Connect with us

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Noua PAC va oferi fermierilor instrumentele necesare pentru a furniza consumatorilor hrană de calitate și la prețuri accesibile

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Noua Politică Agricolă Comună va oferi fermierilor instrumentele necesare pentru a furniza consumatorilor hrană de calitate și la prețuri accesibile, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European în cadrul Congresului Fermierilor.

Congresul Fermierilor este organizat de Asociația Forța Fermierilor, reunind sute de agricultori din toată țara, dar și decidenți politici și reprezentanți ai companiilor de agribusiness.

În acest context, Daniel Buda a reamintit că autoritățile, împreună cu fermierii, trebuie să se concentreze ”pe elaborarea Planurilor Naționale Strategice”, care reprezintă ”un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul în care fiecare stat membre va utiliza instrumentele PAC”.

”Pe baza unor norme mai simple stabilite la nivelul UE, fiecare stat membru va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a politicii în următorii cinci ani. Acest lucru le va permite să țină seama de condițiile locale și să atingă obiective ambițioase”, a explicat eurodeputatul român.

Acesta a reluat invitația adresată fermierilor de a colabora cu ”autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri”, exprimându-și în același timp convingerea că, ”prin implementarea acestor Planuri Strategice și prin simplificarea normelor și procedurilor, se vor obține performanțe notabile și de către fermierii români”.

Daniel Buda a punctat că ”o componentă extrem de importantă ce trebuie dezvoltată în România este cea a procesării”.

”Este trist să ne exportăm animalele tinere, să exportăm porumbul sau grâul ori orzul, iar noi să importăm mezeluri care mai conțin și carne, ori pâine congelată care mai conține și făină, ca să nu mai vorbesc de brânza care mai conține și lapte. România trebuie să pună mai mult accent pe partea de procesare a produselor agricole, astfel încât să nu mai exporte materii prime și să importe produse cu valoare adăugată mare. În ceea ce privește sectorul zootehnic, aș sublinia faptul că în premieră, noua Politică Agricolă Comună include la articolul 28 bunăstarea animalelor în cadrul schemelor ecologice. Comisia a publicat lista cu potențiale practici ecologice care vor putea finanta condițiile de creștere durabilă, agricultură organică, abordează rezistența antimicrobiană, încurajază pășunatul în spații deschise, etc. Fermierii vor avea doar de câștigat dacă vor pune în aplicare practicile de creștere durabilă și extensivă”, a mai spus vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European.

El a subliniat că ”în acest nou exercițiu financiar, beneficiem de cele mai consistente fonduri europene de la aderarea României”.

”Îi încurajez pe fermieri să apeleze cu încredere la serviciile de consiliere și să acceseze programele de dezvoltare disponibile, cu atât mai mult cu cât în noua PAC fermierii vor avea acces la servicii de consultanță. Îi asigur pe membrii Asociației Forța Fermierilor și pe toți fermierii în general, de toată deschiderea, implicarea și sprijinul meu pentru a devolta împreună un sector agricol sustenabil și a asigura o hrană de calitate, accesibilă pentru consumatori și venituri corecte pentru fermieri”, a conchis Daniel Buda.

Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2023-2027.

Pe baza unor norme simplificate la nivel european, fiecare stat membru va trebui să pregătească și să pezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru implementare în teren a obiectivelor acestei politici în următorii cinci ani, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Executivul european va avea la dispoziție șase luni pentru a evalua și aproba planurile, care vor intra apoi în vigoare la începutul anului 2023.

”Sunt bucuros că am ajuns la un acord politic asupra noii Politici Agricole Comune exact la timp pentru a o pune în aplicare începând cu anul 2023. (…) Contez pe statele membre că vor elabora planuri strategice ambițioase, care să fie în concordanță cu obiectivele noastre și care să ofere instrumentele potrivite pentru a-i sprijini pe fermierii noștri în tranziția către un sistem alimentar sustenabil”, a transmis comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Promovarea unui mai bune performanțe de mediu pentru fermele din UE

Conservarea și consolidarea biodiversității în UE și respectarea angajamentelor Uniunii Europene asumate în cadrul Acordului de la Paris vor deveni unele dintre obiectivele Politicii Agricole Comune.

În egală măsură, Comisia Europeană va avea responsabilitatea de a verifica, atunci când evaluează planurile naționale strategice, contribuția acestora la angajamentele europene privind mediul și clima și la obiectivele strategiilor UE ”De la fermă la consumator” și cea pentru biodiversitate.

În timpul negocierilor, Parlamentul European a insistat asupra consolidării practicilor obligatorii în materie de climă și mediu, așa-numita condiționalitate, pe care fiecare fermier trebuie să o aplice pentru a obține sprijin direct.

În plus, deputații europeni au obținut ca guvernele UE să aloce cel puțin 35% din bugetul de dezvoltare rurală pentru măsuri legate de mediu și climă și, ca regulă generală, cel puțin 25% din bugetul de plăți directe pentru eco-scheme, care ar fi voluntare, dar ar crește veniturile agricultorilor.

Mai mulți bani pentru fermele mici și pentru tinerii fermieri, precum și condiții de muncă mai bune

Eurodeputații s-au asigurat că cel puțin 10% din plățile naționale directe vor fi folosite pentru a sprijini fermele mici și mijlocii.

În acest scop, statele membre ar putea folosi o plată suplimentară redistributivă sau ar putea decide să reducă progresiv plățile directe anuale către fermele mari, care primesc subvenții de peste 60.000 de euro și să le plafoneze la 100.000 de euro.

În cazul în care se introduce o astfel de schemă, guvernele naționale ar putea permite agricultorilor să deducă 50% din salariile legate de agricultură din suma totală înainte de reducere.

De asemenea, țările membre sunt îndemnate să folosească cel puțin 3% din alocarea PAC pentru a sprijini tinerii fermieri, finanțe ce ar putea veni din fondurile pentru dezvoltare rurală.

În urma negocierilor inter-instituționale, s-a convenit crearea unui mecanism care să conecteze, până cel târziu în 2025, inspectorii naționali de muncă cu agențiile de plată PAC pentru a sancționa încălcările normelor UE privind munca.

Sprijinirea agricultorilor pentru a face față riscurilor și crizelor

De-a lungul negocierilor, Parlamentul a insistat asupra unor măsuri suplimentare pentru a-i ajuta pe agricultori să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare.

Ei au introdus măsuri pentru a se asigura că piața va fi mai transparentă și mai bine pregătită pentru potențiale turbulențe și că practicile care vizează standarde mai înalte de mediu, sănătate animală sau bunăstare a animalelor vor fi exceptate de la normele de concurență.

Rezerva de criză existentă, care vine în sprijinul fermierilor în cazul instabilității prețurilor sau a pieței, va fi transformată dintr-un instrument ad-hoc într-unul permanent, cu un buget adecvat.

Mai multă transparență pentru a proteja fondurile UE și sancțiuni mai mari în cazul încălcărilor repetate

Parlamentul European a insistat asupra unei mai mari transparențe în ceea ce privește beneficiarii finali ai subvențiilor UE și s-au asigurat că statele membre vor avea acces la instrumentul UE de extragere a datelor pentru a evita eludarea normelor UE și pentru a proteja în mod corespunzător fondurile UE.

Instituția s-a asigurat, de asemenea, că cei care nu respectă în mod repetat cerințele UE (de exemplu, în ceea ce privește mediul și bunăstarea animalelor), se vor confrunta cu sancțiuni sporite.

Astfel, fermierii ar putea fi sancționați cu până la 10% din valoarea subvențiilor în cazul în care se observă abateri repetate de la prevederile UE,  (față de 5% în prezent).

Acordul provizoriu convenit vineri trebuie să fie definitivat din punct de vedere tehnic și juridic.

Pentru a putea intra în vigoare, acesta trebuie să treacă de aprobarea Parlamentului, mai întâi de votul membrilor Comisiei pentru agricultură și apoi de votul plenului reunit, și de cea a Consiliului Uniunii Europene.

Următoarea reuniune a miniștrilor agriculturii din UE sub Consiliul Agricultură și Pescuit, va avea loc în perioada 28-29 iunie.

Noile norme ale politicii agricole a UE ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2023.

Ultima reformă a Politicii Agricole Comune a UE, stabilită în 1962, datează din 2013. Normele PAC 2013-2020 au expirat la 31 decembrie 2020, dar au fost prelungite și înlocuite de norme tranzitorii, până la sfârșitul anului 2022.

PAC reprezintă aproape o treime (31,95 % sau 386,6 miliarde de euro) din Cadrul Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (1 210 miliarde de euro). Bugetul PAC sprijină aproximativ 7 milioane de ferme la nivel european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, subliniază importanța datelor din teren pentru succesul unei investiții în agricultură

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European consideră că este ”foarte important pentru oricine dorește să investească în agricultură să știe clar pe ce se bazează, care sunt pașii de urmat, obligațiile”.

În cadrul comisiei mai sus amintite s-a dezbătut modificarea Regulamentului (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului în ceea ce privește transformarea Rețelei de informații contabile agricole în Rețeaua de date privind durabilitatea agricolă.

Rețeaua de informații contabile agricole este o sursă unică de date microeconomice și contabile obținute în fiecare an de la peste 80.000 de ferme din UE. Aceasta face posibilă evaluarea situațiilor economice și financiare ale fermelor încă din 1965. Comisia pune la dispoziție metodologia armonizată și chestionarul comun, iar statele membre colectează, verifică și transmit datele. Rețeaua de date privind durabilitatea agricolă va adăuga la toate acestea o dimensiune socială și de mediu.

În data de 22 iunie 2022, Comisia a aprobat o depunere de regulament privind transformarea rețelei de informații contabile agricole în rețeaua de date privind durabilitatea agricolă, permițându-ne să înțelegem mai bine modul în care funcționează PAC.

”Vă aduceți aminte că în mandatul trecut a fost o discuție în cadrul comisiei AGRI, în care cei de la Curtea de Conturi  încercau într-o formă sau alta să pună sub semnul întrebării eficiența politicii de coeziune. În mod greșit au făcut acest lucru pentru că probabil nu au avut date suficiente din teren. Aceste date despre care noi vorbim astăzi evident că vin și ne arată care este eficiența Politicii de Coeziune în teren. Pe de altă parte, în opinia mea, domnule director, trebuie să ne canalizăm atenția față de ceea ce înseamnă stabilirea unor direcții de acțiune pentru viitorii fermieri dar și pentru autorități. Atunci când cineva dorește să investească în agricultură sau să-și dezvolte anumite proiecte, trebuie să știe pe ce date se bazează. Care a fost evoluția în zona lui sau regiunea unde vrea să investească legat de un anumit subiect? Mai mult, este foarte important să discutăm de ceea ce înseamnă zonarea unor culturi și vă spun asta din expertiza pe care am întreprins-o în teren”, a subliniat Daniel Buda.

Acesta a atras atenția că  de foarte multe ori ”am văzut ferme înființate în diverse zone, care nu se pretau atât de bine cum s-ar fi predat în altă parte” pentru că nimeni nu i-a sfătuit pe fermieri să investească în altă parte, unde ar fi fost asigurat succesul.

”Apreciez că aceste date sunt absolut necesare și importante pentru luarea deciziilor pe viitor. Nu poți să iei decizii, nu poți să îmbunătățești decizia pe care dorești să o iei, fără să ai datele relevante din tren, astfel încât să îți poți baza pe ceva direcția de acțiune pe care tu vrei să o iei. Vă felicit și voi rămâne mai departe partenerul dumneavoastră în această direcție! Pentru că, repet, apreciez că este foarte foarte importantă furnizarea de date relevante pentru sector”, a conchis eurodeputatul. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending