Klaus Iohannis solicită continuarea demersurilor pentru aderarea la Schengen: Pe toate marile dosare europene, diplomaţia română trebuie să îşi crească capacitatea de a anticipa tendinţe

Preşedintele Klaus Iohannis le-a solicitat, marţi, diplomaţilor români să continue demersurile pentru realizarea obiectivelor la nivel european, precum aderarea României la spaţiul Schengen.

“Pe toate marile dosare europene, diplomaţia română trebuie să îşi crească capacitatea de a anticipa tendinţe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naţionale. Vă încurajez să veniţi cu iniţiative pe care ţara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum şi de a pune în ecuaţie diverse alianţe şi parteneriate în acest sens. Vă rog să continuaţi demersurile de a urmări realizarea obiectivelor noastre la nivel european, de exemplu aderarea la spaţiul Schengen”, a spus şeful statului, într-un discurs susținut la debutul Reuniunii Anuale a Diplomației Române în care a vorbit și despre provocările generate de Rusia și China, precum și relațiile speciale strategice cu state precum Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, de asemenea, că pentru România rămâne esenţial “triunghiul de aur” al politicii externe a ţării noastre, respectiv creşterea rolului în Uniunea Europeană şi în NATO şi aprofundarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul privind raportul anual de funcționare a spațiului Schengen a urmat unei dezbateri în care comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.