Connect with us

CONSILIUL UE

Cum a ajuns Laura Codruța Kovesi pe locul doi în urma votului din Consiliul Uniunii Europene privind procurorul-șef european. Care sunt următoarele etape

Published

on

Reprezentanții celor 22 de state membre care fac parte din structura Parchetului European l-au votat miercuri pe candidatul francez, Jean-Francois Bohnert (șeful Parchetului din orașul Reims), pe primul loc, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție clasându-se pe locul doi, la egalitate cu candidatul german, Andres Ritter, anunță surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Serviciul juridic al Consiliului Uniunii Europene a decis luni ca votul privind alegerea procurorului -șef al Parchetului European să fie organizat pe 20 februarie, devansând programul cu o săptămână.

Astfel, ambasadorii celor 22 de state care fac parte din structura EPPO, au decis prin vot secret reorganizarea clasamentului stabilit de către membrii comitetul european de selecție.

Astfel, pe primul loc s-a clasat candidatul francez Jean-Francois Bohnert, care a obținut 50 de puncte, Laura Codruța Kovesi obținând 29 de puncte, la egalitate cu candidatul german.

Precizâm faptul că modul de reprezentare al României la nivel de COREPER II este stabilit prin decizie guvernamentală.

De asemenea, trebuie menționat faptul că pe procedura aflată în discuție funcționează președinția finlandeză, cea care va succeda România la Consiliul Uniunii Europene, scopul fiind acela de a evita conflictul de interese, având în vedere că în cursa pentru postul de procuror-șef european există și un candidat cu cetățenie română.

Citiți și:

Planurile de conducere a Parchetului European, prezentate de Laura Codruța Kovesi într-o scrisoare adresată Comisiei LIBE a Parlamentului European, publicate de Europa Liberă

Ce urmează?

Săptămâna viitoare, pe 26 februarie, Comisia de Libertăţi Civile, Jutiţie şi Afaceri Interne (LIBE), împreună cu Comisia de control bugetar (CONT) din Parlamentul European îi vor audia pe cei trei candidați.

Cele două comisii vor vota ulterior, separat, pe cine desemnează, pentru a ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European.

Patru europarlamentari români sunt cei care dețin funcția de membru plin în una sau ambele comisii: Monica Macovei (ECR) – membru al LIBE și CONT, Cătălin Ivan (independent) – membru CONT, Csaba Sogor (PPE) – membru LIBE și Traian Ungureanu (PPE) – membru LIBE.

Dacă pe primul loc va ieşi tot procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ia sfârșit cu victoria Franței, decizia fiind votată apoi în consiliu ministerial al Consiliul UE, cel mai probabil în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne).

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un candidat care se claseză pe prima poziție, altul decât cel francez, atunci Legislativul european și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Consiliul UE prezintă o nouă decizie de actualizare a normelor comune ale Uniunii Europene privind controlul exporturilor de arme

Published

on

©️ European Parliament

Consiliul Uniunii Europene, a publicat astăzi, 16 septembrie, o decizie de modificare privind controlul exporturilor de arme, precum și un ghid revizuit al utilizatorului, se arată în comunicatul oficial. 

Astfel, Consiliul UE ține seama de o serie de evoluții atât de la nivelul Uniunii Europene, cât de și la nivel internațional care au condus la noi obligații și angajamente pentru statele membre de la adoptarea Poziției comune din 2008.

Aceste evoluții includ, în special, intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme (TCA) la 24 decembrie 2014, care reglementează comerțul internațional cu arme convenționale.

Toate statele membre sunt state părți la TCA. TCA urmărește instituirea de standarde internaționale comune situate la cel mai înalt nivel posibil pentru reglementarea sau ameliorarea reglementării comerțului internațional cu arme convenționale, prevenirea și eradicarea comerțului ilicit cu arme convenționale și prevenirea deturnării acestora.

În concluziile sale, Consiliul reamintește că s-a angajat să consolideze controlul exporturilor de tehnologii și echipamente militare, precum și să intensifice cooperarea și să promoveze convergența în domeniul exporturilor de tehnologii și echipamente militare, în cadrul politicii externe și de securitate comune. Acest angajament este îndeplinit prin stabilirea, susținerea și punerea în aplicare a unor standarde comune ridicate în ceea ce privește gestionarea transferurilor de tehnologii și echipamente militare efectuate de toate statele membre.

Consiliul reafirmă necesitatea desfășurării într-un mod responsabil a comerțului cu echipamente și tehnologii militare. Acesta își reînnoiește angajamentul de a promova cooperarea și convergența în ceea ce privește politicile statelor membre vizând prevenirea exportului de tehnologii și echipamente militare care ar putea fi folosite în scopuri de represiune internă sau de agresiune internațională ori care ar putea contribui la instabilitatea regională.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria lui Viktor Orban revine în atenția Bruxelles-ului: Consiliul UE va organiza luni, pentru prima dată, o audiere privind situația statului de drept din Ungaria după activarea articolului 7

Published

on

© EPP/ Flickr

Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene vor avea luni prima lor discuție privind statul de drept din Ungaria de la activarea prevederilor cuprinse la articolul 7 din Tratatul UE, procedură declanșată de Parlamentul European anul trecut. 

”În cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE vizând Ungaria, Consiliul va desfășura o audiere”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Conform EU Observer, președinția finlandeză a Consiliului va prezenta la audiere raportul Parlamentului European cu privire la Ungaria. De altfel, consolidarea valorilor comune și a statului de drept este una dintre prioritățile majore ale Finlandei, în mandatul său semestrial la cârma Consiliului, guvernul de la Helsinki promițând că va insista și asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Guvernul premierului Viktor Orban, care are o relație dificilă cu actuala Comisie Europeană și cu conducerea familiei politice a PPE din care partidul său a fost suspendat, revine astfel în atenția Uniunii Europene. Orban a fost unul dintre liderii care au blocat ascensiunea lui Frans Timmermans, un opozant al tentațiilor iliberale de la Budapesta și Varșovia, la poziția de președinte al Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024. În ce o privește pe șefa aleasă a executivului european, Ursula von der Leyen s-a declarat un susținător puternic al statului de drept și al monitorizării derapajelor în toate statele membre.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Franța și Germania se opun autorizării criptomonedei Facebook pe ”pământ european”: ”Nicio entitate privată nu poate să revendice putere monetară, care este inerentă suveranității națiunilor”

Published

on

© Représentation permanente de la France auprès de l'Union européenne

Miniștrii de finanțe din Franța și Germania au solicitat vineri, la reuniunea informală de la Helsinki a miniștrilor de resort din țările UE, introducerea unui set de reguli la nivelul UE privind monedele virtuale şi şi-au reafirmat opoziţia faţă de criptomoneda Libra, un proiect al companiei Facebook.

UE are nevoie de „un cadrul comun“ privind monedele virtuale, a spus ministrul francez Bruno Le Maire scrie Adevărul.ro.

În plus, el a cerut înfiinţarea unei ”monede digitale publice“, sub egida instituţiilor financiare internaţionale.

Conform Politico Europe, Franța și Germania au semnat o declarație comună la reuniunea ECOFIN (n.r. – Consiliul Afaceri Economice și Financiare) a țărilor UE, precizând că vor combate orice efort al Facebook să revendice ”putere monetară”

Franța și Germania consideră că proiectul Libra, așa cum este prezentat în planul Facebook, eșuează în a ne convinge că riscurile pot fi abordate adecvat. Credem că nicio entitate privată nu poate să revendice putere monetară, care este inerentă suveranității națiunilor”, se arată declarație.

Într-o declarație către presă, ministrul francez de finanțe a spus că ”Libra prezintă şi un risc sistemic, din momentul în care ai două miliarde de utilizatori.

”Orice deficienţă de funcţionare a acestei monede, de gestionare a rezervelor sale ar putea provoca întreruperi financiare considerabile. Toate aceste temeri legate de Libra sunt serioase. Prin urmare, vreau să spun cu toată claritatea: «nu putem autoriza dezvoltarea libra pe pământ european»“, a declarat Le Maire, citat de Reuters.

În luna iunie, Facebook, rețeaua cu peste două miliarde de utilizatori, a anunțat intrarea în domeniul criptomonedelor prin intermediul Libra, o monedă care va putea fi folosită din 2020 în aplicații precum Messenger și WhatsApp, dar și ca aplicație de sine stătătoare.

Libra ar trebui să ofere din primul trimestru al anului 2020 un nou mijloc de plată ce va fi o alternativă la circuitele bancare tradiționale și se vrea a fi ”piatra de temelie” a unui nou sistem financiar care să nu fie îngreunat de diverse monede naționale.

Utilizatorii vor avea pe smartphone-uri un ”portofel electronic” numit Calibra care va fi integrat direct în aplicțiile Messenger și WhatsApp pentru a putea face diverse cumpărături și a putea trimite sau primi bani.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending