Connect with us

U.E.

Klaus Iohannis solicită continuarea demersurilor pentru aderarea la Schengen: Pe toate marile dosare europene, diplomaţia română trebuie să îşi crească capacitatea de a anticipa tendinţe

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis le-a solicitat, marţi, diplomaţilor români să continue demersurile pentru realizarea obiectivelor la nivel european, precum aderarea României la spaţiul Schengen.

“Pe toate marile dosare europene, diplomaţia română trebuie să îşi crească capacitatea de a anticipa tendinţe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naţionale. Vă încurajez să veniţi cu iniţiative pe care ţara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum şi de a pune în ecuaţie diverse alianţe şi parteneriate în acest sens. Vă rog să continuaţi demersurile de a urmări realizarea obiectivelor noastre la nivel european, de exemplu aderarea la spaţiul Schengen”, a spus şeful statului, într-un discurs susținut la debutul Reuniunii Anuale a Diplomației Române în care a vorbit și despre provocările generate de Rusia și China, precum și relațiile speciale strategice cu state precum Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, de asemenea, că pentru România rămâne esenţial “triunghiul de aur” al politicii externe a ţării noastre, respectiv creşterea rolului în Uniunea Europeană şi în NATO şi aprofundarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul privind raportul anual de funcționare a spațiului Schengen a urmat unei dezbateri în care comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virușii au fost produși în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

Published

on

© EMA/ Twitter

Cetățenii români se află în top-ul cetățenilor europeni care cred că virușii au fost produși în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea sau că leacul pentru cancer există, dar este ascuns publicului de interese comerciale, arată datele unui sondaj Eurobarometru realizat în prima parte a acestui an și publicat de Comisia Europeană în luna septembrie. 

Fișa informativă națională a sondajului arată că românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală

Însă, în ceea ce privește teoriile conspirației și comparația dintre percepțiile măsurate în toate statele membre, majoritatea cetățenilor români sunt de părere că virușii au fost produși în laborator, rezultat care plasează România pe primul loc la acest capitol. Referitor la afirmația că leacul pentru cancer există, dar este ascuns publicului de interese comerciale, România este pe locul al patrulea în rândul țărilor unde o parte însemnată a cetățenilor consideră această teorie a conspirației ca fiind adevărată.

Majoritatea europenilor știu că este fals faptul că virușii au fost produși în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea (55%) sau că leacul pentru cancer există, dar este ascuns publicului de interese comerciale (56%).

Există 13 state membre ale UE în care majoritatea respondenților afirmă corect că este fals faptul că “Virușii au fost produși în laboratoare guvernamentale pentru a ne controla libertatea”.

Există șase state membre ale UE în care cel puțin șapte din zece respondenți afirmă corect că este fals că virușii au fost creați în laboratoare de produși în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea: statele Țările de Jos (84%), Danemarca (83%), Suedia (75%), Belgia (74%), Irlanda (73%) și Germania (70%). În schimb, mai puțin sau puțin peste trei din zece respondenți spun corect că această afirmație este falsă în Bulgaria (19%), Cipru (26%) Croația (28%) și România (31%).

Însă, 53% dintre români susțin contrariul, fiind urmați de ciprioți și bulgari (52%) și croați (50%).

© Eurobarometru/ Comisia Europeană

Există 15 state membre ale UE în care majoritatea respondenților afirmă corect că este fals faptul că “Leacul pentru cancer există, dar este ascuns publicului de interesele comerciale”.

Țările în care sunt cei mai puțini respondenți spun corect că este fals că există un tratament împotriva cancerului, dar este ascuns de public din interese comerciale sunt Bulgaria (22%), Cipru (27%), Grecia (29%) și România (34%).

În schimb, 58% dintre ciprioți susțin contrariul, fiind urmați de 52% dintre greci, 48% dintre unguri și 46% dintre români.

© Eurobarometru/ Comisia Europeană

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 14.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 400 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 40,3% (cu o singură doză) și 37,2% (cu schemă completă), potrivit dateloCentrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC), a doua cea mai scăzută din UE, după Bulgaria. Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare, cu o medie de aproape 100.000 de vaccinări/ zi.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre, asistență pentru care președintele Klaus Iohannis le-a mulțumit, joi și vineri, omologilor săi din Consiliul European la summitul de toamnă al liderilor UE.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Fiecare cetățean al Uniunii Europene a generat în 2019 34,4 kg de deșeuri din plastic, dintre acestea 14,1 kg fiind reciclate, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

 Între 2009 și 2019, volumul de deșeuri din plastic generate de fiecare locuitor a crescut cu 24% (+6,7 kg). Volumul de reciclare a deșeurilor din plastic a crescut brusc în aceeași perioadă, cu 50% (+4,7 kg).

În ciuda acestei îmbunătățiri, cantitatea de ambalaje din plastic care nu a fost reciclată a crescut cu 2,0 kg per cap de locuitor în intervalul mai sus amintit, ca urmare a creșterii valorii absolute a deșeurilor din plastic generate.

În 2019, se estimează că 41% din deșeurile din plastic au fost reciclate în UE.Nouă state membre ale UE au reciclat mai mult de jumătate din deșeurile din plastic generate: Lituania (70 %), Cehia (61 %), Bulgaria (59 %, date din 2018), Țările de Jos (57 %), Suedia și Slovacia (ambele 53 %), Spania (52 %), Cipru (51 %) și Slovenia (50 %).

La polul opus, mai puțin de o treime din deșeurile din plastic au fost reciclate în Malta (11 %, date din 2018), Franța (27 %), Irlanda (28 %), Austria (31 %), Polonia (32 %) și Ungaria (33 %).

Eurostat informează că pentru România sunt valabile datele din 2018, când 43% din deșeurile din plastic au fost reciclate, lucru confirmat și de președintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM).

Comisia Europeană a publicat la finalul lunii mai orientări referitoare la normele UE privind produsele din plastic de unică folosință și a adoptat o decizie de punere în aplicare privind monitorizarea și raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piață și a deșeurilor de echipamente de pescuit colectate, răspunzând îngrijorărilor Curții de Conturi Europeane care atrăgea anul trecut atenția că există un risc semnificativ ca ”UE să nu își îndeplinească obiectivele în materie de reciclare a ambalajelor din plastic stabilite pentru 2025 și pentru 2030”.

Cât privește România, pași în direcția reciclării au fost făcuți odată cu adoptarea de către Guvern a proiectului de ordonanţă privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care vizează transpunerea în legislaţia naţională a unei Directive europene (Directiva 2019/904/UE) adoptate chiar în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Published

on

© European Communities, 1996

Punerea în aplicare și respectarea efectivă a acordurilor comerciale ale UE și a normelor comerciale internaționale au adăugat 5,4 miliarde EUR la exporturile UE în 2020. Acest lucru confirmă faptul că eforturile Comisiei Europene dau roade, potrivit unui comunicat. 

Rezultatele tangibile variază de la eliminarea barierelor comerciale până la abordarea practicilor comerciale neloiale și luarea de măsuri privind comerțul și dezvoltarea durabilă. De asemenea, în cursul anului trecut, Comisia a elaborat noi instrumente juridice pentru a consolida capacitatea UE de a-și apăra interesele esențiale și de a-și proteja autonomia strategică deschisă.

Primul raport anual cuprinzător al Comisiei privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, publicat astăzi, 27 octombrie, descrie acțiunile întreprinse de Comisie, în parteneriat strâns cu întreprinderile, statele membre și părțile interesate din UE, pentru a menține piețele deschise și pentru a se asigura că partenerii comerciali ai UE își respectă angajamentele. Raportul acoperă patru domenii prioritare: (1) Utilizarea deplină a oportunităților oferite de acordurile comerciale ale UE; (2) Sprijinirea adoptării acordurilor comerciale de către micile întreprinderi; (3) Abordarea barierelor comerciale; (4) Asigurarea respectării angajamentelor comerciale prin soluționarea litigiilor.

Acțiunile concrete întreprinse de Comisie în ultimul an au continuat să faciliteze exporturile UE, precum și să apere interesele cheie ale UE. În special:

Comisia a eliminat 33 de bariere comerciale în 22 de țări partenere.

  • În 2020, întreprinderile europene au exportat 4 miliarde EUR în plus față de ceea ce ar fi realizat fără eliminarea barierelor în ultimii 5 ani.
  • Comisia a lansat platforma sa online premiată Accesul la Piețe, care oferă sprijin esențial pentru 584 000 de IMM-uri, astfel încât acestea să poată exporta mai ușor și mai rapid. Pe parcursul anului trecut, s-a constatat un apetit uriaș din partea întreprinderilor pentru informații clare și practice privind modul în care se poate face comerț dincolo de frontierele UE, peste 1,5 milioane de vizitatori utilizând platforma în doar un an.
  • Ghișeul Unic de Intrare pentru reclamații, instituit în noiembrie 2020, a transformat modul în care întreprinderile și părțile interesate pot semnala Comisiei barierele comerciale sau încălcările angajamentelor în materie de comerț și dezvoltare durabilă de către țările partenere. Acesta a avut deja ca rezultat 29 de plângeri oficiale pe care Comisia le investighează.
  • Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe acțiuni de soluționare a litigiilor, inclusiv în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, fie la OMC, fie în cadrul acordurilor comerciale ale UE. Printre partenerii comerciali și sectoarele vizate se numără Turcia și produsele farmaceutice, Indonezia și materiile prime, precum și Ucraina și industria lemnului. În ianuarie 2021, Comisia a avut câștig de cauză în primul său litigiu bilateral privind aspecte legate de dreptul muncii în cadrul acordului comercial dintre UE și Coreea de Sud, ceea ce a determinat Coreea de Sud să ia măsuri pentru a ratifica și a pune în aplicare convenții importante ale OIM pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

În ultimul an, Comisia a luat, de asemenea, măsuri decisive pentru a-și aplica drepturile și a-și apăra valorile mai asertiv, pentru a-și apăra mai bine interesele. De asemenea, Comisia finalizează o legislație importantă pentru a consolida în continuare aplicarea și punerea în aplicare a:

  • Noului Mecanism de monitorizare a investițiilor străine directe, în vigoare din octombrie 2020, permite statelor membre ale UE și Comisiei să ia cunoștință de tranzacții, să coopereze și să își coordoneze acțiunile cu privire la aceste investiții străine. De asemenea, statele membre își pot împărtăși opiniile cu privire la potențialul impact asupra securității și/sau a ordinii publice de pe teritoriul lor al investițiilor care au loc într-un alt stat membru. Comisia poate face același lucru în cazul în care consideră că investițiile individuale pot afecta securitatea sau ordinea publică din mai multe state membre sau dacă este posibil ca acestea să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau ordine publică.
  • În septembrie 2021, au intrat în vigoare normele actualizate ale UE privind controlul exporturilor. Noul cadru consolidează capacitatea de a controla exportul de tehnologii cu dublă utilizare și permite Uniunii o mai mare autonomie în acest sens.
  • Comisia pregătește o propunere legislativă pentru un nou instrument de combatere a practicilor de constrângere, care va permite UE să răspundă încercărilor altor țări de a forța UE sau țările sale să aducă modificări de politică.
    Comisia a propus un Instrument Internațional pentru Achiziții Publice care va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială a achizițiilor publice. Această propunere se află în prezent la Parlamentul European și la Consiliu (sau similar).
  • În mod similar, este în curs de elaborare un nou instrument pentru a aborda potențialele efecte de denaturare a subvențiilor străine pe piața unică. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficient subvențiile străine care provoacă denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile pe Piața Unică în orice situație de piață.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virușii au fost produși în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA22 mins ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.1 hour ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.2 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending