de acțiuni – temându-se că aeronavele ar putea fi folosite pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

De altfel, discursul său de miercuri în fața Bundestagului de la Berlin, în care a prezentat detaliile planului privind livrarea de tancuri, cancelarul german Olaf Scholz a insistat că nu vor exista „livrări de avioane de luptă către Ucraina”.

Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri că SUA vor trimite 31 de tancuri de luptă M1 Abrams în Ucraina.

Decizia de a livra tancurile a fost anunțată la câteva ore după ce Germania a declarat că va trimite 14 dintre tancurile sale Leopard 2 pe câmpul de luptă ucrainean.

De asemenea, Berlinul a deschis calea pentru ca și alte țări europene să doneze tancuri de fabricație germană din propriile stocuri.

Ucraina a făcut luni de zile presiuni asupra aliaților occidentali pentru a trimite echipamentul, Kievul salutând cele două anunțuri paralele ca pe un punct de cotitură care va permite armatei sale să își recapete elanul și să recupereze teritoriul ocupat la aproape un an de la invadarea de către Moscova. De asemenea, a declarat că tancurile ar putea ajuta la descurajarea unei potențiale ofensive rusești în primăvară.

Continue Reading

Facebook

U.E.6 hours ago

Josep Borrell: UE vrea să evite dependența de China, așa cum a fost de gazul rusesc. Dependențele sunt arme care pot fi întoarse împotriva noastră

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

U.E.6 hours ago

Germania și Comisia Europeană au ajuns la un compromis care permite utilizarea carburanților ecologici pentru mașinile noi și după 2035

ROMÂNIA1 day ago

Ambasadoarea SUA în România, vizită la Constanța. Kathleen Kavalec a evidenţiat securitatea Mării Negre şi relaţiile comerciale americano-române

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a susținut petiția depusă de societatea civilă privind aderarea României la Schengen: Această petiție va lua forma unei rezoluții a Parlamentului European

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, după vizita în SUA: Este nevoie de o strategie urgentă pentru promovarea companiilor și start-up-urilor românești în Silicon Valley

SECURITATE1 day ago

VIDEO Uniunea Europeană și Statele Unite au efectuat primul lor exercițiu naval comun, în regiunea Indo-Pacific

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”

CONSILIUL UE1 day ago

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA3 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO4 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

Team2Share

Trending