Connect with us

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Noua PAC va oferi fermierilor instrumentele necesare pentru a furniza consumatorilor hrană de calitate și la prețuri accesibile

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Noua Politică Agricolă Comună va oferi fermierilor instrumentele necesare pentru a furniza consumatorilor hrană de calitate și la prețuri accesibile, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European în cadrul Congresului Fermierilor.

Congresul Fermierilor este organizat de Asociația Forța Fermierilor, reunind sute de agricultori din toată țara, dar și decidenți politici și reprezentanți ai companiilor de agribusiness.

În acest context, Daniel Buda a reamintit că autoritățile, împreună cu fermierii, trebuie să se concentreze ”pe elaborarea Planurilor Naționale Strategice”, care reprezintă ”un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul în care fiecare stat membre va utiliza instrumentele PAC”.

”Pe baza unor norme mai simple stabilite la nivelul UE, fiecare stat membru va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a politicii în următorii cinci ani. Acest lucru le va permite să țină seama de condițiile locale și să atingă obiective ambițioase”, a explicat eurodeputatul român.

Acesta a reluat invitația adresată fermierilor de a colabora cu ”autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri”, exprimându-și în același timp convingerea că, ”prin implementarea acestor Planuri Strategice și prin simplificarea normelor și procedurilor, se vor obține performanțe notabile și de către fermierii români”.

Daniel Buda a punctat că ”o componentă extrem de importantă ce trebuie dezvoltată în România este cea a procesării”.

”Este trist să ne exportăm animalele tinere, să exportăm porumbul sau grâul ori orzul, iar noi să importăm mezeluri care mai conțin și carne, ori pâine congelată care mai conține și făină, ca să nu mai vorbesc de brânza care mai conține și lapte. România trebuie să pună mai mult accent pe partea de procesare a produselor agricole, astfel încât să nu mai exporte materii prime și să importe produse cu valoare adăugată mare. În ceea ce privește sectorul zootehnic, aș sublinia faptul că în premieră, noua Politică Agricolă Comună include la articolul 28 bunăstarea animalelor în cadrul schemelor ecologice. Comisia a publicat lista cu potențiale practici ecologice care vor putea finanta condițiile de creștere durabilă, agricultură organică, abordează rezistența antimicrobiană, încurajază pășunatul în spații deschise, etc. Fermierii vor avea doar de câștigat dacă vor pune în aplicare practicile de creștere durabilă și extensivă”, a mai spus vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European.

El a subliniat că ”în acest nou exercițiu financiar, beneficiem de cele mai consistente fonduri europene de la aderarea României”.

”Îi încurajez pe fermieri să apeleze cu încredere la serviciile de consiliere și să acceseze programele de dezvoltare disponibile, cu atât mai mult cu cât în noua PAC fermierii vor avea acces la servicii de consultanță. Îi asigur pe membrii Asociației Forța Fermierilor și pe toți fermierii în general, de toată deschiderea, implicarea și sprijinul meu pentru a devolta împreună un sector agricol sustenabil și a asigura o hrană de calitate, accesibilă pentru consumatori și venituri corecte pentru fermieri”, a conchis Daniel Buda.

Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2023-2027.

Pe baza unor norme simplificate la nivel european, fiecare stat membru va trebui să pregătească și să pezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru implementare în teren a obiectivelor acestei politici în următorii cinci ani, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Executivul european va avea la dispoziție șase luni pentru a evalua și aproba planurile, care vor intra apoi în vigoare la începutul anului 2023.

”Sunt bucuros că am ajuns la un acord politic asupra noii Politici Agricole Comune exact la timp pentru a o pune în aplicare începând cu anul 2023. (…) Contez pe statele membre că vor elabora planuri strategice ambițioase, care să fie în concordanță cu obiectivele noastre și care să ofere instrumentele potrivite pentru a-i sprijini pe fermierii noștri în tranziția către un sistem alimentar sustenabil”, a transmis comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Promovarea unui mai bune performanțe de mediu pentru fermele din UE

Conservarea și consolidarea biodiversității în UE și respectarea angajamentelor Uniunii Europene asumate în cadrul Acordului de la Paris vor deveni unele dintre obiectivele Politicii Agricole Comune.

În egală măsură, Comisia Europeană va avea responsabilitatea de a verifica, atunci când evaluează planurile naționale strategice, contribuția acestora la angajamentele europene privind mediul și clima și la obiectivele strategiilor UE ”De la fermă la consumator” și cea pentru biodiversitate.

În timpul negocierilor, Parlamentul European a insistat asupra consolidării practicilor obligatorii în materie de climă și mediu, așa-numita condiționalitate, pe care fiecare fermier trebuie să o aplice pentru a obține sprijin direct.

În plus, deputații europeni au obținut ca guvernele UE să aloce cel puțin 35% din bugetul de dezvoltare rurală pentru măsuri legate de mediu și climă și, ca regulă generală, cel puțin 25% din bugetul de plăți directe pentru eco-scheme, care ar fi voluntare, dar ar crește veniturile agricultorilor.

Mai mulți bani pentru fermele mici și pentru tinerii fermieri, precum și condiții de muncă mai bune

Eurodeputații s-au asigurat că cel puțin 10% din plățile naționale directe vor fi folosite pentru a sprijini fermele mici și mijlocii.

În acest scop, statele membre ar putea folosi o plată suplimentară redistributivă sau ar putea decide să reducă progresiv plățile directe anuale către fermele mari, care primesc subvenții de peste 60.000 de euro și să le plafoneze la 100.000 de euro.

În cazul în care se introduce o astfel de schemă, guvernele naționale ar putea permite agricultorilor să deducă 50% din salariile legate de agricultură din suma totală înainte de reducere.

De asemenea, țările membre sunt îndemnate să folosească cel puțin 3% din alocarea PAC pentru a sprijini tinerii fermieri, finanțe ce ar putea veni din fondurile pentru dezvoltare rurală.

În urma negocierilor inter-instituționale, s-a convenit crearea unui mecanism care să conecteze, până cel târziu în 2025, inspectorii naționali de muncă cu agențiile de plată PAC pentru a sancționa încălcările normelor UE privind munca.

Sprijinirea agricultorilor pentru a face față riscurilor și crizelor

De-a lungul negocierilor, Parlamentul a insistat asupra unor măsuri suplimentare pentru a-i ajuta pe agricultori să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare.

Ei au introdus măsuri pentru a se asigura că piața va fi mai transparentă și mai bine pregătită pentru potențiale turbulențe și că practicile care vizează standarde mai înalte de mediu, sănătate animală sau bunăstare a animalelor vor fi exceptate de la normele de concurență.

Rezerva de criză existentă, care vine în sprijinul fermierilor în cazul instabilității prețurilor sau a pieței, va fi transformată dintr-un instrument ad-hoc într-unul permanent, cu un buget adecvat.

Mai multă transparență pentru a proteja fondurile UE și sancțiuni mai mari în cazul încălcărilor repetate

Parlamentul European a insistat asupra unei mai mari transparențe în ceea ce privește beneficiarii finali ai subvențiilor UE și s-au asigurat că statele membre vor avea acces la instrumentul UE de extragere a datelor pentru a evita eludarea normelor UE și pentru a proteja în mod corespunzător fondurile UE.

Instituția s-a asigurat, de asemenea, că cei care nu respectă în mod repetat cerințele UE (de exemplu, în ceea ce privește mediul și bunăstarea animalelor), se vor confrunta cu sancțiuni sporite.

Astfel, fermierii ar putea fi sancționați cu până la 10% din valoarea subvențiilor în cazul în care se observă abateri repetate de la prevederile UE,  (față de 5% în prezent).

Acordul provizoriu convenit vineri trebuie să fie definitivat din punct de vedere tehnic și juridic.

Pentru a putea intra în vigoare, acesta trebuie să treacă de aprobarea Parlamentului, mai întâi de votul membrilor Comisiei pentru agricultură și apoi de votul plenului reunit, și de cea a Consiliului Uniunii Europene.

Următoarea reuniune a miniștrilor agriculturii din UE sub Consiliul Agricultură și Pescuit, va avea loc în perioada 28-29 iunie.

Noile norme ale politicii agricole a UE ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2023.

Ultima reformă a Politicii Agricole Comune a UE, stabilită în 1962, datează din 2013. Normele PAC 2013-2020 au expirat la 31 decembrie 2020, dar au fost prelungite și înlocuite de norme tranzitorii, până la sfârșitul anului 2022.

PAC reprezintă aproape o treime (31,95 % sau 386,6 miliarde de euro) din Cadrul Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (1 210 miliarde de euro). Bugetul PAC sprijină aproximativ 7 milioane de ferme la nivel european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Garantarea unei Europe ”pregătite pentru era digitală”, prioritate a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Garantarea unei Europe ”pregătite pentru era digitală” reprezintă o prioritate a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, împreună cu obiectivele privind clima și dezvoltarea durabilă (”Pregătiți pentru 55”), a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE).

Acesta a participat vineri la o reuniune a Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European, în cadrul căreia a avut loc o dezbatere pe marginea raportului privind rolul politicii de coeziune în promovarea transformării inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale.

Documentul are rolul de a reflecta asupra necesității de a alinia strategia europeană în materie de transformare digitală la coeziunea regională, incluziunea socială și structurarea teritorială. El identifică transformarea digitală ca fiind o mare oportunitate care, în ciuda potențialului său, prezintă riscuri și provocări care, dacă nu sunt abordate, pot adânci și mai mult inegalitățile fundamentale.

”Politica de coeziune este unul dintre primele și cele mai importante domenii de politică ale Uniunii Europene, adaptându-se constant de-a lungul deceniilor la condițiile și cerințele sociale, economice și teritoriale ale epocii. Promovarea unei transformări inovatoare și inteligente și a conectivității regionale în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) este, de ceva timp, o parte indispensabilă a unei politici regionale moderne, care se concentrează pe digitalizare în beneficiul populației și pe dezvoltarea economică durabilă”, a explicat Daniel Buda.

Eurodeputatul a detaliat că ”peste este o treime din bugetul pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM), este dedicat investițiilor pentru ocuparea forței de muncă și creșterea durabilă. Prin urmare, următorul raport urmărește să prezinte o viziune a unei strategii de transformare echitabile din punct de vedere social, durabile și inteligente, care să utilizeze în mod activ digitalizarea ca motor pentru o Europă și mai bună.”

”Digitalizarea presupune un angajament democratic și public prin decizii politice și investiții la nivelul UE, la nivel național, regional și local”, a completat Buda.

Acesta a subliniat că ”granturile și instrumentele financiare din cadrul politicii de coeziune trebuie să fie disponibile pentru toți și să servească în special cetățenilor și regiunilor rămase în urmă, identificând și abordând toate nivelurile inegalităților”, în ”spiritul coeziunii.”

”Acestea trebuie să identifice lacunele în materie de conectivitate și să contribuie la extinderea benzii largi rapide pentru gospodării și IMM-uri, contribuind la extinderea economiei europene. Utilizarea transparentă și corectă a banilor publici trebuie asigurată pe tot parcursul procesului de investiții. Inovarea digitală merge mână în mână cu tranziția ecologică, aceasta din urmă depinzând fundamental de noile tehnologii pentru a reuși. Această dublă tranziție reprezintă, de asemenea, o oportunitate atât pentru zonele regionale, cât și pentru cele urbane și trebuie consolidată prin intermediul politicii de coeziune”, consideră Daniel Buda.

Parlamentul European a aprobat la mijlocul lunii iunie pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Este esențial să avem o implementare corectă a politicii de coeziune în perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a participat ieri, 14 octombrie, la reuniunea comună a Comisiilor REGI (Comisia de Dezvoltare Regională din Parlamentul European) și COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE) din Parlamentul European, iar cu acest prilej a reitetat importanța politicii de coeziune pentru proiectul european.

La această ședință, au participat primarul Emil Boc, în calitate de coordonator din partea Grupului PPE în cadrul Comisiei COTER și Elisa Ferreira, Comisar pentru coeziune. Au fost abordate mai multe subiecte privind Acordurilor de Parteneriat și Programele Operaționale pentru 2021-2027, dar și sinergiile între programe.

„Domnul primar Emil Boc spunea mai devreme că politica de coeziune este liantul care ține unită Europa. Plecând de la această realitate, vedem cât de important este să avem o implementare eficientă a acestei politici”, a transmis deputatul.

În timpul intervenției sale, eurodeputatul român i-a adresat două întrebări comisarului european pentru dezvoltare regională. Una legată de acel procent de 30% care urmează să fie alocat componentei de combatere a schimbărilor climatice: „Ați avut discuții cu actorii relevanți și beneficiarii să vedeți în ce măsură acest procent va putea fi atins? Care au fost fundamentele pe care s-a bazat stabilirea acestui procent?”

„În ceea ce privește posibilitatea de suprapunere a proiectelor care pe de-o parte, să se regăsească în Planurile naționale de redresare și reziliență și pe de altă parte, să fie subsumate politicii de coeziune: riscăm ca mii de proiecte, care deși sunt prinse în Planurile naționale de redresare și reziliență să nu poată fi finanțate sau să existe probleme care să îngreuneze finanțarea acestora. Cum vedeți sinergia între aceste programe?”, a mai întrebat Daniel Buda.

Elisa Ferreira, Comisar European pentru Coeziune și Reforme, a transmis următorul mesaj: „Trebuie să evităm suprapunerile fondurilor, așa cum spunea domnul Buda și să promovăm sinergiile. Procentul de 30% a fost ales de comun acord cu instituțiile europene.”

De asemenea, aceasta a reamintit că politica de coeziune este mai importantă decât oricând: „Investiția în redresare, în tranziția ecologică, în tranziția digitală reprezintă o provocare. În această săptămână, am vorbit cu cercetătorii tineri și ei aleg domeniu nostru pentru că înțeleg că consecințele tranziției sunt importante pentru viitorul nostru. 69% din cetățeni consideră importantă redresarea regiunilor prin fondurile europene, potrivit celui mai recent Eurobarometru. Printre cele 10 fonduri importante, Politica de coeziune, după Erasmus, se află pe locul 2, în preferințele cetățenilor. Avem o oportunitate unică în ce privește percepția publică foarte pozitivă. Cetățenii europeni recunosc că facem o muncă importantă. Haideți să folosim această oportunitate în mod responsabil. Tinerii de astăzi sunt pentru politica de coeziune.”

„Proiectele de succes depind de parteneriatele locale. În ce privește sinergiile, mai ales în ce privește Mecanismul de Redresare, europenii au mari așteptări în legătură aceste fonduri.Parteneriatele reprezintă o valoare de bază pentru noi. Tocmai am aprobat acordul de parteneriat elen și cooperăm cu statele membre pentru a pregăti programele. Insistăm pe respectarea deplincă a Acordului de conduită pentru parteneri. Trebuie să ne asigurăm că planurile de investiții sunt cu adevărat de calitate. Cetățenii europeni pot să verifice implementarea proiectelor. Este important să cooperăm cu parteneri diverși”, a mai adăugat aceasta.

De asemenea, Elisa Fereira a menționat că trebuie să se asigure sincronizarea celor două investiții de asemenea amploare: „Coeziune teritorială va rămâne o mare provocare, de aceea, aș dori ca statele membre să țină cont de dimensiunea teritorială a Mecanismelor de redresare. Trebuie să ne asigurăm ca tinerii să aibă o viață decenta acolo unde sunt. Să combatem brain drain-ul.”

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în CoR: Implicarea autorităților locale și regionale este vitală în creionarea Acordurilor de Parteneriat și a Programelor Operaționale în perioada 2021-2027

Published

on

©Daniel Buda/ Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European pledează pentru implicarea autorităților locale și regionale în creionarea Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale în perioada 2021-2027, pe care o consideră ”vitală”.

Acesta a participat marți la ședința Comitetului European al Regiunilor (CoR) în cadrul căruia a avut loc prezentarea raportului ”Implicarea efectivă a autorităților locale și regionale în pregătirea Acordurilor de Parteneriat și a Programelor Operaționale pentru 2021-2027”.

”Fără discuție, implicarea tuturor partenerilor relevanți în procesul decizional, prin creșterea gradului de asumare a implementării politicilor este esențială, ca să nu spun indispensabilă.  Elementul cheie în acest sens este principiul parteneriatului, care aduce valoare adăugată la punerea în aplicare a politicilor publice europene. Acesta ajută programele să se concentreze și să coordoneze oportunitățile de finanțare, să faciliteze accesul la resurse, să ofere forță instituționala, precum și legitimitatea, stabilitatea și în același timp, un lucru foarte important, durabilitatea investițiilor”, a transmis Daniel Buda în intervenția susținută în fața membrilor Comitetului European al Regiunilor, cărora le-a transmis sincere felicitări pentru eforturile depuse în vederea gestionării problemelor comunităților din care aceștia provin.

Europarlamentarul român a deplâns faptul că ”potențialul acestui parteneriat este insuficient exploatat și luat în considerare în mai multe țări și de aceea, sunt necesare exemple de bune practici pentru a permite părților interesate să joace un rol important.”

”Trebuie depuse mai multe eforturi și investite mai multe resurse în implicarea în parteneriat și în schimbul de experiență prin intermediul platformelor de dialog pentru parteneri, cu scopul bine definit ca acestea să devină multiplicatori de oportunități de finanțare din partea UE”, a subliniat Buda.

Acesta a punctat că ”noi, cei din Parlamentul European, mai ales cei din Comisia de Dezvoltare Regională, ne uităm cu foarte multă atenție și preocupare la problemele pe care dumneavoastră le ridicați, deoarece știm că sunteți interfața cea mai apropiată de cetățean și cei mai buni experți în problemele administrative.”

”Personal, pornind de la avizele pe care dumneavoastră le-ați avut în cadrul COR și, de asemenea, de la avizul domnului Emil Boc cu privire la Exodul creierelor în UE, pe care îl felicit cu aceasta ocazie,  am  elaborat, un raport în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională, privind schimbările demografice cu impact major asupra comunităților pe care dumneavoastră le gestionați.  Mai mult, plecând tot de la dezbaterile COR am elaborat, un raport prin care am dorit să subliniez importanta creșterii implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene. Iată, deci, 2 rapoarte din comisia REGI care își au originea în dezbaterile dumneavoastră. Tocmai de aceea, vă îndemn mai departe să fiți pentru noi, cei din Parlamentul European, deschizători de drumuri, deoarece doar împreuna cu dumneavoastră putem să aducem bunăstare cetățenilor noștri. Avizul dezbătut astăzi își dorește să sublinieze importanta implicării efective a autorităților locale și regionale în pregătirea acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale pentru perioada 2021-2027”, a dat exemplu Daniel Buda.

Europarlamentarul român a apreciat că ”doar printr-o comunicare eficientă între autorități și organismele beneficiare se poate asigura o accelerare a absorbției a fondurilor europene și nu doar o vizibilitate mai bună a acestora.”

În egală măsură, ”autoritățile locale trebuie sa fie întotdeauna implicate în procesul de creionare a ghidurilor de finanțare, deoarece nimeni nu poate ști mai bine decât acestea care sunt problemele comunității”, consideră Buda.

În același context, ”este esențial transferul deciziei de la centru către autoritățile locale, în așa numitul proces de descentralizare si debirocratizare. Aceasta are multiple avantaje, mai precis, aduce timpi mult mai scurți de răspuns, are loc o evaluare mai rapida a proiectelor si de asemenea, poate avea loc o mai buna sincronizare între autoritățile din regiune pentru proiecte care au interese si obiective similare”, a apreciat europarlamentarul care a evidențiat și care este marea provocare, și anume aceea de ”a asigura absorbția de fonduri europene și de a face tot ceea ce este necesar pentru a asigura bunăstarea cetățenilor noștri acolo de unde provin.”

”V-am adus la cunoștință, că împreună cu domnul Emil Boc și cu alți colegi am avut un raport privind exodul creierelor care reprezintă o problemă majoră la nivelul UE, tocmai din cauza că avem de a face cu condiții diferite de viață. Fiind membru în Comisia de Dezvoltare Regională și vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală cunoaștem problemele cu care se confruntă zonele rurale, asistăm la o depopulare masivă a zonelor rurale dar și a orașelor de mici dimensiuni. Aceasta reprezintă o provocare pentru noi este implementarea proiectelor în zonele respective pentru că doar așa putem face atractiv și putem preveni depopularea spațiului rural. În același timp subliniez nevoia de a avea un standard de bunăstare general, indiferent de regiunea în care ne aflăm”, a mai spus Daniel Buda.

Comitetul European al Regiunilor susține că politica de coeziune are ca principal obiectiv eliminarea disparităților economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană, crearea de noi locuri de muncă și păstrarea celor deja existente. Totodată, subliniază și valoarea pe care politica de coeziune o aduce, depășind impactul economic și social deoarece consolidează angajamentul statelor membre și a regiunilor de a consolida integrarea europeană.

Finanțarea europeană are o importanță deosebită în atingerea obiectivelor privind eliminarea disparităților, iar gradul de atractivitate trebuie crescut prin simplificarea procedurilor de absorbție al fondurilor puse la dispoziția statelor membre și a regiunilor. Implicarea autorităților locale și regionale este extrem de importantă deoarece principiul subsidiarității al Uniunii Europene trebuie respectat și pus în aplicare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu13 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ13 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.15 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA16 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA19 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.20 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI20 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac21 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA16 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending