Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează că eforturile CE în direcția realizării uniunii piețelor de capital nu au avut efect catalizator

Published

on

Libera circulație a capitalurilor este un obiectiv esențial de lungă durată al Uniunii Europene. Alături de libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, aceasta este unul dintre pilonii pieței unice. Potrivit unui raport prezentat marți, 10 noiembrie, de Curtea de Conturi Europeană, în pofida eforturilor depuse de Comisie pentru atingerea obiectivului ambițios de a construi o uniune a piețelor de capital (UPC), rezultatele încă nu s-au concretizat, arată un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În UE, întreprinderile se bazează în mare măsură și în mod tradițional pe bănci pentru finanțarea activităților lor. Pentru a oferi o sursă alternativă de finanțare întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru a mobiliza capital privat, Comisia depune eforturi din 2015 pentru a completa uniunea bancară cu o uniune a piețelor de capital. UPC este de asemenea menită să elimine la un nivel mai general barierele transfrontaliere în calea investițiilor din cadrul UE.

„Uniunea piețelor de capital este un proiect nefinalizat și rămân încă multe de făcut”, a declarat Rimantas Šadžius, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Măsurile luate de Comisie în vederea diversificării opțiunilor de finanțare ale IMM-urilor și eforturile de dezvoltare a piețelor de capital locale în cadrul UPC nu au avut niciun efect catalizator până în prezent. În opinia Curții, creșterea rolului partajării riscurilor cu sectorul privat prin intermediul piețelor de capital rămâne o prioritate ambițioasă și urgentă. Acest lucru ar conduce nu doar la un sistem financiar al UE mai stabil și mai rezistent la crize, ci și la unul care este mai bine echipat pentru a stimula creșterea, în special atunci când finanțarea bancară tradițională nu este ușor accesibilă sau când aceasta eșuează”, a explicat acesta.

Curtea a constatat că, deși s-au înregistrat unele progrese, așteptările care fuseseră create erau prea mari și nu puteau fi satisfăcute în mod realist prin măsurile introduse în legătură cu UPC. Până în prezent, majoritatea actelor legislative referitoare la UPC fie nu au fost încă puse în aplicare, fie au fost puse în aplicare abia recent. În special, multe dintre acțiunile-cheie incluse în planul de acțiune al Comisiei privind UPC care nu au fost încă inițiate pot fi întreprinse doar de statele membre însele sau cu sprijinul lor deplin. Multe dintre măsurile pe care Comisia a fost în măsură să le ia în limitele domeniului său de competență nu erau obligatorii sau aveau o sferă de aplicare restrânsă. Aceste măsuri nu au reușit să conducă la progrese substanțiale în realizarea UPC.

Potrivit Curții, măsurile de diversificare a surselor de finanțare pentru întreprinderi erau prea slabe pentru a stimula și a cataliza o reorientare structurală către o finanțare sporită de pe piață în UE. De exemplu, Curtea observă că, până în prezent, accesul IMM-urilor la piețele de valori nu a fost îmbunătățit în mod semnificativ și nici nu a devenit mai puțin costisitor. Ea observă de asemenea că Comisia ar fi putut face mai mult pentru a promova alfabetizarea financiară în rândul IMM-urilor și al investitorilor potențiali. În plus, legislația privind securitizarea – care ar fi putut funcționa ca un instrument de finanțare indirectă pentru IMM-uri – a fost un pas pozitiv, dar nu a avut încă impactul așteptat în privința facilitării finanțării și nici nu a ajutat băncile în sensul sporirii capacității lor de creditare.

Există discrepanțe geografice clare între statele membre în ceea ce privește capitalizarea, lichiditatea și profunzimea piețelor de capital locale ale acestora. Statele membre din vest și din nord tind să aibă piețe de capital mai profunde și centre de capital autosuficiente, în timp ce statele membre din est și din sud rămân în urmă. Curtea a constatat că Comisia nu dezvoltase o strategie cuprinzătoare și clară a UE pentru a depăși aceste diferențe. Ea a constatat că Comisia și-a folosit rolul de coordonare în cadrul semestrului european pentru a promova dezvoltarea și integrarea piețelor de capital locale și a oferit sprijin unora dintre statele membre. Comisia nu a recomandat însă tuturor statelor membre cu piețe de capital mai puțin dezvoltate să implementeze reforme structurale relevante.

Curtea a constatat de asemenea că Planul de acțiune privind UPC nu a dus la un progres semnificativ în ceea ce privește eliminarea principalelor bariere care împiedică fluxurile transfrontaliere de capital. Aceste bariere provin adesea din legislațiile naționale, cum este cazul celor din domeniul insolvenței și din cel al reținerii la sursă a impozitelor, sau din lipsa educației financiare. Progresele privind eliminarea barierelor au fost limitate, parțial din cauza lipsei de sprijin din partea statelor membre.

O altă problemă legată de Planul de acțiune privind UPC a fost că obiectivele erau vag formulate. Prioritățile au fost stabilite doar într-un stadiu avansat al procesului, iar acolo unde țintele existau, ele tindeau să nu fie măsurabile. Curtea a observat, de asemenea, că progresul nu fusese urmărit în mod regulat și consecvent. Ea a recomandat Comisiei să consolideze în mod substanțial cadrul de monitorizare.

Curtea adresează Comisiei o serie de alte recomandări pentru a îmbunătăți eficacitatea proiectului privind UPC; acestea includ întreprinderea de acțiuni bine direcționate pentru a facilita și mai mult accesul IMM-urilor la piețele de capital și măsuri de eliminare a fragmentării și a principalelor bariere transfrontaliere în calea investițiilor. Curtea invită de asemenea Consiliul să analizeze modul în care poate fi dezvoltată propunerea Comisiei privind tratamentul fiscal asimetric al capitalurilor proprii și al datoriilor, tratament care este în detrimentul dezvoltării UPC.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat miercuri o strategie pentru gestionarea pandemiei de coronavirus în următoarele luni de iarnă, o perioadă care poate reprezenta un risc de transmitere ridicată a virusului SARS-CoV-2, pe fondul posibilelor reuniuni în interior.

Potrivit unui comunicat, Executivul european recomandă menținerea vigilenței și a prudenței pe tot parcursul iernii și în 2021, când se vor pune la dispoziție pe scară largă vaccinuri sigure și eficace, urmând atunci ca Uniunea Europeană să ofere linii directoare suplimentare cu privire la ridicarea treptată și coordonată a măsurilor menite să limiteze răspândirea virusului.

”În Europa, la fiecare 17 secunde, o persoană își pierde viața din cauza COVID-19. Este posibil ca situația să se stabilizeze, dar rămâne delicată. Ca orice altceva în acest an, sărbătorile de sfârșit de an vor fi diferite. Nu putem periclita eforturile depuse de noi toți în ultimele săptămâni și luni. În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri. Dar cu vaccinurile la orizont, există și speranță. Toate statele membre trebuie de acum să fie pregătite să demareze campanii de vaccinare și să pună la dispoziție vaccinuri pe scară largă și cât mai repede posibil, de îndată ce un vaccin sigur și eficace devine disponibil”, a precizat comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides.

O abordare coordonată reprezită un element cheie pentru a asigura claritate pentru cetățeni și pentru a evita o recrudescență a epidemiei în contextul sărbătorilor de iarnă. Comisia Europeană avertizează că o relaxare a măsurilor ar trebui să adoptată în coordonare cu evoluția epidemiologică, fiind necesară asigurarea capacității de testare, identificarea contacților și tratarea pacienților.

Așadar, Comisia Europeană recomandă următoarele:

I. Distanțarea fizică și limitarea contactelor sociale, esențiale în lunile de iarnă, inclusiv în perioada de vacanță. Măsurile ar trebui să fie țintite și să fie bazate pe situația epidemiologică locală pentru a limita impactul lor social și economic și pentru a le spori acceptarea de către populație.

II. Testarea și depistarea contacților, esențiale pentru detectarea cazurilor grupate și stoparea transmiterii. Majoritatea statelor membre dispun în prezent de aplicații naționale de depistare a contacților. Serverul european de acces pentru interoperabilitate (EFGS) permite depistarea transfrontalieră a contacților.

III. Călătoriile în siguranță, în condițiile unei posibile creșteri a numărului de călătorii în timpul vacanțelor de sfârșit de an, care necesită o abordare coordonată. Infrastructura de transport trebuie să fie pregătită, iar cerințele de carantinare, care poate fi necesară atunci când situația epidemiologică din regiunea de plecare este mai gravă decât cea din regiunea de destinație, trebuie comunicate în mod clar.

IV. Capacitatea de asistență medicală și personalul medical: ar trebui instituite planuri de continuitate a activităților unităților sanitare, pentru a asigura faptul că focarele de COVID-19 pot fi gestionate, iar accesul la alte tratamente poate fi menținut. Achizițiile publice comune pot corecta deficitele de echipamente medicale.

V. Oboseala de a lupta cu pandemia și stresul psihologic sunt reacții naturale în situația actuală. Statele membre ar trebui să urmeze orientările Regiunii Europene Organizației Mondiale a Sănătății vizând revigorarea sprijinului public pentru a combate oboseala de a lupta cu pandemia. Sprijinul psihosocial ar trebui, de asemenea, intensificat.

VI. Strategiile naționale de vaccinare. Dacă este necesar, Comisia este pregătită să sprijine statele membre în aplicarea planurilor lor de punere la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor și a celor de vaccinare. O abordare comună în întreaga UE în ceea ce privește certificatele de vaccinare ar putea consolida răspunsul în materie de sănătate publică în statele membre și încrederea cetățenilor în efortul de vaccinare.

Strategia publicată joi se bazează pe recomandări anterioare, cum ar fi foaia de parcurs europeană din aprilie privind eliminarea treptată a măsurilor de limitare a răspândirii virusului, comunicarea din iulie privind pregătirea pe termen scurt și comunicarea din octombrie privind măsurile suplimentare de răspuns la COVID-19. Primul val al pandemiei în Europa a fost limitat cu succes prin măsuri stricte, dar relaxarea lor prea rapidă în cursul verii a dus la o recrudescență în toamnă.

La începutul anului 2021 vor fi prezentate recomandări suplimentare pentru conceperea unui cadru cuprinzător de control al COVID-19, pe baza cunoștințelor și a experienței acumulate până în prezent și a celor mai recente orientări științifice disponibile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 2 decembrie, un pachet de inițiative pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE. Cei doi piloni principali ai noului pachet sunt Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și noua Strategie privind formarea judiciară europeană, potrivit unui comunicat

Digitalizarea sistemelor de justiție ale UE

Prin aceste instrumente de justiție digitală se va oferi un sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale de justiție să progreseze către era digitală și pentru a se îmbunătăți cooperarea judiciară transfrontalieră între autoritățile competente la nivelul UE.. Iată patru dintre instrumentele prezentate astăzi:

  • Digitalizarea ca opțiune implicită în cooperarea judiciară transfrontalieră: multe proceduri judiciare, chiar și cele care depășesc sfera națională, se desfășoară încă pe hârtie și prin poștă. Comisia Europeană va lucra la o propunere legislativă de digitalizare a procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră în materie civilă, comercială și penală, a cărei adoptare este planificată la sfârșitul anului 2021.
  • Combaterea criminalității transfrontaliere: Actualizarea Sistemului de gestionare a cazurilor, folosit de Eurojust pentru a efectua verificări încrucișate în diferite cazuri cu scopul de a coordona lupta UE împotriva formelor grave de criminalitate transfrontalieră, inclusiv împotriva terorismuli. În plus, odată cu modificarea mandatului Europol, se va introduce un sistem de căutare de tip „rezultat pozitiv/negativ” între cazurile instrumentate de această agenție și cele instrumentate de Parchetul European și de Europol. Datorită acestei conectivități a sistemele lor de gestionare a cazurilor, Eurojust, Europol și Parchetul European vor afla dacă există anchete și urmăriri penale conexe. În 2021, Comisia va prezenta, de asemenea, o inițiativă legislativă privind schimbul de informații digitale referitoare la cazurile de terorism transfrontalier și o inițiativă privind instituirea unei Platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă.
  • Îmbunătățirea accesului la informații: bazele de date electronice sunt ușor de consultat, reduc la minimum costurile pentru utilizatori și sunt reziliente în caz de crize. Prin urmare, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a-și digitaliza și interconecta registrele.
  • Instrumente informatice de cooperare transfrontalieră: transformarea e-CODEX (comunicare în domeniul e-justiției prin intermediul schimbului online de date în materie civilă, comercială și penală) într-un etalon pentru comunicarea digitală securizată în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere în toate statele membre; încurajarea tuturor statelor membre să se conecteze eEDES (sistemul de schimb digital de probe electronice), prin intermediul căruia unele state membre fac schimb rapid și sigur de ordine europene de anchetă, depun și primesc cereri de asistență juridică reciprocă și probe conexe în format digital, renunțând la trimiterea acestor documentele prin poștă. 

Aceste măsuri pun în mișcare răspunsul UE la necesitatea de a continua digitalizarea sistemelor de justiție din statele membre.  Finanțarea se va face prin mecanismele disponibile în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și al instrumentului Next Generation EU.

Formarea judiciară europeană

Această a doua ediție a Strategiei UE privind formarea judiciară europeană extinde domeniul de aplicare al ofertei de formare a UE pentru profesioniștii din domeniul justiției la noi domenii de politică, cum ar fi digitalizarea și inteligența artificială, oferindu-le cunoștințele și competențele necesare pentru a face față provocărilor secolului XXI.

Strategia stabilește, de asemenea, obiective ambițioase: profesioniștii din domeniul dreptului să urmeze anual cursuri de formare pe teme legate de dreptul UE, astfel încât, până în 2024, 65 % dintre judecători și procurori și 15 % dintre avocați să fi beneficiat de o astfel de formare.

Mai mult, strategia sprijină profesioniștii din domeniul justiției din Balcanii de Vest și din alte țări partenere ale UE din Africa și America Latină.

În plus, profesioniștii din domeniul justiției vor putea căuta cursuri de formare pe teme legate de dreptul UE prin intermediul Platformei europene de formare, lansată astăzi pentru o primă etapă de testare și planificată să fie pe deplin operațională în cursul anului 2021.

Setul de instrumente stabilit în comunicarea de astăzi privind digitalizarea justiției va fi discutat în continuare cu administrațiile publice, cu sistemele judiciare, cu organizațiile profesionale din domeniul juridic și cu alte părți interesate, pentru a se asigura o monitorizare promptă și concretă a acestora. Comisia și viitoarea Președinție a Consiliului UE vor organiza, în primăvara anului 2021, o conferință la nivelul UE privind formarea judiciară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană își reînnoiește angajamentul de a consolida drepturile fundamentale în UE printr-o nouă strategie axată pe patru direcții de acțiune

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a prezentat miercuri o nouă strategie de cosolidare a aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE, axează pe patru direcții de acțiune care stabilesc modalitățile de punere în aplicare a cartei în următorii 10 ani.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, Noua strategie confirmă un angajament reînnoit de a se asigura aplicarea dispozițiilor cartei la potențialul lor maxim.

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat că, începând de anul viitor, va prezenta un raport anual care va analiza modul în care statele membre aplică dispozițiile cartei în anumite domenii tematice.

”Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima proclamare a cartei care reprezintă o declarație europeană a drepturilor omului. Aceasta este expresia valorilor Uniunii noastre. Carta are aceeași valoare juridică ca și tratatele. Vreau ca oamenii să știe cui se pot adresa dacă le sunt încălcate drepturile”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Strategia vine în completarea Planului de acțiune pentru democrația europeană și a Raportului privind statul de drept, care ilustrează abordarea cuprinzătoare a Comisiei în ceea ce privește promovarea și protejarea drepturilor fundamentale și a valorilor UE.

Așa cum am precizat mai sus, această strategie se concentrează pe patru direcții de acțiune care stabilesc modalitățile de punere în aplicare a cartei în următorii 10 ani: I. punerea în aplicare efectivă de către statele membre, II. responsabilizarea societății civile, III. carta ca punct de reper pentru instituțiile UE, IV. creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor.

I. Punerea în aplicare efectivă de către statele membre

Dispozițiile cartei sunt obligatorii pentru statele membre atunci când acestea pun în aplicare legislația UE. Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre și, prin dialog, este pregătită să le sprijine cu privire la punerea în aplicare eficace a legislației UE și la respectarea deplină a dispozițiilor cartei.

Așadar, statele membre sunt invitate să desemneze un punct focal al cartei pentru a facilita coordonarea și schimbul de informații.

Începând din 2021, Comisia va prezenta un raport anual cu privire la cartă, analizând mai amănunțit punerea acesteia în aplicare în statele membre în anumite domenii. Raportul din 2021 se va concentra asupra drepturilor fundamentale în era digitală.

II. Responsabilizarea societății civile

Comisia va monitoriza îndeaproape măsurile naționale care afectează activitățile societății civile și care contravin legislației UE și va lua măsuri împotriva acestora. Unele state membre nu dispun încă de instituții naționale pe deplin funcționale în domeniul drepturilor omului, care reprezintă legături importante între guvern și societatea civilă.

Statele membre sunt invitate să înființeze astfel de instituții și să se asigure că acestea dispun de mijloacele necesare pentru a-și desfășura activitatea în deplină independență. Comisia va promova, de asemenea, activități de formare cu privire la cartă destinate judecătorilor, altor practicieni din domeniul justiției și apărătorilor drepturilor omului.

III. Carta ca punct de reper pentru instituțiile UE

Instituțiile UE trebuie să respecte dispozițiile cartei în toate acțiunile lor. Comisia își va consolida capacitatea internă în ceea ce privește respectarea cartei, inclusiv prin e-learning, orientări actualizate pentru personal și planuri de formare. Comisia este pregătită să sprijine Parlamentul European și Consiliul pentru a se asigura că acestea pun în aplicare dispozițiile cartei în mod eficace în activitatea lor.

IV. Creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor

Un sondaj Eurobarometru recent arată că șase din zece respondenți doresc să afle mai multe informații cu privire la drepturile lor și la organismele cărora li se pot adresa dacă le sunt încălcate drepturile prevăzute în cartă. Comisia va lansa o campanie de informare cu privire la cartă și va utiliza programul Erasmus+ pentru a crește gradul de sensibilizare al tinerilor. Comisia încurajează statele membre să își dezvolte de asemenea propriile inițiative pentru a promova sensibilizarea cetățenilor.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie din punct de vedere juridic.

Conform Raportului privind drepturile fundamentale pentru 2019 și 2020, statele membre se confruntă cu lipsa unor politici naționale care să promoveze sensibilizarea cetățenilor cu privire la cartă și punerea în aplicare a acesteia.

Constatările Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) evidențiază faptul că organizațiile societății civile și instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului joacă un rol esențial în asigurarea impactului real al cartei în viața oamenilor, însă aceste organizații nu sunt suficient de bine informate cu privire la cartă și la situațiile în care se aplică.

Continue Reading

Facebook

U.E.11 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.16 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.17 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

U.E.17 hours ago

BCE: Pandemia COVID-19 a accelerat tranziția de la numerar spre modalitățile de plată electronice

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending