Connect with us

SCHENGEN

Declarație comună: Nicolae Ciucă, Ursula von der Leyen și ceilalți lideri PPE cer aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen

Published

on

© EPP/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Declarația comună pentru combaterea migrației clandestine în UE adoptată de liderii celei mai mari familii politice europene – PPE – solicită aderarea deplină a României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Reuniți joi la Bruxelles în ajunul summitului Consiliului European, liderii Partidului Popular European, între care și președintele PNL, Nicolae Ciucă, au adoptat inclusiv o declarație pentru combaterea migrației ilegale, care solicită cinci măsuri concrete, inclusiv consolidarea protecției la frontierele externe ale UE.

“Pentru a avea un Spațiu Schengen funcțional, trebuie să ne consolidăm protecția frontierelor externe. (…) Un Spațiu Schengen funcțional înseamnă, de asemenea, că dispune de instrumentele juridice necesare pentru a face față amenințărilor la adresa securității, cum ar fi instrumentalizarea migrației ilegale utilizată în războaiele hibride, și că integritatea Spațiului Schengen este protejată de riscurile la adresa securității prezentate de sistemele naționale, cum ar fi cardul național maghiar, prin care cetățenii ruși sunt invitați în Uniune fără verificări suplimentare de securitate. În sfârșit, pentru noi, Spațiul Schengen nu este complet fără România și Bulgaria în el, cerem admiterea lor deplină“, se arată în declarația adoptată.

Președintele Partidului Național Liberal Nicolae Ciucă a afirmat joi, la Bruxelles, că România va continua discuțiile la nivel politic cu Austria pentru finalizarea procesului de aderare deplină la spațiul Schengen, cu trimitere la ridicarea controalelor la frontierele terestre pentru țara noastră.

“În ceea ce privește subiectul Schengen, am discutat și am prezentat tot ceea ce a reușit România să realizeze în acest moment, lucru recunoscut și la ultimul Consiliu JAI inclusiv de ministrul de interne al Austriei, în sensul în care standardele și cerințele tehnice au fost îndeplinite de către Poliția de Frontieră și toți actorii implicați în țara noastră pentru a putea răspunde solicitărilor de aderarea. Am discutat cu comisarul Hahn (n.r. – comisarul european în funcție din partea Austriei), reprezentantul Austriei la acest summit, și am convenit ca la nivel politic să avem în continuare discuții și să putem să finalizăm acest proces în care România să fie acceptată și cu granițele terestre în Schengen”, a spus liderul PNL.

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene a anunțat deja că va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din decembrie.

Nicolae Ciucă a precizat joi că reprezintă România și Partidul Național Liberal la reuniunea liderilor Partidului Popular European de la Bruxelles, alături de lideri europeni de prim rang, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European.

De asemenea, la reuniune au participat Michel Barnier, premierul Franței, Antonio Tajani, vicepremierul Italiei, Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, Donald Tusk, premierul Poloniei, Andrej Plenković, premierul Croației, și Alberto Núñez Feijóo, liderul opoziției din Spania și câștigătorul alegerilor parlamentare.

“Această participare subliniază rolul activ și important pe care România îl joacă în cadrul Uniunii Europene, colaborând strâns cu partenerii noștri pentru a susține democrația, securitatea și dezvoltarea economică”, a scris Ciucă, pe Facebook.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Artizan al aderării la Schengen și eliminării MCV, ministrul Cătălin Predoiu salută decizia extinderii Schengen cu frontierele terestre ale României

Published

on

© HU2024EU/ Flickr

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a salutat miercuri decizia ambasadorilor din COREPER privind extinderea Spaţiului Schengen cu frontierele terestre ale României şi Bulgariei.

“Salut decizia ambasadorilor din COREPER privind extinderea Spaţiului Schengen cu frontierele terestre ale României şi Bulgariei, în urma acordului miniştrilor de Interne din Austria, România şi Bulgaria, organizată cu sprijinul Preşedinţiei ungare. Sper ca decizia Consiliului JAI din 12 decembrie să materializeze ultima etapă în acest dosar important. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la acest succes al României”, a scris ministrul de Interne, pe pagina de Facebook a MAI.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025.

“Un moment important azi pentru România! Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult așteptată, în mod legitim, de toți cetățenii români”, a scris Iohannis, pe X.

Potrivit MAE, la Bruxelles a fost exprimat miercuri acordul de principiu la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Statelor Membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER II) cu privire la proiectul Deciziei Consiliului privind stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre cu și între România și Bulgaria.

Exprimarea acordului la acest nivel reprezintă un pas suplimentar important în perspectiva aprobării finale, formale, a Deciziei de către Consiliul UE, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide în decembrie asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.

Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis anunță că România va adera complet la Schengen la 1 ianuarie 2025. Decizia a fost agreată de ambasadorii statelor UE

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025.

“Un moment important azi pentru România! Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult așteptată, în mod legitim, de toți cetățenii români”, a scris Iohannis, pe X.

 

Un anunț similar a fost făcut și de premierul Marcel Ciolacu.

Potrivit MAE, la Bruxelles a fost exprimat miercuri acordul de principiu la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Statelor Membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER II) cu privire la proiectul Deciziei Consiliului privind stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre cu și între România și Bulgaria.

Exprimarea acordului la acest nivel reprezintă un pas suplimentar important în perspectiva aprobării finale, formale, a Deciziei de către Consiliul UE, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide în decembrie asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.

Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.

Continue Reading

SCHENGEN

Declarație comună: România și Bulgaria vor adera deplin la Schengen în 2025, cu menținerea controalelor la frontierele terestre cel puțin șase luni

Published

on

© HU2024EU

Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea deplină a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, decizia urmând să fie oficializată până la sfârşitul acestui an în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), dar controalele la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria vor fi menţinute pentru o perioadă iniţială de cel puţin şase luni, potrivit unei declaraţii comune semnate de Austria, România, Bulgaria şi de preşedinţia ungară a Consiliului UE, publicată vineri pe contul de Twitter al președinției maghiare.

Decizia Consiliului din 30 decembrie 2023, prin care România şi Bulgaria au fost admise în spaţiul Schengen cu graniţele aeriene şi maritime, a fost însoţită atunci de o declaraţie comună semnată pe 29 decembrie 2023 de Austria, România şi Bulgaria asupra continuării eforturilor de a lupta împotriva migraţiei clandestine, în vederea primirii celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie de asemenea cu frontierele terestre.

În aceste condiţii, preşedinţia ungară a Consiliului UE, România, Bulgaria şi Austria au recunoscut împreună pe 22 noiembrie 2024 progresele înregistrate în diminuarea migraţiei ilegale către Europa şi în aceste state membre. Cele trei ţări au convenit un set de măsuri în continuarea acestor eforturi, în timp ce Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea completă a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Totuşi, “pentru a atenua potențiala modificare a tiparelor de migrație care ar putea apărea ca o consecință imediată a absenței frontierelor interne”, președinția maghiară a Consiliului, România, Bulgaria și Austria au convenit împreună “să continue să efectueze controale la frontierele interne prin introducerea de controale la frontiere în conformitate cu art. 25 alineatele (4) și (5) din Codul frontierelor Schengen la frontierele terestre dintre Ungaria și România și dintre România și Bulgaria pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni pentru a preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne“.

Prin încheierea şi implementarea acestei declaraţii, părţile au convenit să iniţieze demersurile necesare pentru adoptarea deciziei formale a Consiliului UE privind stabilirea până la sfârşitul acestui an a datei eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România.

Ce conține Articolul 25 din Codul Frontierelor Schengen? 

Articolul 25a din Codul Frontierelor Schengen reglementează situațiile în care statele membre pot reintroduce temporar controalele la frontierele interne în cazuri de amenințări persistente și de urgență. Paragrafele (4) și (5) detaliază condițiile și cerințele specifice aplicabile acestor reintroduceri.

Paragraful (4) prevede că, în cazul în care controalele la frontierele interne sunt reintroduse din motive de amenințări grave și persistente la adresa ordinii publice sau securității interne, perioada cumulativă de reintroducere a controalelor nu poate depăși 2 ani. Acest termen poate fi extins până la maximum 4 ani în circumstanțe excepționale, dar doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene și în baza unor evaluări temeinice.

Paragraful (5) introduce cerința ca orice prelungire suplimentară a controalelor să fie justificată în detaliu și susținută de noi informații privind amenințările. De asemenea, Comisia Europeană trebuie să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului, evaluând impactul măsurii asupra funcționării spațiului Schengen și proporționalitatea acesteia.

Codul Frontierelor Schengen și articolul 25(a) sunt disponibile aici. Totodată, în prezent, în baza prevederilor din Codul Frontierelor Schengen există controale temporare la frontierele interne (cel puțin șase luni) impuse de mai multe state, între care Austria, Germania, Italia sau Franța (lista poate fi accesată aici).

Aceste tipuri de controale la frontierele interne pot fi generale sau aleatorii. Controalele generale presupun verificarea tuturor persoanelor care doresc să intre într-un stat membru Schengen și sunt aplicate în caz de amenințări semnificative sau extinse, cum ar fi riscuri de securitate la scară largă, crize sanitare sau evenimente publice majore. Controalele aleatorii sunt destinate să reducă la minimum perturbarea libertății de circulație, abordând în același timp preocupări specifice, cum ar fi rețelele infracționale, imigrația ilegală sau amenințări specifice la adresa securității.

Ce s-a întâmplat pe 22 noiembrie la Budapesta?

Miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.

În acest context, premierul Marcel Ciolacu s-a aflat vineri într-o vizită de lucru la Budapesta şi a avut o întrevedere cu omologul său ungar.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că România, Bulgaria, Ungaria şi Austria au convenit “să muncească necontenit” pentru ca de la 1 ianuarie 2025 România şi Bulgaria să adere la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, o decizie finală în acest sens este aşteptată în decembrie, când va avea loc reuniunea miniştrilor de interne ai UE. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va reuși o aderare completă la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre.

Totodată, reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, declarase ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România

NATO6 hours ago

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

MAREA BRITANIE7 hours ago

Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev

NATO9 hours ago

EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

ICI București și Agerpres, în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, extind proiectul „Aplicație AI – Știrile Agerpres” la nivel regional

SUA11 hours ago

SUA, “alături de poporul român” și de “instituțiile democratice din România”: Voința democratică a poporului român trebuie să fie lipsită de influențe străine maligne

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Metsola, către protestatarii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ6 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending